Investire cu formulă executorie hotarare, contract. Decizia 1985/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1985/2009
Ședința publică de la 11 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Liviu Ungur
JUDECĂTOR 2: Delia Marusciac
JUDECĂTOR 3: Mihaela Saracut
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul declarat de petentul împotriva încheierii comerciale nr.966 din 12.03.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj, privind și pe intimata SC SRL, având ca obiect investire cu formulă executorie.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul recurentului, avocat, cu delegație la dosar, în substituirea avocatului titular, lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, nemaifiind alte cereri de solicitat, sau excepții de invocat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul recurentului solicită admiterea recursului așa cumn a fost formulat, fără cheltuieli de jduecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin încheierea comercială nr.966 din 12.03.2009, pronunțată în ședința publică din - a Tribunalului Comercial Cluj, s-a espins cererea, având ca obiect investirea cu formulă executorie a sentinței comerciale nr.268/C/26.01.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj, formulată de petentul.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că, în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluja fost pronunțată sentința comercială nr.268/C/26.01.2009, în procedura somației de plată reglementată de dispozițiile nr.OG5/2001.
Ca atare, în cauză sunt incidente dispozițiile art.6 alin.4 și 9 alin.2 din actul normativ invocat.
În interpretarea acestor dispoziții legale, Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite, s-a pronunțat prin Decizia nr.11/2006 că cererea de învestire cu formulă executorie a ordonanței de admitere în tot sau în parte a somației de plată nu este admisibilă dacă aceasta nu a fost comunicată prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
Având în vedere caracterul obligatoriu al acestei interpretări, conform art. 329 alin. 3 teza a II-a proc.civ. instanța a reținut că cererea petentului nu poate fi admisă dat fiind faptul că hotărârea cărei învestire se solicită nu a fost comunicată în condițiile arătate (55-56 dosar nr-).
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs creditorul solicitând admiterea prezentului recurs și, pe cale de consecință, modificarea Încheierii comerciale atacate, în sensul admiterii cererii de investire cu formulă executorie a sentinței comerciale 268/C/26.01.2009 pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj În dosarul nr- pe care subsemnatul am formulat-o în prezentul dosar.
În motivarea recursului arată că, în fapt, în dosarul nr- de pe rolul Tribunalului Comercial Cluja solicitat investirea cu formulă executorie a sentinței comerciale 268/C/26.0 1.2009 pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosarul nr-, prin care debitorul nostru SC SRL a fost obligat la plata echivalentului în lei a sumei de 55.299,03 euro.
Cererea acestuia de investire cu formulă executorie a fost respinsă pe considerentul că sentința comercială 268/C/26.01.2009 nu a fost trimisă debitoarei prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în concordanță cu prevederile deciziei nr. 11/2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Hotărârea luată de instanță o considerăm nefondată, deoarece debitoarea a primit sentința comercială, așa cum vom arăta În continuare.
Sentința nr. 268/C/2009 a fost comunicată debitoarei în data de 24.02.2009, prin scrisoarea recomandată nr. 34349, așa cum aceasta arată, prin reprezentantul legal, în declarația dată la data de 31.03.2009. așadar procedura de comunicare a fost realizată, debitoarea a primit sentința și a recunoscut acest lucru. Întreg scopul comunicării actelor de procedură este acela de a fi primite de către partea către care s-au comunicat. Atâta timp cât debitoarea recunoaște și arată că a primit sentința din dosarul nr-, ni se pare nefondat ca cererea de investire cu formulă executorie să fie respinsă pe considerentul că nu există certitudinea că acest act ar fi fost comunicat.
De altfel, chiar în decizia nr. 11/2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție este indicat faptul că "din aceasta ultima dispozitie cu caracter imperativ rezulta ca instituirea unei atare prevederi speciale de comunicare este detenninata de urgenta pe care o reclama solutionarea unor astfel de cauze, precum si de necesitatea evitarii comunicarii unor acte de asemenea importanta prin afisare, in conditiile prevazute in art. 92 si 921 din Codul d e procedura civila". În prezenta cauză am făcut dovada că nu s-a făcut comunicarea prin afișare, ci partea a primit și a luat la cunoștință de sentință.
