Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia 66/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU
CAUZE PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 66.
Ședința publică de la 10.02.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Mihaela Paraschiv
JUDECĂTOR 2: Antonela Cătălina Brătuianu
JUDECĂTOR 3: Melania
GREFIER -
Pe rol judecarea cererii de recurs formulată de recurentul-pârât împotriva deciziei civile nr.1027 din 02.07.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații-reclamanți și.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul-pârât prin avocat G ce depune la dosarul cauzei împuternicirea avocațială nr.- din 06.02.2009, intimații-reclamanți personal și asistat de avocat ce depune la dosarul cauzei împuternicirea avocațială nr.34252 din 07.02.2009. și reprezentată prin același avocat.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Reprezentantul recurentului-pârât depune la dosarul cauzei depus chitanța emisă de CEC Bank nr.-/1/10.02.2008 cu care face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei depunând și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
Curtea ia act de îndeplinirea obligației de a depune timbru judiciar și de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru de către recurentul-pârât și procedează la anularea acestora.
Reprezentantul intimaților-reclamanți și, învederează instanței că înțelege să invoce două excepții respectiv, excepția tardivității formulării recursului precum și excepția nulității recursului față de dispozițiile art. 302 alin.1 pr.civ. raportat la art. 304 pct.7 pr.civ. solicitând admiterea acestora.
Reprezentantul recurentului-pârât, pune concluzii de respingere a celor două excepții invocate de intimații-reclamanți, apreciind că recursul este depus în termenul legal prevăzut de lege. Cu privire la cea de-a doua excepție, învederează instanței că, motivele de recurs formulate se încadrează în prevederile art. 304 pct. 7.pr.civ.
Curtea acordă cuvântul și pe fondul cererii de recurs.
Reprezentantul recurentului-pârât, pe fondul recursului, solicită admiterea acestuia astfel cum a fost formulat și motivat, solicitând amânarea pronunțării pentru a putea depune concluzii scrise.
Reprezentantul intimaților-reclamanți și, pune concluzii de respingere a recursului, menținerea deciziei civile atacate ca fiind legală și temeinică.
CURTEA
La data de 31.07.2007 a fost înregistrată pe rolul Judecatoriei cererea formulată de reclamanții și, împotriva pârâtului, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se constate că între părți a intervenit transferul de proprietate asupra terenului extravilan în suprafață de 1440. situat în comuna Jilava, județul I, tarlaua 62, parcela 215, ce face obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2814/15.08.2005 la BNP cu sediul în comuna Jilava, precum și a actului adițional autentificat sub nr. 4151/15.11.2005 la același birou notarial.
În motivarea cererii reclamanții au precizat că au încheiat cu pârâtul antecontractului de vânzare-cumpărare sus menționat în baza căruia pârâtul s-a obligat să le vândă suprafața de 1440. a fost achitat și prețul vânzării, dar la data de 02.07.2007, când părțile s-au prezentat la biroul notarial, promitentul vânzător a dat o declarație prin care a precizat că a primit prețul vânzării, fără a motiva din ce cauză nu dorește să semneze actul autentic de vânzare-cumpărare.
În drept, reclamanții și-au întemeiat cererea pe dispozițiile art. 948, 1073, 1077 cod civil și Legea 247/2005, Titlul X, art. 5, alin. 2.
În dovedire reclamanții au depus la dosarul cauzei următoarele înscrisuri: antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat cu pârâtul, actul adițional, declarația autentică, încheierea nr. 33250/2007 emisă de OCPI I, plan de amplasament, contract de participare voluntar, titlul de proprietate nr. 41058/1998.
Prin sentința civilă nr.1904 pronunțată la 17.10.2007, Judecătoria Car espins ca neîntemeiată acțiunea.
