Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia 30/2008. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 30/
Ședința publică din 01 Februarie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ion Rebeca judecător
JUDECĂTOR 2: Jeana Dumitrache
Judecător: - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâta SC SRL, str.- -, -.F,.10, județul A, împotriva deciziei civile nr.280 din 1 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns, la cele două strigări ale cauzei, avocat pentru intimatul-reclamant, în baza împuternicirii avocațiale nr.-/23.02.2008 emisă de Baroul A - Cabinet individual, lipsă fiind recurenta-pârâtă.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează instanței că la dosar s-a depus întâmpinare din partea intimatului-reclamant.
Apărătorul intimatului-reclamant depune la dosar delegație de reprezentare și arată că nu mai are cereri de formulat în cauză.
Curtea pune în discuție excepția privind netimbrarea recursului de față.
Apărătorul intimatului-reclamant solicită admiterea excepției și anularea recursului ca netimbrat, cu cheltuieli de judecată. În subsidiar, în situația în care recurenta va timbra, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei recurate ca legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată, pentru motivele arătate în întâmpinarea depusă la dosar.
După strigarea cauzei, se prezintă avocat G pentru recurenta-pârâtă SC SRL Pitești, care depune la dosar chitanța de plată a taxei judiciare de timbru în sumă de 5 lei, timbru judiciar în valoare de 0,30 lei, delegație de reprezentare și concluzii scrise.
CURTEA:
Constată că, prin cererea înregistrată la data de 8.09.2006, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Promt, solicitând pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare asupra imobilului apartament situat în comuna, județul
Motivând cererea, reclamantul a arătat că la data de 4.07.2005, în baza facturii fiscale nr.- și a chitanței nr.-, a cumpărat de la pârâtă un apartament compus din două camere, situat în comuna, județul
După întocmirea lucrărilor de cadastru, pârâta deși a fost somată să se prezinte la data de 25.05.2006 în fața notarului public pentru întocmirea actului autentic de vânzare-cumpărare, nu a dat curs solicitării reclamantului, motiv pentru care s-a formulat prezenta cerere întemeiată pe dispozițiile art.969, 1073-1077 Cod civil.
Ca urmare a probatoriului administrat, prin sentința civilă nr.990/19.02.2007 Judecătoria Piteștia respins cererea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu Promt
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că la data de 4.07.2005, în baza facturii fiscale nr.- și a chitanței nr.-, reclamantul a cumpărat de la pârâtă un apartament compus din două camere, situat în comuna, județul
Prin notificările aflate la dosarul cauzei la filele 9 și 11, reclamantul a convocat, respectiv somat, pârâta pentru ca aceasta să se prezinte la notarul public și, împreună cu reclamantul, să perfecteze convenția intervenită între părți.
Cu toate acestea, instanța a apreciat că cererea este neîntemeiată în raport de aspectul că nu este necesară înstrăinarea imobilelor construcții prin act autentic, pentru ca aceasta să fie făcută în mod valabil, dat fiind obiectul convenției părților, anume apartamentul compus din 2 camere,.II,.11, situat în -, județul
Potrivit art.1295 Cod civil, "vinderea este perfectă- îndată ce părțile s-au învoit -"; prin urmare, vânzarea fiind un contract consensual poate fi încheiată prin simplul acord de voință al părților, fără îndeplinirea vreunei formalități - cum ar fi încheierea contractului în formă autentică - și fără remiterea lucrului vândut și a prețului în momentul încheierii contractului.
Excepție de la principiul consensualismului fac convențiile care au ca obiect vânzarea-cumpărarea terenurilor, pentru care legea funciară, inclusiv Legea nr.247/2005, prevede încheierea contractelor în formă autentică - formaad validitatem.
Prin urmare, s-a apreciat că vânzarea a intervenit în mod valabil, chiar dacă nu a îmbrăcat forma solemnă a actului autentic, iar reclamantului nu îi profită pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic.
Sentința sus menționată a fost apelată de către reclamantul considerând-o netemeinică și nelegală pentru următoarele motive:
Apelantul consideră că, prima instanță a evaluat în mod eronat probele administrate respingând acțiunea reclamantului.
În susținerea acestei critici apelantul a arătat că, prima instanță nu a dat eficiență dispozițiilor art.225 Cod pr.civilă în sensul că, refuzând să răspundă la interogatoriu pârâta a recunoscut pretențiile reclamantei și în folosul acesteia.
Mai mult decât atât, este evident că factura fiscală nu poate înlocui din punct de vedere juridic un contract autentic, având puterea unui înscris sub semnătură privată și făcând dovada asupra faptului plății de către cumpărător a prețului.
Interesul promovării acțiuni rezidă în dispozițiile art.25 din Legea nr.7/1996 care consacră principiul opozabilității față de terți a înscrierilor în cartea funciară.
Ca urmare, reclamantul consideră că, forma autentică în ceea ce privește imobilul în litigiu este imperios solicitată.
