Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 116/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 116
Ședința publică din data de: 04.06.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Elena Viviane Tiu
JUDECĂTOR 2: Carmen Georgeta Negrilă
GREFIER - - -
Pe rol se află soluționarea cererii de apel formulată de apelantul contestator împotriva sentinței civile nr. 1844/19.12.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații MUNICIPIUL B PRIN PRIMAR GENERAL,.
La apelul nominal, făcut în ședință publică au răspuns apelantul contestator personal și intimatul MUNICIPIUL B PRIN PRIMAR GENERAL, reprezentat de consilier juridic, care depune, în ședință publică, delegație, lipsind intimatul.
A mai răspuns, ce a formulat cerere de intervenție accesorie în interesul apelantului contestator.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că la data de 05.06.2009, data poștei, a formulat cerere de intervenție accesorie în interesul apelantului contestator, în patru exemplare, ce nu a fost comunicată. Totodată, arată că la data de 27.05.2009, data poștei, apelantul contestator a depus cerere de întregire a acțiunii introductive și propunere de probe noi. în trei exemplare, ce nu a fost comunicată. De asemenea, învederează că au fost comunicate intimaților înscrisurile depuse de către apelantul contestator la termenul de judecată anterior.
Se procedează la comunicarea cererii de intervenție accesorie formulată de către către apelantul contestator, personal și intimatul MUNICIPIUL B PRIN PRIMAR GENERAL, prin consilier juridic.
Curtea pune în discuția părților cererea de intervenție accesorie în interesul apelantului contestator, formulată de către.
învederează că interesul său în formularea cererii de intervenție rezidă din relațiile juridice noi ce se între el și o persoană neîndreptățită a solicita restituirea imobilului.
Concluzionând, solicită admiterea în principiu a cererii de intervenție pe care a formulat-
Apelantul contestator apreciază că este admisibilă cererea de intervenție formulată de către și solicită admiterea în principiu a acesteia.
Reprezentantul intimatului MUNICIPIULUI B PRIN PRIMAR GENERAL apreciază că nu este admisibilă cererea de intervenție accesorie formulată de către, întrucât, în opinia sa, aceasta este lipsită de interes.
Curtea, deliberând asupra admisibilității în principiu a cererii de intervenție accesorie formulată de către, încuviințează în principiu această cerere de intervenție în interesul apelantului contestator, având în vedere dispozițiile art. 49 și art. 51 Cod procedură civilă.
Apelantul contestator, în raport de decizia nr. XX din 19.03.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, de dispozițiile art. 23 din Legea nr. 10/2001 și ale nr.HG 250/2007, învederează că o probațiune a dreptului de proprietate se poate face și prin actele emise de autoritățile publice din acea perioadă.
Având în vedere dispozițiile art. 172 Cod procedură civilă, învederează că Primăria Municipiului B deține înscrisuri pertinente, concludente și utile soluționării prezentei pricini, referitoare la emiterea deciziei ce nu a fost depusă.
Se procedează la comunicarea cerii de întregire a acțiunii și probatoriu formulată de către apelantul contestator către intimatul MUNICIPIUL B PRIN PRIMAR GENERAL, prin consilier juridic și către intervenientul, personal.
Reprezentantul intimatului MUNICIPIUL B PRIN PRIMAR GENERAL formulează concluzii de respingere a cererii formulată de către apelantul contestator, ca fiind tardiv formulată.
Intervenientul, personal, formulează concluzii de admitere a cererii formulate de către apelantul contestator.
Curtea, deliberând, în raport de dispozițiile art. 294 Cod procedură civilă, apreciază că nu poate lua în considerare această cerere depusă de apelantul contestator în sensul întregirii acțiunii introductive, ce are în mod evident un alt obiect decât cel al cererii de chemare în judecată, ori în apel nu se poate schimba și nici întregii obiectul cererii de chemare în judecată.
