Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 1/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL Operator 2928
SECTIA CIVILĂ
DOSAR NR.-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1/
Ședința publică din 14 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Marinela Giurgincă
JUDECĂTOR 2: Rujița Rambu
GREFIER: - -
S- luat în examinare apelul declarat de reclamanta - împotriva sentinței civile nr.1697/3 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata Direcția Apelor - T, pentru contestație la Legea nr.10/2001.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Apelul a fost declarat în termen și scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care Curtea constată că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă și o lasă în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra apelului de față, reține următoarele:
Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș sub nr.11988/25.01.2006 reclamanta - a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea Deciziilor nr.1/2001 și nr.41/2005 emise de pârâta Direcția Apelor și retrocedarea imobilului situat în T,-, înscris în CF nr.5042
Reclamanta a arătat că a formulat notificare în baza Legii nr.10/2001, la data de 19.06.2001, prin care a solicitat restituirea în natură a imobilului în litigiu.
Prin decizia nr.1/12.07.2001 pârâta Direcția Apelor i-a respins notificarea în temeiul art.18 lit.c din Legea nr.10/2001 în forma în vigoare la acea dată, cu motivarea că la imobilul în discuție s-au efectuat transformări, astfel că nu poate fi restituit în natură. Urmare a acestei decizii, reclamanta a adresat o cerere de despăgubiri Prefecturii Județului T, înregistrată sub nr.6379/30.07.2001, solicitând despăgubiri bănești pentru același imobil. Această cerere a format obiectul dosarului nr.415/2001, fiind transmisă ulterior Primăriei Municipiului
După apariția Legii nr.247/2005, reclamanta a formulat o nouă notificare, respinsă prin decizia nr.41/28.11.2005.
In drept, s-au invocat dispozițiile Legii nr.10/2001.
Pârâta Direcția Apelor a formulat întâmpinare, arătând că la baza emiterii deciziei din 2005 au stat aceleași considerente pentru care solicitarea reclamantei a fost respinsă în anul 2001. Ulterior, a solicitat introducerea în cauză a pârâtului Statul Român reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice,în calitate de titular al dreptului de proprietate asupra imobilului.
Prin sentința civilă nr.1697/3.10.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul Român reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice.
S-a respins contestația formulată de reclamanta - împotriva deciziei nr.1/12.07.2001 și nr.41/28.11.2005, emise de pârâta Direcția Apelor.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamanta nu a atacat decizia nr.1/12.07.2001 emisă de pârâta Direcția Apelor - T, în calitate de deținătoare a imobilului, iar pe de altă parte, reclamanta nu a făcut dovada calității de persoană îndreptățită.
Reclamanta nu a atacat decizia amintită în termenul legal prevăzut de lege, ci a formulat o cerere de despăgubiri pentru imobilul în litigiu, adresată Prefecturii Județului T și formând dosarul nr.415/2001, aceasta din urmă, prin adresa nr.8060//d1/29.07.2005 a înaintat-o Primăriei Municipiului
După apariția Legii nr.247/2005 reclamanta și-a reînnoit cererea de restituire în natură a imobilului, motivat de abrogarea dispozițiilor fostului art.18 lit.c din Legea nr.10/2001, cu toate că aceasta nu a însemnat repunerea în termen pentru persoanele îndreptățite la măsurile reparatorii reglementate de mai sus, evocata Lege nr.10/2001 decât în situațiile prev. de art.16 din lege.
Instanța a apreciat că în mod întemeiat i-a fost respinsă solicitarea prin decizia nr.41/28.11.2005, emisă de aceeași pârâtă Direcția Apelor, care nu a făcut altceva decât să precizeze că cererea reclamantei mai fusese respinsă odată prin decizia nr.1/12.07.2001.