Prin decizia civilă nr.280 din 1 octombrie 2007, Tribunalul Argeș, Secția civilă a admis apelul declarat de reclamant și a schimbat sentința în sensul că a admis acțiunea și a constatat că reclamantul este proprietarul imobilului apartament cu 2 camere situat în punctul din comuna, județul A, identificat cu factura fiscală nr.-/4.07.2005, această decizie ținând loc de act de vânzare cumpărare pentru imobilul descris în dispozitivul deciziei.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Potrivit art.1295 pct.2 cod civil în materie de vindere de imobile, drepturile care rezultă prin vinderea perfectă între părți, nu pot a se opune, mai înainte de transcripțiunea actului, unei a treia persoane care ar avea și ar fi conservat, după lege, oarecare drepturi asupra imobilului vândut.
Prin imobile în accepțiunea legii fac parte nu numai terenurile,ci și construcțiile pentru care condiția autenticității actelor este cerută ad validitate pentru a fi respectat principiul opozabilității față de terți a înscrierilor în cartea funciară prevăzută de art.20-25 din Legea nr.7/1996.
Factura fiscală nu are puterea unui înscris sub semnătură privată și nu reprezintă un contract autentic, ci este o dovadă asupra plății efectuate între părți. Pârâta a refuzat să se prezinte la interogatoriul administrat de către reclamantă, precum și de a data curs notificărilor acesteia pentru a perfecta convenția intervenită.
Reclamantul a făcut dovada că a cumpărat apartamentul de la pârâtă în sensul că, a achitat contravaloarea imobilului apartament cu 2 camere situat în localitatea potrivit facturii fiscale nr.-/4.07.2005, imobil pentru care a achitat până în prezent impozitele fiscale (fila 24 dosar apel) și care se află în posesia acesteia.
Față de cele reținute, tribunalul a dat eficiență dispozițiilor art.969, 1073-1077 Cod civil și a constat că reclamantul este proprietarul imobilului apartament cu 2 camere situat in punctul din comuna, județul A, identificat cu factura fiscală nr.-/4.07.2005, concluzionând că hotărârea ține loc de act de vânzare cumpărare pentru imobilul mai sus descris.
Împotriva deciziei pronunțată de tribunal, în termen legal, a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate, critica sa putând fi încadrată în dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă, după cum urmează:
În mod greșit s-a pronunțat instanța de apel și nu și-a manifestat rolul activ, în sensul că nu a luat în considerare faptul că recurenta a refuzat să încheie actul în formă autentică, deoarece intimata nu a achitat diferența de preț, plătind numai un avans, situație față de care prețul nu reprezintă valoarea reală de circulație a apartamentului.
Examinând actele și lucrările dosarului și decizia recurată, prin prisma motivului de recurs invocat de recurenta-pârâtă, curtea va constata că recursul este nefondat pentru următoarele considerente.
Astfel, la instanța de fond recurenta, deși a fost citată cu mențiunea prezentării la interogatoriu, aceasta nu s-a prezentat și nu a formulat nici un fel de apărări și excepții și anume aceea a neexecutării contractului de către parte adversă prin neplata prețului.
Nici în apelul reclamantului, recurenta, deși a fost citată în mod legal, nu a depus întâmpinare și, de asemenea, nu s-a prezentat, neinvocând nici un fel de excepții.
Așa fiind, cererea formulată de către recurentă și precizată în motivul de recurs, direct în faza de judecată a recursului, reprezintă astfel o cerere nouă inadmisibilă conform dispozițiilor art.294 alin.1 raportat la art.316 Cod pr.civilă.
Nu se poate reproșa instanței de apel lipsa de rol activ, în condițiile în care recurenta nu a formulat nici o apărare sub acest aspect, situație față de care această susținere nu a putut fi supusă controlului judecătoresc de către instanțe.
Este de reținut, de asemenea, că recursul se judecă după regulile privind judecata apelului cu precizarea însă că recursul, fiind conceput ca o cale extraordinară de atac, nu are, potrivit actualelor reglementări procedurale, caracter devolutiv și deci nu are loc o nouă judecată în fond, ci numai un control al hotărârii atacate în limita motivelor exprese prevăzute de lege (art.304 Cod pr.civilă) și fără a produce probe noi, cu excepția înscrisurilor (art.305 Cod pr.civilă).
Față de cele arătate mai sus, curtea, în baza disp.art.312 și art.316 Cod pr.civilă, va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă și, în baza dispozițiilor art.274 Cod pr.civilă, va obliga pe recurenta-pârâtă să plătească intimatului-reclamant suma de 880 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul civil declarat de pârâta SC SRL, împotriva deciziei civile nr.280 din 1 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant .
Obligă recurenta-pârâtă să plătească intimatului-reclamant suma de 880 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în șediță publică astăzi, 1 februarie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
,
Grefier,
Red./4.02.2008
GM./EM/2 ex.
Jud.apel:
Președinte:Ion RebecaJudecători:Ion Rebeca, Jeana Dumitrache