Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 112/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 112/A/2008
Ședința publică de la 06 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Augustin Mândroc
JUDECĂTOR 2: Daniela Mărginean
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de către reclamanta -prin. împotriva sentinței civile nr.142 din 4 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar cu nr.unic - având ca obiect Legea 10/2001, în contradictoriu cu pârâții intimați MUNICIPIUL M-REPREZ.DE PRIMAR, "IDEAL" - PRIN LICHIDATOR "", MV M, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru reclamanta apelantă, și lichidatorul intimatei SC SA asistat de avocat, lipsind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că apelul este motivat, scutit de taxă de timbru, iar cauza a fost amânată de la termenul anterior pentru comunicarea motivelor de apel.
Avocat pentru reclamanta apelantă depune la dosar pozițiile oficiale ale unor asociații de societăți civile și asociații ale proprietarilor deposedați abuziv de stat, apărute pe internet, precum și poziția privind admisibilitatea acțiunii în revendicare după apariția Legii 10/2001.
Învederează că instanța de fond, în rejudecare, nu i-a admis nici măcar o probă și reiterează cererile în probațiune formulate la fond privind efectuarea unor expertize judiciare topografice și în construcții, a unei expertize contabile de evaluare a bunurilor, și a unor adrese către Ministerul Economiei și Finanțelor, pentru comunicarea procesului verbal de naționalizare și înscris care să probeze acordarea de despăgubiri pentru imobilul naționalizat. Depune în scris cerile în probațiune formulate.
Avocat solicită respingerea acestor cereri în probațiune, considerând că probele nu sunt necesare soluționării cauzei, reclamanta încearcă tergiversarea soluționării cauzei întrucât a formulat recurs în interesul legii, și solicită cuvântul pe fond.
Instanța, deliberând, respinge cererile în probațiune formulate de reclamantă ca fiind neconcludente și nemaifiind alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat solicită admiterea apelului, în principal desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Sibiu pentru a soluționa cauza pe fondul cauzei. În continuare susține motivele de apel invocate în scris susținând, în esență, că instanța de fond a nesocotit dispozițiile deciziei de casare. Solicită cheltuieli de judecată.
Avocat pentru intimata SC SA Mediaș prin lichidator, solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței civile pronunțată de Tribunalul Sibiu. În continuare susține motivele de respingere invocate în concluziile scrise pe care le depune la dosar. Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului civil de față reține:
Prin sentința civilă nr.142/4 februarie 2008 Tribunalului Sibiu, pronunțată în dosar nr.-, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta împotriva Statului Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, Municipiul Sibiu prin Primar, intimata SC SA Mediaș prin lichidator SC SRL, SC MV SRL Mediaș.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că sub nr.- s-a înregistrat la data de 22.05.2007 ca urmare a casării cu trimitere pentru o nouă rejudecare a acțiunii formulate de reclamanta prin mandatar, în contradictoriu cu Statul Român-municipiul Mediaș reprezentat de primar, SC SA Mediaș, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că imobilul înscris în CF 2278 nr.top.1006/5/1, 1006/5/2, 1006/5/3, 1006/5/4, 1006/5/5, 1006/5/6, 1006/5/7, 1006/5/8, 1006/5/9, 1006/5/10, 1006/5/11, 1006/5/13, 1006/5/14, 1006/5/15, 1006/5/16, 1006/5/17, 1006/5/18, 1006/5/19, 1006/5/20, 1006/5/21, 1006/5/22, 1006/5/23, 1006/5/24, 1006/5/25, 5113/6/1/1, 5113/6/1/2, 5113/6/1/3, 5113/6/1/4, 5113/6/1/5 situat administrativ în Mediaș-, jud.Sibiu, a fost preluat abuziv în baza Legii nr.119/1948 și, pe cale de consecință, să se dispună restituirea imobilului în deplină proprietate și posesie, liber de orice sarcini; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii s-a arătat că în anul 1948 imobilul descris mai sus a fost naționalizat, apoi în anul 1998 fost privatizat și aparține în prezent societății SA Mediaș.
Reclamanta este fiica lui -. fostul proprietar care a decedat la data de 12.10.1997.
În sensul Legii nr.10/2001, prin imobile preluate în mod abuziv se înțeleg și imobilele naționalizate prin dispozițiile Legii nr.119/1948, iar art.9 alin.1 din aceeași lege prevede că aceste imobile se restituie în natură, indiferent în posesia cui se află.
În drept au fost invocate dispozițiile art.2 lit.a, 9 alin.1 și 51 din Legea nr.10/2001, ale Constituției României, ale Convenției Europene a Drepturilor Omului, precum și jurisprudența Curții de la Strasbourg.