În motivarea sentin ț ei s-a re ținut că între reclamanți și pârât s-a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2814/15.08.2005, prin care pârâtul - în calitate de promitent vânzător, s-a obligat să le vândă reclamanților, în calitate de promitenți cumpărători, suprafața de 1440. teren p., situat în tarlaua 62, parcela 215 pe raza comunei Jilava, la prețul de 6000 lei, din care la semnarea antecontractului vânzătorul a primit suma de 3000 lei, urmând ca diferența de preț să o achite la data de 15.11.2005, cu ocazia încheierii actului autentic de vânzare-cumpărare, în antecontract părțile prevăzând și clauze pentru nerespectarea obligațiilor de către oricare dintre părți. La data de 15.11.2005, părțile au încheiat un act adițional la antecontract prin care au prelungit termenul de încheiere al contractului de vânzare-cumpărare de la data de 15.11.2005 la data de 15.11.2006. La data de 02.06.2007, pârâtul în calitate de promitent vânzător, a dat o declarație autentică, prin care a precizat că a primit de la reclamanți întreaga sumă de 6000 lei, ce reprezintă prețul vânzării terenului ce face obiectul antecontractului încheiat între părți.
Prima instan ț ă a re ținut în continuare că potrivit art. 5 alin. 2, Titlul X din Legea 247/2005, în cazul în care după încheierea unui antecontract cu privire la un teren una dintre părți refuză ulterior să încheie contractul, partea care și-a îndeplinit obligațiile, poate sesiza instanța competentă care poate pronunța o hotărâre care să țină loc de contract. Din acest text de lege se desprinde concluzia că trebuie să existe un refuz al uneia dintre părți, pentru a se apela la instanța de judecată. În cazul de față, nu există nicio dovadă din care să rezulte că pârâtul ar fi refuzat să încheie actul în formă autentică. Dimpotrivă, din comportamentul promitentului vânzător, care a fost de acord cu prelungirea termenului încheierii contractului conform actului adițional, din declarația autentică a acestuia prin care a recunoscut primirea prețului vânzării, ar rezulta că pârâtul nu a refuzat încheierea actului în formă autentică. Pentru aceste motive, cererea a fost respinsă.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel reclamanții criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea apelului, reclamanții-apelanți au arătat că la data de 02.07.2007 s-au prezentat la notar în vederea perfectării contractului de vânzare-cumpărare, convocându-l în acest scop și pe pârât care s-a prezentat, dar care a refuzat încheierea contractului de vânzare-cumpărare, invocând creșterea prețurilor și cerând ca atare un preț mai mare. După mai multe discuții, pârâtul a fost de acord să recunoască că a primit integral prețul stipulat în antecontractul de vânzarecumpărare, după întocmirea contractului de vânzare-cumpărare a refuzat, însă, să îl semneze. Greșit a reținut prima instanță că nu s-a făcut dovada refuzului promitentului vânzător de a perfecta contractul de vânzare-cumpărare, ignorând faptul că pârâtul, deși legal citat, nu s-a prezentat în fața instanței, ceea ce subliniază poziția acestuia.
La data de 25.06.2008 pârâtul intimat a formulat întâmpinare, arătând că s-a obligat să vândă reclamanților-recurenți suprafața de 1.440 mp în 62, P 215, comuna Jilava, județul I pentru prețul de 6.000 lei, din care la semnarea antecontractului de vânzare-cumpărare a primit suma de 3.000 lei, restul urmând a fi achitat la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică, respectiv la data de 15.11.2005. Întrucât la data de 15.11.2005 actele de cadastru și întabulare nu puteau fi perfectate, planul parcelar nefiind încă întocmit de Primăria comunei Jilava, părțile au încheiat un act adițional prin care au prelungit termenul de încheiere a contractului de vânzare-cumpărare, iar după data de 15.11.2006 nu a mai intervenit, însă nicio altă prelungire a termenului convenit pentru perfectarea contractului de vânzare-cumpărare. Față de această împrejurare, semnarea la 02.07.2007 a declarației prin care a declarat că a primit diferența de preț de 3.000 lei nu poate însemna decât că a avut loc o plată nedatorată, întrucât între părți nu mai exista nici o obligație legală, obligațiile asumate prin antecontractul de vânzare cumpărare încetând la data de 15.11.2006, ultimul termen legal stabilit de părți pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare și, întrucât la această dată niciuna din părți nu s-a prezentat la notariat, nu se poate reține culpa sa exclusivă și deci dreptul reclamanților de a cere pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare. Culpa nu poate fi reținută nici în ce privește obligația de a întocmi documentația cadastrală, având în vedere că la data semnării declarației autentice, respectiv la 02.07.2007, terenul era deja întabulat, întabularea având loc la 22.06.2007.