La solicitarea Curții, în sensul de a formula precizări cu privire la împrejurarea că la prima instanță s-a pus în discuție temeiul juridic al cererii, arătându-se că aceasta se întemeiază exclusiv pe Legea nr. 10/2001, apelantul - contestator învederează că dispozițiile legale în materie nu prevăd că el nu poate avea calitate procesuală activă, iar potrivit Constituție României, are posibilitatea să atace orice act administrativ ce îi încalcă un drept al său.
Reprezentantul intimatului MUNICIPIU B PRIN PRIMAR GENERAL învederează că dispoziția a fost emisă la data de 21.05.2008 și există un termen legal de 30 de zile în care aceasta poate fi atacată, iar cererea adresată instanței a fost înregistrată la data de 03.07.2008.
Apelantul contestator arată că a atacat dispoziția în termen de 30 de zile de la data la care a luat cunoștință de aceasta.
Intervenientul susține afirmațiile formulate de către apelantul contestator.
Curtea, deliberând, urmează să aibă în vedere și excepția ce vizează cererea de chemare în judecată invocată de către reprezentantul intimatului MUNICIPIUL B PRIN PRIMAR GENERA.
La interpelarea Curții, formulată în raport de lipsa calității procesuale active reținută de prima instanță, în sensul de a preciza care est interesul imediat pe care l-ar obține prin anularea dispoziției în discuție, apelantul contestator, personal, învederează că există pe rol un proces în care a solicitat anularea contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu proprietarul apartamentului.
Subliniază că interesul său este unul actual, legitim și născut.
Totodată, depune și comunică părților prezente, un set de acte în justificarea interesului, astfel cum i-a fost pus în vedere la termenul de judecată anterior, respectiv copii, certificate pentru conformitate cu originalul după: extras din borderoul populației, proprietăților și exploatațiilor agricole din B întocmit conform agricol și al populației din ianuarie 1948, "Concluzia" din 27.05.1953, adresă nr. 427/-, proces - verbal din 03.05.1946, extras de la Arhivele Naționale cu privire la parcela nr. 10/1358, hotărâre a Ministerului Afacerilor Interne din data de 12.05.1962 cu privire la păstrarea la arhiva operativă a dosarului nr. 60521, contract de construire nr. 2080/9, planșă foto, plan de situație și două schițe, documentație tehnică în vederea obținerii numărului cadastral pentru bunul imobil situat în Municipiul B, str. -. - nr. 12, corp A, parter,. 1, sector 5, cod -, planșe foto și extras de pe site-ul www. neobizz.ro, raport de evaluare a, raport de evaluare a imobilului de două camere situat în str. -. - - nr. 12, corp A, mansardă, sector 5 și extras din Legea nr. 10/2001.
Reprezentantul intimatului MUNICIPIUL B PRIN PRIMAR GENERAL învederează că partea pe care o reprezintă nu solicită amânarea judecării cauzei pentru a lua cunoștință de conținutul înscrisurilor ce i-au fost comunicate în ședința publică de astăzi.
Intervenientul învederează că nu solicită amânarea judecării cauzei pentru a lua cunoștință de conținutul înscrisurilor ce i-au fost comunicate la termenul de judecată de astăzi.
Apelantul contestator solicită admiterea apelului formulat și desființarea hotărârii atacate.
Continuând, învederează că cele două dispoziții au fost emise nelegal și nu există documentele care trebuiau să stea la baza emiterii acestora.
Precizează că art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 este neconstituțional pentru că încalcă dispozițiile art. 52 și art. 21 din Constituția României, urmând că instanța să aprecieze dacă se impune trimiterea la Curtea Constituțională a dosarului.
Subliniază că revendică un drept real imobiliar și este parte în procesul în care s-a solicitat anularea contractului de vânzare-cumpărare.