Cererile de față au fost disjunse din cauza ce forma obiectul dosarului nr.5131/2004 al Tribunalului Sibiu, apreciind că, față de caracterul special al contestației întemeiate pe dispozițiile Legii nr.10/2001, și față de faptul că reclamanta a înțeles să-și formuleze aceste cereri în mod distinct (și nu o constatare incidentală, în procedura Legii 10/2001 a preluării abuzive a bunului), cum acesta cereri sunt unele principale și nu accesorii, nefiind astfel incidente dispozițiile art.17 din Codul d e procedură civilă, s-a decis judecarea lor separată. Tot astfel, tribunalul, prin încheierea civilă din data de 6 iunie 2005, pronunțată în același dosar, a disjuns și trimis pentru soluționare Secției Comerciale și de contencios administrativ a Tribunalului Sibiu și toate cererile privind anularea actelor de privatizare.
Cu toate acestea, la data de 30.06.2005, reclamanta formulează o precizare de acțiune în contradictoriu cu SC MV SRL Mediaș în acest dosar prin care solicită și anularea licitației din 1 iulie. Așa cum s-a arătat deja, cererile de față au fost disjunse din cauza ce forma obiectul dosarului nr.5131/2004 al Tribunalului Sibiu, apreciindu-se că, față de caracterul special al contestației întemeiate pe dispozițiile Legii nr.10/2001, și față de faptul că reclamanta a înțeles să formuleze aceste cereri în mod distinct (și nu o constatare incidentală, în procedura Legii 10/2001 a preluării abuzive a bunului), cum acesta cereri sunt unele principale și nu accesorii, nefiind astfel incidente dispozițiile art.17 din Codul d e procedură civilă, s-a decis judecarea lor separată. Tot astfel, tribunalul prin încheierea civilă din data de 6 iunie 2005, pronunțată în același dosar, a disjuns și trimis pentru soluționare Secției Comerciale și de contencios administrativ a Tribunalului Sibiu și toate cererile privind anularea actelor de privatizare.
După casarea sentinței civile nr.1661/2006 a Tribunalului Sibiu prin decizia civilă nr.125/A/2007 a Curții de APEL ALBA IULIA, reclamanta a formulat o nouă precizare de acțiune prin care a solicitat în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor Publice și intimata SC SA Mediaș să se constate nevalabilitatea titlului Statului Român asupra uzinelor "IDEAL " Societate, actualmente SC SA; obligarea pârâților la restituirea în natură a imobilelor ca i-au aparținut, înscrise în CF 2287 Mediaș, nr.tpș.977/2 și 978/2; 1006/5; 1007/2; 1008/2; 1009/2; 1034/2; 1035/2 și 1036/2. S-a solicitat de asemenea și obligarea pârâților la restituirea bunurilor mobile naționalizate sau contravaloarea acestora și cărții funciare nr.2287 Mediaș în sensul radierii dreptului de proprietate al SC SA Mediaș și a Statului Român și înscrierea dreptului de proprietate pe numele reclamantei.
În motivarea cererii se arată în esență că tatăl reclamantei a fost membru fondator la uzina "IDEAL " Societate, familiei revenindu-i 90% din capitalul social. Bunurile acesteia au fost preluate de Statul Român în condițiile Legii 119/1948, titlul fiind nevalabil potrivit art.6 alin.1 din Legea 213/1998 deoarece uzinele nu se află în anexa la cel dintâi act normativ. Acest act era în contradicție cu Constituția în vigoare la acea dată, statul nu a plătit nicio despăgubire.
Restituirea în natură este posibilă prin intermediul acțiunii în revendicare potrivit dispozițiilor art.480 cod civil deoarece acestea au ieșit din patrimoniul statului prin înstrăinare iar legea specială de reparație acordă în acest caz doar despăgubiri.
Nu poate fi reținută buna credință a societății dobânditoare deoarece în întreaga documentație de privatizare se relevă faptul că bunurile pot fi redobândite.
cărții funciare este o consecință firească pentru situația în care se dispune restituirea în natură a imobilelor potrivit dispozițiilor art.34 pct.1 din DL 115/1938.
Deoarece de-a lungul timpului s-au formulat mai multe precizări de acțiune unele implicând renunțarea la judecată față de persoanele chemate în judecată, însă nici avocatul nici mandatarul acesteia nu a avut mandat special pentru această operațiune juridică potrivit dispozițiilor art.246 Cod procedură civilă, urmează ca instanța să se pronunțe în contradictoriu cu persoanele chemate în judecată în cuprinsul dosarului de față.
Pârâții s-au opus admiterii acțiunii, invocând și excepția inadmisibilității acțiunii.
Pentru ca instanța să se pronunțe asupra acestei excepții a reținut următoarele: raportul juridic dedus judecății este reglementat de dispozițiile Legii 10/2001. Astfel dispozițiile art.1 reglementează situații tuturor imobilelor preluate de Statul Român în perioada martie 1945-decembrie 1989, numindu-le pe cele preluate cu titlu valabil ori nevalabil, cu sau fără titlu ca fiind preluate abuziv. Același act normativ prin dispozițiile art.6 reglementează posibilitatea desființării actelor de înstrăinare încheiate inclusiv în cursul procesului de privatizare, ceea ce îi conferă posibilitatea restituirii bunurilor în natură după desființarea actelor de înstrăinare.