Reclamanta are însă posibilitatea să continue procedura privind acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent inițiată în anul 2001, ce a făcut obiectul dosarului nr.415/2001, transmis de Prefectura Județului T, Primăriei Municipiului T, pentru ca aceasta, la rândul ei, să transmită dosarul unității deținătoare - Direcția Apelor, astfel cum rezultă din adresa nr.--/19.07.2007.
Pentru aceste considerente, instanța a respins contestația formulată de reclamantă.
Impotriva acestei hotărâri, reclamanta - a declarat apel în termen legal, la 22 octombrie 2007, solicitând admiterea lui, desființarea sentinței civile, anularea deciziei nr.41/2005, constatând că respingerea cererii sale s-a făcut în baza unor texte de lege din Legea nr.10/2001, abrogate, astfel că urmează să i se admită cererea de restituire în natură a din imobil (1/2 casă și 548 mp teren), sau contravaloarea acestora, de către Direcția Apelor, cea care deține întreg imobil.
In motivarea apelului, reclamanta a arătat că art.18 lit."c" din Legea nr.10/2001 a fost abrogat prin dispozițiile Legii nr.247/2005, astfel că dispozițiile Legii nr.41/28.11.2005 este nelegală, iar cererea ei de restituire în natură a cotei de din întregul imobil, în calitate de moștenitoare legală a fostului proprietar tabular, (bunicul ei).
Prin întâmpinarea formulată în cauză pentru termenul de judecată din 10.12.2007 (fila 8 dosar), intimata Direcția Apelor a solicitat respingerea apelului, arătând că imobilul revendicat nu poate fi retrocedat în natură, întrucât a fost modificat în totalitate, peste vechea construcție fiind edificat actualul sediu al societății.
Intimata a mai arătat că în apel, reclamanta și-a modificat pretențiile, în sensul că solicită contravaloarea a din imobil, respectiv suma de 200.000 Euro.
Examinând apelul prin prisma motivelor invocată de reclamantă și având în vedere actele depuse la dosar, Curtea constată apelul neîntemeiat.
Astfel, reclamantei - i s-a respins notificarea formulată în condițiile Legii nr.10/2001, prin care a solicitat restituirea în natură a imobilului situat administrativ în T,-, înscris în CF nr.5042 T; întrucât acesta a suferit o modificare totală față de construcția inițială și deci ea are dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent.
Reclamanta a uzat și de dispozițiile Legii nr.247/2005, reînnoind cererea de restituire în natură a imobilului, însă prin decizia civilă nr.41/28.11.2005, Direcția Apelor deținătoarea imobilului, i-a respins cererea, întrucât aceeași cerere de restituire în natură mai fusese soluționată anterior prin dispoziția nr.1/2.07.2001.
Trebuie subliniat că reclamanta - a formulat și o cerere de despăgubiri pentru același imobil, adresată Prefecturii Județului T (dosar nr.415/2001), înaintată apoi către Primăria Municipiului
Referitor la această cerere, prin decizia civilă nr.15/30 noiembrie 2007, Direcția Apelor a dispus restituirea prin echivalent, constând în despăgubiri formulate de petenta - pentru imobilul în litigiu.
Această decizie emisă de unitatea deținătoare a imobilului, răspunde pretențiilor formulate de reclamantă, în sensul acordării de despăgubiri, în situația în care restituirea în natură nu este posibilă.
Astfel fiind, în temeiul art.296 C.pr.civ. Curtea va respinge apelul reclamantei ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiat apelul declarat de reclamanta, domiciliată în DTS - jud.M, împotriva sentinței civile nr.1697/3 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata Direcția Apelor - T, cu sediul în T- jud.T, pentru contestație la Legea nr.10/2001.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 14 ianuarie 2008.
PRESEDINTE, JUDECATOR,
- - - -
GREFIER
- -
Red.MG/2.02.2008
Dact.GK/4 ex./5.02.2008
Inst.fond.: jud.
Președinte:Marinela GiurgincăJudecători:Marinela Giurgincă, Rujița Rambu