Reprezentantul intimatului MUNICIPIU B PRIN PRIMAR GENERAL solicită respingerea apelului declarat de către apelantul contestator, apreciind că acesta nu are calitate procesuală întrucât dispoziția atacată nu îl vizează, iar în ceea ce privește procesul în care s-a solicitat anularea contractului de vânzare-cumpărare, nu s-a depus un certificat de grefă în susținerea acestei afirmații.
Apelantul contestator învederează că a depuse certificat de grefă în susținerea afirmațiilor sale și arată că a formulat notificare în anul 2005.
Menționează că a efectuat demersuri în anul 2002, dar a obținut ulterior de la CNSAS actele ce dovedesc dreptul antecesorului său.
Intervenientul solicită admiterea apelului declarat de către apelantul contestator.
Curtea, apreciind cauza lămurită, dispune încheierea dezbaterilor și reține cauza în vederea pronunțării asupra cererii de apel formulată de apelantul contestator împotriva sentinței civile nr. 1844/19.12.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații MUNICIPIUL B PRIN PRIMAR GENERAL, și intervenientul.
CURTEA
Asupra apelului civil de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- la data de 03.07.2008, reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâții PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B prin PRIMAR GENERAL și, anularea Dispozițiilor nr. 10580/ 21.05.2008 și 10581/21.05.2008 emise de.
În motivare a contestației, reclamantul a susținut că este unic moștenitor al tatălui său, calitate în temeiul căreia a solicitat restituirea în natură a imobilului situat în B, Str. -. - - nr. 2. format din clădire și teren de 500 mp. Prin dispozițiile atacate, a dispus restituirea acestor imobile, parțial în natură și restul prin măsuri reparatorii, în favoarea numiților și.
În dosarul nr- aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 5, s-a solicitat constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare-cumpărare nr. 41069 din 29.11.1996, nr. 41325 din 21.01.1997 și nr. 42476 din 22.04.1997, iar niciuna dintre părți nu a solicitat suspendarea punerii în aplicare a dispozițiilor atacate până la judecare acestui dosar.
În drept, au fost invocate prev. art. 48 alin. 1 indice 1, act. 50, 51, 52 și 55 din Legea nr. 10/2001, act. 475, 480 și 481.civ, act. 112 alin. 5 Cpc.
Cererea a fost scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar în temeiul art. 51 din Legea nr. 10/2001.
Pârâta PRIMARIA MUNICIPIULUI B prin Primar General a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
Pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a contestației.
La termenul de judecată din 17.12.2008, tribunalul a pus în discuție din oficiu excepția lipsei calității procesuale active, asupra căreia a rămas în pronunțare.
Prin sentința civilă nr. 1844/19.12.2008, tribunalul a admis excepția invocată din oficiu și a respins contestația pe acest temei, obligând reclamantul la plata sumei de 1.500 lei cheltuieli de judecată în favoarea pârâtului.
Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul a reținut în motivare următoarele:
Prin Dispoziția nr. 10580/21.05.2008 emisă de, s-a dispus restituirea în natură către, și, din imobilul situat în B, Str. -. - nr. 12, sector 5, apartamentelor nr. 2 și 3 din corpul B, cu excepția apartamentelor vândute în temeiul Legii nr. 112/1995, precum și a terenului de 858,50 mp din suprafața totală de 1064 mp.
Prin Dispoziția nr. 10581/ 21.05.2008 emisă de, s-a propus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru apartamentele vândute în temeiul Legii nr. 112/1995, în favoarea lui, și.
Astfel cum reiese din sentința civilă nr. 772/ 23.05.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă în dosar nr-, emiterea acestor dispoziții a avut la bază notificarea formulată de, și (al cărui unic moștenitor este ).
Reclamantul a invocat calitatea sa de moștenitor al fostului proprietar al imobilului a cărui restituire s-a solicitat.
Tribunalul a constatat că reclamantul deduce judecății raportul juridic născut în urma emiterii unei decizii în baza Legii nr. 10/2001, ai cărei titulari sunt alte trei persoane, pe calea contestației speciale reglementate de acest act normativ.