Intimatul a mai arătat că în antecontractul de vânzare-cumpărare nu s-a prevăzut posibilitatea promitentului cumpărător de a se adresa instanței de judecată pentru pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare ș că instanțele de judecată nu se pot substitui notarilor în sensul că ceea ce nu pot notarii, nu pot nici judecătorii.
Prin decizia civilă nr. 1027/A de la data de 02.07.2008 a Tribunalului ști Sectia a -V- a civilă a fost admis apelul, a fost schimbată, în tot, sentința civilă apelată în sensul că a fost admisă acțiunea, s-a constatat intervenită vânzarea cumpărarea terenului în suprafață de 1440. situat în comuna Jilava, județul I, tarlaua 62 parcela 215, între în calitate de vânzător și și în calitate de cumpărători pentru prețul de 6000 lei, achitat integral, hotărârea ținând loc de act autentic de vânzare cumpărare, a fost obligat intimatul la 59 lei cheltuieli de judecată pentru fond și apel către apelanți.
În motivarea deciziei s-a re ținut că prin actul autentificat de BNP sub nr.2814/15.08.2005, părțile, reclamanții-apelanți în calitate de promitenți-cumpărători, și pârâtul-intimat în calitate de promitent vânzător, s-au obligat - primii să cumpere și cel din urmă să vândă terenul în suprafață de 1.440 mp situat în T 62 P 215 comuna Jilava, județul I, pentru prețul de 6.000 lei, din care suma de 3.000 lei s-a achitat la momentul autentificării antecontractului de vânzare-cumpărare, restul urmând a fi achitat la data de 15.11.2005, dată stabilită de părți ca dată a încheierii contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică, că la data de 15.11.2005 părțile au convenit modificarea termenului de încheiere a contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică de la 15.11.2005 la 15.11.2006, încheind în acest sens actul adițional autentificat de BNP sub nr.4151 din 15.11.200, celelalte clauze ale convenției inițiale fiind menținute de părți, că prin antecontractul de vânzare-cumpărare pârâtul intimat s-a obligat să întreprindă demersurile necesare pentru obținerea actelor necesare perfectării contractului de vânzare-cumpărare (dosar cadastral, extras de Carte Funciară, certificat fiscal), că imposibilitatea întocmirii dosarului de cadastru (conform susținerilor pârâtului imposibilitatea fiind determinată de neîntocmirea planurilor parcelare la nivelul comunei) a determinat modificarea datei inițial stabilită de părți pentru autentificarea actului de vânzare-cumpărare de la 15.11.2005 la 15.11.2006, că la data de 15.11.2006, însă, așa cum rezultă din probatoriul administrat, perfectarea contractului de vânzare-cumpărare nu a fost posibilă nefiind încă întocmite formele de publicitate imobiliară, dovadă în acest sens fiind extrasul de cadastru și publicitate imobiliară nr.33250 din care rezultă că acest demers ( și deci îndeplinirea de către pârât a obligației asumate în calitate de promitent vânzător în acest sens) a avut loc abia la data de 22.06.2007, pârâtul neinvocând și nedovedind, de această dată, o cauză mai presus de voința sa care să fi împiedicat îndeplinirea obligației până la termenul convenit, că, potrivit clauzelor antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat la 15.08.2005, nemodificate prin actul adițional ulterior, prezentarea părților la Notariat nu a fost condiționată de o prealabilă notificare în acest sens, rezultând așadar că, la data convenită, părțile aveau obligația, în egală măsură, să se prezinte la Notariat în vederea perfectării contractului de vânzare-cumpărare.
