Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 113/2008. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 113/

Ședința publică din 16 Mai 2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Daniel Radu judecător

JUDECĂTOR 2: Jeana Dumitrache

Grefier: - -

S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul declarat de reclamanta, P, str.- -, -.B,.3, județul A, împotriva sentinței civile nr.45 din 28 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelanta-reclamantă, lipsind intimata-pârâtă Comuna prin Primar.

Procedura este legal îndeplinită.

Apelul este scutit de plata taxei de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:

Curtea, din oficiu, pune în discuție dispozițiile art.288 alin.2 cod procedură civilă, privind greșita depunere a apelului.

Apelanta-reclamantă, având cuvântul, apreciază că această excepție trebuie respinsă.

CURTEA

Deliberând, asupra apelului civil de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 26 octombrie 2007, reclamanta a solicitat anularea Dispoziției nr.104/3.10.2007, ca nefondată și neîntemeiată și totodată în baza Legii nr.544/2001 a formulat plângere în contencios administrativ împotriva actului emis de Primarul Comunei pentru a i se stabili dreptul de proprietate și despăgubiri.

În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că a deținut în pct. "Curături", în comuna, un teren pe care în prezent se află forate două sonde, anterior acestora terenul fiind cultivat cu pomi și arbori fructiferi.

A mai arătat că în mod abuziv i-a fost luată proprietatea de către fostul regim și înstrăinată Sucursalei P, iar Primăria comunei tergiversează soluționarea notificării nr.114/2002, astfel că reclamanta s-a adresat cu un memoriu la - Sucursala P, având număr de înregistrare 9278/6.08.2007, prin care a solicitat despăgubiri bănești dar nu a primit nici un răspuns.

În acest context s-a solicitat anularea certificatului de atestate nr./7875/5.12.2002 și adresei de expropriere nr.1304/1992, instituția urmând să fie obligată la despăgubiri potrivit raportului de evaluare întocmit de evaluator expert.

Referitor la Dispoziția nr.104/2007 emisă de Primarul comunei, reclamanta a susținut că este abuzivă fiind emisă numai ca urmare a audienței la Prefectura Județului A care a somat primăria să soluționeze cererea formulată.

Prin sentința civilă nr.45 din 28 februarie 2008, Tribunalul Argeș - Secția Civilă a admis excepția prevăzută de art.8 din Legea nr.10/2001 și a respins cererea formulată de reclamanta, reținând următoarele:

Potrivit art.8 din Legea nr.10/2001, nu intră sub incidența acestei legi terenurile situate în extravilanul localităților la data preluării abuzive sau la data notificării, precum și cele al căror regim juridic este reglementat prin Legea nr.18/1991 republicată, cu modificările și completările ulterioare și prin Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii nr.18/1991 și Legii nr.169/1997 cu modificările și completările ulterioare.

Conform adeverinței nr.344/30.01.2002, numita ca moștenitoare a lui (27, 28 dosar) a fost validată prin Hotărârea nr.69/26.08.1991 a Comisiei Județene de Fond Funciar A cu suprafața totală de 1,35 ha. și a fost pusă în posesie în punctele "Curături" și "La " cu o suprafață totală de 6.606, făcându-se mențiunea că suprafața din punctul "Curături" este ocupată în proporție de aproximativ J de două sonde.

Potrivit rolului agricol (27), a deținut anterior colectivizării, în anul 1961, o suprafață totală de 1,35 ha. situată în diverse puncte, în majoritate extravilan ( " ", "La ", " Curături").

Această suprafață totală a fost validată potrivit Hotărârii Comisiei Județene de Fond Funciar A nr.69/1991, astfel că întreaga suprafață deținută de autor a format obiectul Legii nr.18/1991, fiind chiar validată potrivit acestui act normativ.

De asemenea, s-a constatat că la apariția acestei legi reclamanta cunoștea că parte din suprafețele deținute de autoarea sa erau afectate de sonde, construite în perioada regimului comunist, astfel că aceasta cunoștea și persoana deținătoare a terenurilor, precum și faptul că în ipoteza în care pe terenul extravilan s-au efectuat investiții, altele decât îmbunătățiri funciare, terenurile nu puteau fi atribuite (art.42 alin.3 din Legea nr.18/1991).

În această situație, potrivit art. 3 din Legea nr.1/2000, în cazul în care nu se putea face reconstituirea dreptului de proprietate integral, urma să se acorde un teren echivalent sau să se acorde despăgubiri, după caz.

S-a reținut astfel, pe de o parte, că terenul care formează obiectul prezentei acțiuni este extravilan, iar pe de altă parte, că acesta a format obiectul Legii nr.18/1991, reclamanta fiind validată cu întreaga suprafață, punerea în posesie asupra acelorași terenuri sau asupra unor terenuri echivalente fiind în competența Comisiei de Aplicare a Legii Fondului Funciar.

Or, în temeiul art.8 din Legea nr.10/2001, suprafața de teren respectivă nu mai poate face obiectul acestei legi de vreme ce măsurile reparatorii au fost acordate urmarea aplicării Legii fondului funciar.

Față de această situație și de obiectul cererii, în sensul că se solicită obligarea pârâtei la acordarea de despăgubiri pentru suprafața de 2250, tribunalul a constatat că motivarea respingerii notificării nr.114/2002 este legală.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art.26 raportat la art.8 din Legea nr.10/2001 prima instanță a admis excepția și a respins cererea formulată de reclamantă.

Împotriva sentinței civile nr.45/28 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă a declarat apel reclamanta, care nu a depus la dosar și motivele apelului.

La termenul de judecată din 16 mai 2008, Curtea din oficiu a pus în discuție părții procesuale prezente, dispozițiile art.288 alin.2 Cod procedură civilă privind greșita depunere a apelului.

Această excepție este întemeiată pentru următoarele motive:

Conform art.288 alin.2 Cod procedură civilă "apelul se depune la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității."

Curtea constată că reclamanta a depus apelul direct la Curtea de APEL PITEȘTI, conform înscrisului de la fila 62 dosar, deși în mod legal acesta trebuia depus la Tribunalul Argeș - Secția civilă, unde s-a pronunțat sentința civilă nr.45 din 28 februarie 2008, atacată de apelantă.

Rezultă că potrivit art.288 alin.2 Cod procedură civilă apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței civilă nr.45 din 28 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă este nul.

Pentru aceste considerente, în baza art.288 alin.2 Cod procedură civilă Curtea va constata nul apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței civilă nr.45 din 28 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Constată nul apelul declarat de reclamanta, domiciliată în P, str.- -, - 3,.B,.3, județ A, împotriva sentinței civile nr.45 din 28 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă, intimată-pârâtă fiind COMUNA - PRIN PRIMAR, cu sediul în comuna, județ

Definitivă.

Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 16 mai 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.

,

Grefier,

Red.

Tehnored.

Ex.4/20.05.2008.

Jud.fond:.

Președinte:Daniel Radu
Judecători:Daniel Radu, Jeana Dumitrache

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 113/2008. Curtea de Apel Pitesti