Această cale specială de atac este pusă la dispoziție exclusiv persoanelor care au formulat notificarea ce a dus la emiterea deciziei atacate, orice terț față de această decizie având la dispoziție calea dreptului comun, respectiv acțiunea în constatarea nulității, conform art. 948 și urm..
Față de temeiurile de drept ale prezentei cereri, invocate în mod explicit de reclamant (art. 48 alin. 1 indice 1, art. 50, 51, 52 și 55 din Legea nr. 10/2001), precum și față de principiul disponibilității acțiunii civile, tribunalul a constatat deci că prin cererea de chemare în judecată s-a formulat o contestație specială, astfel cum este prevăzută de Legea nr. 10/2001, iar nu o acțiune de drept comun, care ar fi atras consecințe juridice cu privire la competență, timbraj și alte aspecte procedurale.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 26 din Legea nr. 10/2001, tribunalul a admis excepția lipsei calității procesuale active și a respins cererea ca fiind introdusă de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel reclamantul, criticănd-o ca fiind nelegală și netemeinică.
Criticile aduse sentinței privesc în esență modul de soluționare a cauzei pe excepție, apelantul invocând încălcarea de către prima instanța a dispozițiilor art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, respectiv inechitatea procedurii desfășurate în fața primei instanțe și a principiului accesului liber la instante, dedus din împrejurarea că prima instanță a nesocotit calitatea sa de titular al dreptului de proprietate afirmat, ca succesor în drepturile adevăratului proprietar al imobilului, precum și ignorarea principiului contradictorialității, cu motivarea că prima instanță nu a pus în discuție calitatea sa de moștenitor sau dreptul de proprietate asupra imobilului în discuție.
Potrivit susținerilor din cererea de apel, apelantul se consideră terț în raport cu emitentul și beneficiarul dispoziției de restituire a imobilului, iar cererea introductivă a fost întemeiată în drept pe dispozițiile de drept comun, respectiv art. 475, 480 și 481 Cod civil.
În dezvoltarea motivelor de apel, apelantul mai invocă nereguli ale procedurii desfășurate de Comisia de aplicare a legii nr. 10/2001, împrejurarea că aceasta nu a răspuns cererii Tribunalului dea depune actele care au stat la baza emiterii dispoziției contestate, declarând dispariția actelor, situație în care prima instanță era datoare a sesiza săvârșirea unor fapte penale.
Apelantul invocă de asemenea și faptul că prima instanță, pronunțându-se pe excepție contrazisă de însăși actele aflate la dosar, nu a mai luat în discuție o cerere de intervenție menită să-i sprijine poziția sa procesuală.
Intimatul a depus întâmpinare în cauză, susținând în esență legalitatea sentintei și a dispoziției contestate, pornind de la premisa că toate actele depuse de apelantul reclamant în susținerea cauzei sunt false și nu fac dovada calității apelantului de moștenitor de pe urma numitului,m astfel cum a pretins apelantul, cum sunt false și toate afirmațiile apelantului potrivit căruia, invocând această calitate, a obținut în instanță drepturi cu privire la alte bunuri care i-au aparținut așa-zisului său antecesor.
Prin încheierea din 9.04.2009, Curtea i-a încuviințat apelantului, la cererea acestuia, proba cu acte, punându-i în vedere să depună la dosarul cauzei toate actele despre care a făcut vorbire prin motivele de apel și în general toate înscrisurile de care înțelege să se folosească în susținerea cererii sale.
La data de 6.05.2009, s-a depus la dosarul cauzei o cerere de intervenție accesorie, in interesul apelantului, formulată, prin care acesta, expunând istoricul imobilului asupra căruia poartă litigiul, a susținut calitatea apelantului reclamant de unic moștenitor al numitului, considerat a fi fost adevăratul proprietar al imobilului, precum și dreptul acestuia de a-i fi restituit în natură imobilul, revendicat la acest moment de apelant în dosarul aflat pe rolul Judecătoriei sectorului 5, cu nr-.