Faptul că nu a uzat de calea de atac în termenul legal nu poate influența soluția instanței în nici un fel, căci acesta este un atribut lăsat la latitudinea părții. De altfel, pe întreaga perioadă În care am demarat procedurile de obținere a debitului în instanță, debitoarea a arătat că recunoaște că ne datorează suma și nu s-a opus în nici un fel solicitărilor noastre fondate, singura problemă fiind că nu dispunea de fonduri pentru a ne achita banii, societatea fiind în stare de insolvență. Chiar și în prezentul dosar debitoarea, prin reprezentantul legal, a declarat că nu se opun investirii cu formulă executorie a sentinței 268/C/26.01.2009, din moment ce aceasta le-a fost comunicată.
Având în vedere faptul că sentința nr. 268/C/26.01.2009 a fost comunicată debitoarei, lucru confirmat și de aceasta, și că nu a uzat de calea de atac specială a acțiunii în anulare, considerăm că solicitarea noastră de investire cu formulă executorie este legală și fondată și trebuia admisă. Din aceste motive solicită instanței să dispună admiterea prezentului recurs și, pe cale de consecință, modificarea Încheierii comerciale atacate, în sensul admiterii cererii de investire cu formulă executorie a sentinței comerciale 268/C/26.01.2009 pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj În dosarul Of- pe care acesta a formulat-o în prezentul dosar.
Deși legal citată debitoarea nu și-a delegat reprezentant în instanță și nici nu a depus la dosar întâmpinare.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate cât și în lumina dispozițiilor legale pertinente incidente în materie Curtea reține următoarele:
Așa cum rezultă din înscrisul nou depus în recurs ce materializează voința debitoarei, aceasta confirmă faptul că a primit la data de 24.02.2009 cu dovada de comunicare transmisă prin Oficiul poștal C-N cu recomandata nr. 34349 din 24.02.2009 sentința comercială nr. 268/C/26.01.2009 pronunțată de de Tribunalul Comercial Cluj în dos. nr-.
După cum a reținut și Înalta Curte de Casație și Justiție în Secții Unite cu prilejul soluționării recursului în interesul legii prin decizia nr. XI/2006, în ceea ce privește procedura învestirii ordonanței cu formulă executorie sunt incidente dispozițiile art. 9 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 și ale art. 376 din Codul d e procedură civilă, în raport cu care admiterea cererii de învestire este condiționată de caracterul definitiv al ordonanței sau de caracterul irevocabil al hotărârii de respingere a cererii în anulare. Ca urmare, este necesar ca instanța de judecată, în exercitarea rolului activ, să verifice în ce măsură s-au respectat dispozițiile art. 9 alin. (2) cu referire la art. 6 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001, atât cu privire la comunicarea ordonanței, cât și cu privire la modalitatea în care aceasta a rămas irevocabilă.
S-a concluzionat și s-a decis totodată că în raport cu dispozițiile legale la care s-a făcut referire, se impune să se rețină că ordonanța ce conține somația de plată nu este susceptibilă de a fi învestită cu formulă executorie decât dacă a fost comunicată părților prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire, potrivit prevederilor art. 6 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001.
Curtea observând soluția dată în interpretarea dispozițiilor relevante constată că ordonanța de somație de plată a fost comunicată efectiv și real cu debitoarea și că aceasta rămas irevocabilă prin neexercitarea în termen legal a căii specifice de atac, respectiv cererea în anulare.
Prin urmare, Curtea reține că cerințele prevăzute la art. 6 alin. 4 corelat cu prevederile art. 9 alin. 2 din OG nr. 5/2001 sunt îndeplinite în cauză, motiv pentru care ordonanța de somație de plată este susceptibilă de a fi învestită cu formulă executorie.
Drept consecință, Curtea reține astfel că recursul este fondat urmând ca în temeiul art. 3733alin. 1 corelat cu prev. art. 312 alin. 1.pr.civ. se va admite recursul și rejudecând în fond cauza, se va admite cererea formulată de creditor cu consecința dispunerii învestirii cu formulă executorie a titlului executoriu reprezentat de ordonanța de somație de plată așa cum se va releva în dispozitivul prezentei decizii.
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de creditorul, împotriva încheierii comerciale nr. 966/12.03.2009, pronunțată în dosarul cu nr- al Tribunalului Comercial Cluj, pe care o modifică, în sensul că admite cererea reclamantului și dispune învestirea cu formulă a sentinței comerciale nr. 268/26.01.2009, pronunțată în dosarul cu nr- al Tribunalului Comercial Cluj.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 11 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECATORI GREFIER
Red.LU/Dact.SM
3 ex./24.06.2009
Jud.fond:
Președinte:Liviu UngurJudecători:Liviu Ungur, Delia Marusciac, Mihaela Saracut