Tribunalul a re ținut în continuare că, întrucât la data de 15.11.2006 nu puteau fi prezentate notarului actele necesare perfectării contractului, acte a căror procurare era exclusiv în sarcina pârâtului, neperfectarea contractului de vânzare-cumpărare la data de 15.11.2006 a fost cauzată exclusiv de neîndeplinirea obligațiilor asumate de către promitentul vânzător. Neîndeplinirea în termen a obligațiilor asumate de către promitentul vânzător (neîndeplinire ce nu s-a justificat de către acesta prin împrejurări mai presus de voința sa și care să-l fi împiedicat să execute întocmai antecontractul de vânzare-cumpărare) nu poate avea decât semnificația refuzului de a încheia contractul de vânzare-cumpărare astfel cum s-a convenit. Mai mult, primirea de către promitentul vânzător a restului de preț, la data de 2.07.2007, nu poate fi calificată drept o plată nedatorată ci ca o dovadă a executării obligației asumate de către promitentul cumpărător și deci a refuzului nejustificat al promitentului vânzător de a perfecta contractul de vânzare-cumpărare, atâta timp cât primirea restului de preț nu a fost urmată de îndată de încheierea contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică. Cum, potrivit antecontractului de vânzare-cumpărare, promitentul cumpărător și-a asumat obligația de plată a unui preț, cum există așadar din punct de vedere al promitentului-cumpărător o obligație, executarea ei nu poate fi calificată drept o plată nedatorată. Având în vedere disp. art. 1092 Cod civil numai în cazul în care nu există o obligație și cu toate acestea s-a făcut o plată (s-a executat o obligație) se poate vorbi de o plată nedatorată. Deoarece antecontractul de vânzare-cumpărare este o promisiune bilaterală de a contracta, în caz de neexecutare a obligației asumate, răspunderea este contractuală, iar executarea silită în natură a obligației de a face se asigură prin acțiunea având ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act de vânzare-cumpărare, acțiune personală ce se poate exercita în termenul general de prescripție de 3 ani de la data încheierii actului, în speță de la data de 15.11.2006; drept urmare promitentul-vânzător nu poate susține că la data de 15.11.2006 obligația sa s-a stins. Atâta timp cât imobilul se află în patrimoniul promitentului-vânzător, promitentul-cumpărător poate cere, în cadrul termenului general de prescripție, executarea în natură a obligației asumată de către cealaltă parte. Împrejurarea că în antecontractul de vânzare-cumpărare nu s-a prevăzut expres posibilitatea promitentului cumpărător de a se adresa instanței de judecată, nu înseamnă că acesta nu are această cale la dispoziție, posibilitatea unei acțiuni în acest sens rezultând din dispozițiile art.1077 civ. și dispozițiile art.5 de sub Titlul X al Legii nr.247/2005.
Împotriva deciziei men ționate anterior a declarat recurs pârâtul, solicitând casarea deciziei atacate și, rejudecând cauza în fond, respingerea apelului și menținerea hotărârii primei instanțe ca fiind legală și temeinică.
