Investire cu formulă executorie hotarare, contract. Decizia 92/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Număr în format vechi 2039/2007
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.92
Ședința publică de la 28.01.2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Maria Speranța Cornea
JUDECĂTOR 2: Elisabeta Roșu
JUDECĂTOR 3: Iulica
Grefier
*************
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurentul, în contradictoriu cu intimatele SC SA și SC SA, împotriva încheierii din data de 29.07.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr.4723/2001.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul personal, lipsind intimatele.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefier, după care, recurentul personal depune dovada achitării taxei judiciare de timbru pentru cererea de repunere pe rol.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea în baza art. 150 civ. constată dezbaterile încheiate și acordă cuvântul pe recurs.
Recurentul personal, solicită admiterea recursului, desființarea încheierii atacate și investirea cu formulă executorie a deciziei nr.5994/15.12.2005, pronunțată de ICCJ. Depune concluzii scrise la dosar.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față:
Prin încheierea dată la 29.07.2007 Tribunalul București - Secția a VI a Comercială a respins ca neîntemeiată cererea de investire cu formulă executorie a deciziei nr. 5994/15.12.2005 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Comercială în dosarul nr- și a încheierii nr. 2226/15.06.2006 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Comercială în dosarul nr-, cerere formulată de petentul.
Instanța de fond a reținut în motivarea încheierii că petentului, în calitate de expert i-a fost majorat de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Comercială, onorariul pentru expertiza tehnică efectuată în cauză, prin hotărârile mai sus menționate.
Așa fiind, cum petentul nu are calitatea de parte în cauza ce a fost dedusă judecății, ci de expert, conform dispozițiilor articolului 269 alineat 2 Cod procedură civilă nu i se poate elibera hotărârea învestită, care se va da numai părții care a câștigat sau reprezentantului acesteia.
În calitatea sa de participant la actul de justiție, ca expert desemnat de către instanța de judecată să efectueze o anumită expertiză, petentul nu poate avea calitatea de parte în litigiu.
Pe de altă parte, cum, potrivit dispozițiilor articolului 213 alineat 2 Cod procedură civilă, plata onorariului expertului poate fi majorată prin încheiere executorie, rezultă că și hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care a fost majorat onorariul de expert acordat petentului le sunt aplicabile dispozițiile articolului 213 alineat 2 Cod procedură civilă, acestea fiind executorii, încadrându-se în excepțiile prevăzute de articolul 374 Cod procedură civilă de la formalitatea învestirii cu formulă executorie.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs petentul, pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a Va Comercială formându-se astfel dosarul nr-/20.08.2007.
Prin recursul său petentul critică încheierea atacată pentru nelegalitate și netemeinicie susținând că în mod greșit instanța de fond i-a respins cererea de învestire acelor două hotărâri ale Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția Comercială, deoarece, recursul său fiind admis de către Înalta Curte de Casație și Justiție, acesta a dobândit calitatea de parte în cauza dedusă judecății și nu de participant.
Mai susține recurentul că însăși calitatea de participant îi dă dreptul la eliberarea titlului executoriu, atâta timp cât recursul promovat de acesta pentru majorarea onorariului a fost admis.
Recursul nu este întemeiat în drept, dar dezvoltarea în fapt a motivelor de recurs trimit la dispozițiile articolului 304 punctul 9 Cod procedură civilă.
Recurentul a depus note scrise.
Nu au fost depuse acte noi în recurs.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs, constată recursul nefondat pentru următoarele considerente:
Codul d e procedură civilă reglementează expertiza ca mijloc de probațiune judiciară în articolele 201-214, experții fiind specialiști numiți de către instanța de judecată atunci când aceasta socotește de cuviință să le cunoască părerea pentru lămurirea unor împrejurări de fapt.
În mod corect instanța de fond a apreciat că, față de dispozițiile legale menționate, experții nu dobândesc prin faptul numirii lor de către instanță calitatea de părți în cauzele deduse judecății.
Într-adevăr, pentru a fi parte în proces trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: calitatea procesuală, capacitatea procesuală, existența unui interes și afirmarea unui drept sau a unei situații juridice pentru a cărei realizare calea justiției este obligatorie.
Ori, calitatea de "specialist" a recurentului este stabilită de către dispozițiile legale precitate, iar cererea formulată de acesta, de majorare a onorariului pentru munca prestată, efectuarea expertizei, este, de asemenea, reglementată de lege, prin articolul 213 alineat 2 Cod procedură civilă, care dă dreptul experților să solicite majorarea onorariului, rămânând la latitudinea instanței ca, ținând seama de lucrarea efectuată să admită sau nu cererile experților.
În speță, cererea recurentului de majorare a onorariului de expert a fost respinsă de instanța de fond prin încheierea de la 12.05.2003, pentru ca ulterior să fie admisă în parte, prin încheierea nemotivată de către instanța de apel.
Recursul promovat de către expert a fost admis de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Comercială care a apreciat că, față de complexitatea expertizei efectuate, volumul de lucru și gradul profesional și științific al expertului, ținând cont și de viza, se justifică admiterea cererii de majorare a onorariului astfel cum a fost formulată de către expert suma urmând a fi suportată în părți egale de către ambele părți, reclamanta și pârâta din cauza dedusă judecății, respectiv, SC SA B și SC SA B (decizia nr. 5994 din 15.12.2005 și încheierea nr. 226/15.06.2006 de completare a dispozitivului deciziei nr. 5994/15.12.2005).
Cum cele două hotărâri ale Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția Comercială -decizia nr. 5994/15.12.2005 și încheierea de completare a dispozitivului nr. 2226/15.06.2006, sunt irevocabile și executorii, acestea pot fi puse în executare de către recurent, în ceea ce privește obligația părților de plată a onorariului de expert, fără ca pentru aceasta expertul recurent să-i fie eliberată decizia de soluționare a litigiului învestită cu formulă executorie după cum a reținut și instanța de fond, recurentul neavând calitate de parte în litigiu.
De altfel, dispozițiile articolului7209Cod procedură civilă, prevăd că "Pentru hotărârea judecătorească dată în materie comercială, care se aduce la îndeplinire prin executarea silită, purtând mențiunea că este irevocabilă, constituie titlu executoriu, fără efectuarea altor formalități".
Pentru aceste considerente, Curtea, constatând că în cauză nu se regăsesc dispozițiile articolului 304 punctul 9 Cod procedură civilă, încheierea atacată fiind legală și temeinică, respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul, în contradictoriu cu intimatele SC SA și SC SA, împotriva încheierii din data de 29.07.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr.4723/2001.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 28.01.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.Jud.
Tehnored.
2 ex.
19.02.2008
Tribunalul București - Secția a VI a Comercială
Judecător fond: -
Președinte:Maria Speranța CorneaJudecători:Maria Speranța Cornea, Elisabeta Roșu, Iulica