Rezultă că potrivit celor de mai sus, raportul juridic dedus judecății este reglementat de dispozițiile Legii 10/2001, act normativ cu caracter special față de dispozițiile art.480 Cod civil, respectiv art.34 din DL 115/1938. Conflictul temporal dintre două legi se rezolvă în favoarea celei speciale, aceasta excluzând-o pe cea generală. O astfel de interpretare exclude posibilitatea aplicării a două reglementări diferite aceluiași raport juridic, deoarece s-ar putea crea insecuritate în plan general. echilibru ce trebuie să existe între cerințele interesului public (care în cazul de față este acela că acordarea de măsuri reparatorii pentru bunurile preluate de stat în mod abuziv să fie realizată într-un timp determinat și după o anumită procedură) și imperativele protejării dreptului celui interesat la respectarea bunurilor sale este în acest caz respectat întrucât termenul pentru declanșarea procedurii de restituire a fost prelungit succesiv în final ajungându-se la o perioadă de 18 luni pentru depunerea cererilor. De altfel Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că "dreptul de acces la tribunale nu este unul absolut" și că acest drept implică o reglementare din partea statului care poate fi supusă unor limitări sau condiționări atâta timp cât nu este atinsă substanța dreptului.
Toate cererile deduse judecății sunt reglementate de normele speciale, atât capătul de cerere referitor la constatarea nevalabilității statului, ea constituind o chestiune prejudicială în cererile formulate în condițiile Legii 10/2001 potrivit normelor art.1.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamanta, criticând soluția instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului și în principal desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare a fondului deoarece instanța nu a intrat în cercetarea fondului pricinii.
În subsidiar a solicitat Admiterea apelului și schimbarea în tot a sentinței în sensul admiterii acțiunii și constatând nevalabilitatea titlului de trecere a imobilului în proprietatea statului să se dispună CF.
În motivarea apelului, a susținut în esență că instanța de fond a nesocotit Decizie civilă nr.125/A/2007 a Curții de APEL ALBA IULIA prin care a fost trimisă cauza spre rejudecare și că în mod greșit nu a fost soluționat capătul de cerere principal privind constatarea nevalabilității titlului Statului Român fiind încălcate dispozițiile art.3 cod civil.
Că prin hotărârea pronunțată a fost încălcat principiul disponibilității care guvernează procesul civil și că în mod greșit au fost respinse cererile în contradictoriu cu pârâta SC MV SRL, cu motivarea că nu s-a mai insistat asupra lor sau că au fost formulate pe cale separată.
A mai arătat că acțiunea este admisibilă, iar buna credință a societății nu poate fi reținută.
Intimații nu au depus la dosar întâmpinare.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel invocate cât și din oficiu în baza art.295 cod procedură civilă, se constată că Tribunalul a pronunțat o hotărâre nelegală.
Prin decizia civilă nr.12/A/4 aprilie 2007 Curții de APEL ALBA IULIAa fost desființată sentința atacată cu trimitere spre rejudecare, cu motivarea că în cauză trebuiau să participe toate persoanele care au participat la licitație în sensul art.48 alin.2 cod procedură civilă, fiind astfel încălcate dispozițiile art.105 al.2 cod procedură civilă.
Prin aceeași decizie, instanța de apel a creat obligația pentru instanța de fond să analizeze și celelalte motive de apel și să-și precizeze acțiunea cu privire la toți participanții la proces și obiectul acțiunii.
Prin precizarea de acțiune depusă în lumina deciziei de casare, reclamanta a chemat în judecată toate persoanele interesate iar capătul principal al cererii a fost acela de a se constata nevalabilitatea titlului statului asupra uzinelor "IDEAL " Societate și apoi obligarea pârâților la restituirea imobilului.
Ori acest prim capăt de cerere este de competența instanțelor de drept comun, trebuind soluționat pe această cale. În mod greșit tribunalul a considerat că în speță sunt aplicabile numai dispozițiile Legii 10/2001 și că nu ar fi aplicabile dispozițiile Legii 213/1998 și art.480 cod civil și nu s-a pronunțat nici prin dispozitiv și nici în considerentele sentinței asupra acestei cereri.
Față de aceste considerente apelul se privește a fi întemeiat urmând ca în baza art.296 cod procedură civilă să fie admis, să fie desființată sentința atacată și trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de fond.
Cu ocazia rejudecării pe fond a cauzei, instanța se va conforma tuturor dispozițiilor cuprinse în Decizia civilă nr.125/A/4 aprilie 2007 Curții de APEL ALBA IULIA.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.142/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr.- și în consecință:
Desființată hotărârea apelată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de fond, Tribunalul Sibiu.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 06.06.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
GREFIER,
- -
Red.
Dact.10ex/20.06.2008
Jud.fond
Președinte:Augustin MândrocJudecători:Augustin Mândroc, Daniela Mărginean