În motivarea recursului s-a arătat că instanța de apel în mod eronat a reținut culpa sa în neperfectarea contractului de vânzare cumpărare la data de 15.11.2006, întrucât neîndeplinirea obligației asumate s-a datorat împrejurării mai presus de voința sa costând în aceea că întabularea dreptului său de proprietate a avut loc la data de 22.07.2007, că în mod eronat instanța de apel a apreciat că potrivit clauzelor din antecontract, prezentarea la notariat nu a fost condiționată de vreo notificare prealabilă și astfel, la termenul stabilit (15.11.2006) ambele părți aveau obligația de a se prezenta la notariat, reținând în acest fel culpa doar a sa, a promitentului vânzător, când în realitate nici intimații nu au făcut dovada că s-ar fi prezentat în vederea executării obligației de a achita prețul și de a cumpăra terenul, caz în care notarul ar fi dat o încheiere de certificare de fapte în acest sens, că analizând situația de fapt din acest dosar, rezultă buna sa credință și scopul speculativ al intimaților, prin inexistenta unei încheieri de certificare de fapte, la data de 15.11.2007 rezultând culpa comună a ambelor părți și nu exclusiv culpa sa, că buna sa credin ț ă rezultă și din faptul că deși între părți nu mai existau obligații reciproce, acestea încetând prin neexecutarea lor de ambele părți, totuși la data de 02.07.2007s-a prezentat împreună cu promitenții cumpărători la notariat, iar aceștia profitând de vârsta sa înaintată i-au plătit diferen ța de 3000 lei, deși această plată nu mai era datorată din punct de vedere juridic, că dacă ar fi refuzat sau nu ar fi mai dorit să încheie contractul de vânzare cumpărare, nu ar mai fi primit banii și nici nu s-ar fi prezentat în acest sens la notariat, că neîncheierea contractului de vânzare-cumpărare la data achitării integrale a prețului, respectiv 02.07.2007, deși actele de cadastru și întabulare existau, se datorează intimaților care în mod neîntemeiat au ales calea acțiunii judecătorești pentru a evita taxele notariale (taxe care la vânzare se calculează în funcție de prețul zonei) și nu la prețul derizoriu de 6000 lei, că, așa cum în mod corect a reținut prima instanță, din comportamentul său, al promitentului vânzător, prin prelungirea termenului contractual, din declarația prin care a recunoscut primirea prețului, nu poate rezulta decât buna sa credință și nicidecum nu poate fi vorba de un refuz, așa cum greșit a interpretat instanța de apel.
Recurentul a arătat în continuare că instanța de apel a interpretat greșit actul juridic dedus judecății și când a reținut că plata făcută de către intimați la data de 02.07.2007 echivalează cu executarea obligației de către aceștia, iar neperfectarea actelor de vânzare-cumpărare, se datorează refuzului său, fiind clar ca orice om chiar la o vârstă înaintată, dacă nu ar fi mai dorit să vândă nu ar mai fi primit niciun și nu s-ar mai fi prezentat la notariat, iar intimații în acest caz ar fi consemnat suma la dispoziția sa prin executor judecătoresc, că numai în această situație hotărârea instanței de apel ar fi fost întemeiată, în sensul refuzului său și executarea obligației de către intimați.
În drept au fost invocate dispozi țiile art.304 proc. civ.
Intimații-reclamanți au invocat excepția tardivității formulării recursului și excepția nulității recursului față de dispozițiile art. 302 alin.1 proc. civ. raportat la art. 304 pct.7 proc. civ.
Recurentului-pârât a cerut respingerea celor două excepții invocate de intimații-reclamanți, apreciind că recursul este depus în termenul legal prevăzut de lege și că motivele de recurs formulate se încadrează în prevederile art. 304 pct. 7. proc. civ.
Analizând actele și lucrările dosarului prin raportare la motivele de recurs și excepțiile tardivității ș i nulității recursului, Curtea a constat neîntemeiate excep țiile și nefondat recursul pentru considerentele expuse mai jos.
În ceea ce prive ște excepția tardivității recursului, Curtea a constatat-o neîntemeiată, având în vedere că decizia atacată cu prezentul recurs a fost comunicată recurentului la data de 25.09.2008, iar recursul a fost trimis prin poștă la 10.10.2008, conform art.104 proc. civ. în termenul de 15 zile de la comunicare, prevăzut de art.301 proc. civ. calculat conform art.101 proc. civ. ultima zi când putea fi depus pentru a putea fi considerat în termen fiind 13.10.2008.
Referitor la excepția nulității recursului, Curtea a constatat-o neîntemeiată luând în considerare că motivele de recurs privind interpretarea greșită a actului juridic dedus judecății, pot fi încadrate în dispozițiile art.304 pct.8, partea invocând la termenul de judecată și prevederile punctului 7.
