Incuviintare executare silita de catre instanta. Decizia 245/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
decizia civilă nr.245/R Dosar nr-
Ședința publică din data de 06 octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniel Marius Cosma judecător
JUDECĂTOR 2: Rodica Popa
JUDECĂTOR 3: Maria
Grefier:
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.86/S din data de 10 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr.1514/C/2005 (nr.nou -).
La apelul nominal făcut în ședința publică la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din data de 29 septembrie 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să formuleze și să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru astăzi 6 octombrie 2008.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr.86/S/10 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr.1514/2005, a fost respinsă cererea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul.
Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. de mai sus, reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul, solicitând caprin sentința ce se va pronunța să se dispună recunoașterea în România a hotărârii judecătorești pronunțată la data de 30 mai 2003 de către Curtea Supremă de Justiție Ontario, Canada și încuviințarea executării silite a acesteia.
Analizând cererea în raport cu dispozițiile legale în materie și probele existente la dosarul cauzei, instanța a reținut că art.165 din Legea nr.105/1992 prevede că termenul de hotărâri străine se referă la actele de jurisdicție ale instanțelor judecătorești, notariatelor sau oricăror autorități competente dintr-un alt stat.
Potrivit art.167 din aceeași lege, hotărârile referitoare la alte procese decât cele privind statutul civil arătate în art.166,m pot fi recunoscute în România spre a beneficia de puterea lucrului judecat, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: hotărârea este definitivă, potrivit legii statului unde a fost pronunțată; instanța care a pronunțat-o a avut, potrivit legii menționate, competența să judece procesul și există reciprocitate în ce privește efectele hotărârilor străine între România și statul instanței care a pronunțat hotărârea.
Executarea hotărârii străine se încuviințează cu respectarea condițiilor prevăzute de art.167, dacă hotărârea este executorie potrivit legii instanței care a pronunțat-o și dreptul de a cere executarea silită nu este prescris potrivit legii române, în speță fiind îndeplinite aceste condiții, însă debitorul pârât nu mai deține în proprietate imobilul cu privire la care se cere a se încuviința executarea silită.
realității că prin hotărârea a cărei recunoaștere se cere, pârâtul a fost obligat la plata sumei de 30.000 USD cu dobânda de 4% pe an, în favoarea reclamantului, dar prin Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.774/02.08.2005, pârâtul a înstrăinat imobilul din B-,.22,.A,.32.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petentul.
În susținerea recursului se învederează că instanța de fond a greșit respingând acțiunea pentru singurul motiv că imobilul pentru care s-a cerut începerea executării silite a fost înstrăinat. Hotărârea străină îndeplinea cerințele recunoașterii ei în țară iar executarea silită solicitată va fi posibilă după constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare imobil încheiat de debitor, precizează recurentul.
În drept s-a invocat art.3041Cod procedură civilă.
Intimatul pârât a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului având în vedere faptul că suma de bani ce trebuia restituită reclamantului s-a achitat urmare deciziei Curții Superioare de Justiție pentru Faliment și Insolvabilitate.
În probațiune s-au depus înscrisuri.
Examinând hotărârea atacată din perspectiva motivelor de recurs formulate, instanța reține următoarele:
Hotărârea din 30 mai 2003 pronunțată de Curtea Supremă de Justiție din Ontario, Canada, în dosarul nr.02CV--SR a rămas definitivă astfel cum reiese din certificatul de sentință definitivă, instanța care a pronunțat-o a avut competența să judece procesul potrivit legii statului respectiv și există reciprocitate între România și statul acestei instanțe în ceea ce privește recunoașterea efectelor hotărârilor străine. Această stare de fapt corespunde, în planul dreptului, condițiilor prevăzute de art.167 din Legea nr.105/1992 pentru pronunțarea unei hotărâri de exequator.
Pe de altă parte, recunoașterea hotărârii străine poate fi refuzată în unul din următoarele cazuri ( art.168 din Legea nr.105/1992):
1.hotărârea este rezultatul unei fraude comise în procedura urmată în străinătate;
2.hotărârea încalcă ordinea publică de drept internațional privat român, constituie un asemenea temei de refuz al recunoașterii încălcarea dispozițiilor art.151 privitoare la competența exclusiv a jurisdicției române;
3.procesul a fost soluționat între aceleași părți printr-o hotărâre, chiar nedefinitivă, a instanțelor române sau se află în curs de judecare în fața acestora la data sesizării instanței străine.
Cum niciunul din motivele mai sus citate nu este incident în cauză, urmează că refuzul recunoașterii hotărârii obiect al procesului de față este nefondat și nelegal.
În ceea ce privește apărările intimatului justificate prin înscrisuri purtând asupra reabilitării sale urmare unui aliment, instanța reține că acestea nu pot avea nicio înrâurire asupra hotărârii de exequator, neregăsindu-se în dispozițiile legale mai sus citate.
Ca urmare instanța va reține nelegalitatea hotărârii tribunalului ( art.304 pct.9 Cod procedură civilă ) și o va modifica corespunzător, în sensul admiterii cererii de recunoaștere a hotărârii străine invocate.
În ceea ce privește petitul purtând asupra încuviințării silite imobiliare a apartamentului nr.32 din blocul situat în B-, acesta urmează a fi respins având în vedere că acest imobil nu se mai află în patrimoniul debitorului pârât.
În temeiul art.274 Cod procedură civilă intimatul pârât va fi obligat să suporte cheltuielile de judecată cerute de recurentul reclamant pentru fond și justificate pentru suma de 16,85 lei taxe timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite în parte recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.86/S/10 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Brașov și
Modifică în tot susmenționata sentință în sensul că,
Admite î parte cererea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul și în consecință;
. cu formulă executorie hotărârea pronunțată la 30 mai 2003 de către Curtea Supremă de Justiție Ontario în dosar nr.02-CV--SR.
Respinge cererea de încuviințare a începerii executării silite imobiliare împotriva pârâtului.
Obligă pârâtul să plătească reclamantului suma de 16,85 lei cheltuieli de judecată la fond.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 06 octombrie 2008.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.RP/6.10.08
Tehnored. 07.10.2008 - 3 ex.
Jud.fond
Președinte:Daniel Marius CosmaJudecători:Daniel Marius Cosma, Rodica Popa, Maria