Raportat la fondul recursului Curtea a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.304 alin.1 pct.7 proc. civ (hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii), prin motivarea în fapt a recursului neinvocându-se de altfel motive care să poată fi încadrate în dispozițiile acestei prevederi legale, prin motivele formulate recurentul susținând interpretarea greșită a probelor administrate referitor la culpa pentru neperfectarea contractului, a actului juridic dedus judecății, constând în plata făcută de intimați la 2.07.2007.
Hotărârea atacată, așa cum rezultă din considerentele acesteia menționate mai sus, cuprinde motivele pe care se sprijină, iar acestea sunt concordante și conform naturii pricinii.
Sunt nefondate și motivele de recurs prin care se susține interpretarea greșită a actului juridic dedus judecății, constând în plata făcută de către intimați la 2.07.2007, încadrate de către C în dispozițiile art.304 pct.8 proc. civ. recurentul susținând că ar fi o plată nedatorată, iar nu executarea obligației de plată a prețului, având în vedere că așa cum corect a reținut instanța de apel, potrivit dispozițiilor art. 1092 Cod civil numai în cazul în care nu există o obligație și cu toate acestea s-a făcut o plată (s-a executat o obligație) se poate vorbi de o plată nedatorată, în timp ce în speță potrivit antecontractului de vânzare-cumpărare, promitentul cumpărător și-a asumat obligația de plată a unui preț.
Nu este fondată afirmația recurentului în sensul că la data de 15.11.2006 (ultimul termen convenit pentru încheierea contractului) obligația s-a stins, întrucât, așa cum legal a reținut instanța de apel, antecontractul de vânzare-cumpărare este o promisiune bilaterală de a contracta, în caz de neexecutare a obligației asumate, răspunderea este contractuală, iar executarea silită în natură a obligației de a face se asigură prin acțiunea având ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act de vânzare-cumpărare, acțiune personală ce se poate exercita în termenul general de prescripție de 3 ani de la data încheierii actului, în speță de la data de 15.11.2006.
Or, la data de 15.11.2006, astfel cum a reținut instanța de apel din probele administrate, actele necesare perfectării contractului nu puteau fi prezentate notarului, procurarea acestor acte fiind exclusiv în sarcina pârâtului, în consecință neperfectarea contractului de vânzare-cumpărare la data de 15.11.2006 a fost cauzată exclusiv de neîndeplinirea obligațiilor asumate de către promitentul vânzător, ceea ce este echivalent cu refuzul de a încheia contractul de vânzare-cumpărare cum s-a convenit.
Faptul că întabularea dreptului său de proprietate ar fi avut loc la data de 22.07.2007, nu reprezintă o împrejurare mai presus de voința vânzătorului de a încheia actul, de acesta depinzând depunerea cererii în termen. Oricum, atât timp cât imobilul se află în patrimoniul promitentului-vânzător, promitentul-cumpărător poate cere, în cadrul termenului general de prescripție, executarea în natură a obligației asumată de către cealaltă parte.
În recurs nu poate fi criticat modul în care instanțele de fond au interpretat probele administrate, întrucât acestea țin de netemeinicia hotărârii. Potrivit art.304 alin.1 proc. civ. modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere în situațiile prevăzute de punctele 1-9, numai pentru motive de nelegalitate.
În consecin ță, în temeiul art.312 alin.1 raportat la art. 304 pct.7, 8, 9.proc.civ. Curtea va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepția tardivității recursului, ca neîntemeiată.
Respinge excepția nulității recursului, ca neîntemeiată.
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul-pârât împotriva deciziei civile nr.1027 din 02.07.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații-reclamanți și.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10.02.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
-
GREFIER
Red. MP
.red. AP/
2 ex./11.03.2009
Judecători apel - Secția a V-a Civilă:,
Președinte:Mihaela ParaschivJudecători:Mihaela Paraschiv, Antonela Cătălina Brătuianu, Melania