Cererea de intervenție în interesul apelantului reclamant a fost admisă în principiu, la termenul de azi.
Analizând actele și lucrările dosarului, având în vedere motivele de apel formulate în cauză, Curtea constată apelul ca fiind fondat, potrivit celor ce urmează.
Apelantul reclamant a dezvoltat motive de apel care tind să depășească limitele în cadrul cărora s-a soluționat pricina de către prima instanță.
Argumentul unic al respingerii cererii de chemare în judecată, calificată de prima instanță ca având natura juridică a unei contestații îndreptate împotriva dispozițiilor emise de intimata Primăria Municipiului B în temeiul Legii 10/2001, a fost acela dedus din calitatea de terț a reclamantului, față de dispozițiile contestate, poziție în raport de care s-a reținut lipsa calității sale procesuale active.
Prima instanță nu a analizat în nici un fel susținerile, reluate de apelant în calea de atac, legate de calitatea acestuia de succesor în dreptul de proprietate asupra imobilului situat în- A, de pe urma autorului său, astfel încât în apel această chestiune de drept nu poate primi o rezolvare, din perspectiva dispozițiilor art. 297 alin.1 Cod procedură civilă.
Analiza excepției lipsei calității procesuale active a fost făcută de prima instanță exclusiv în raport de distincțiile de natură procesuală între acțiune de drept comun și contestație în temeiul legii speciale.
Între motivele de apel, apelantul susține că judecarea cauzei nu a fost făcută în mod echitabil, prin raportare la încălcarea drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, menționând acele drepturi a căror protecție juridică este stipulată prin dispozițiile art. 475, 480 și 481 Cod civil.
Aceleași dispoziții au fost invocate și în cererea introductivă, ce a primit calificarea primei instanțe de contestație.
În mod evident, reclamantul, persoană care a înțeles să-și susțină personal cauza, fără a apela la serviciile calificate ale unui avocat, confruntat cu această problemă de drept a cărei rezolvare a suscitat și în practica judiciară o serie de controverse, nu poate fi considerat că ar fi fost în măsură să deducă, într-un sens sau altul, consecințele pe care judecătorul le-a avut în vedere în momentul la care a invocat excepția și a pus-o în dezbaterea părților.
Din această perspectivă, critica apelantului vizând lipsa de echitate a procedurii și, în oarecare măsură, încălcarea principiului contradictorialității, este fondată.
Dispoziții speciale ale Codului procedură civilă, incluse în art. 129, stabilesc în sarcina judecătorului o serie de obligații ținând de necesitatea lămuririi pricinii, între care acelea de a pune în vedere părților drepturile și obligațiile ce le revin în calitatea lor în proces, de a le cere explicații oral sau în scris, de a pune în dezbaterea lor împrejurări de fapt sau de drept.
de acestea, dispozițiile art. 129 alin.5 Cod procedură civilă prevăd că,Judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale".
În cauză, rolul activ al judecătorului de primă instanță nu s-a manifestat în sensul dispozițiilor legale anterior citate, câtă vreme soluția pronunțată pe cale de excepție este rezultatul adoptării de către reclamant a unei poziții procesuale în vădită contradicție cu interesul pe care l-a urmărit acesta odată cu formularea cererii de chemare în judecată și chiar cu conținutul cererii sale, iar contradictorialitatea procesului civil a fost viciată de lipsa de pregătire a părții pe aspectele puse în discuție.
În mod evident, reclamantul a înțeles să solicite anularea dispozițiilor emise pe numele altor persoane, pretinzând că el însuși este în situația de a-și dovedi dreptul de proprietate asupra imobilului cu privire la care intimatul a formulat notificare și a obținut restituirea în parte, precum și despăgubiri pentru partea ce nu mai poate fi restituită în natură, în temeiul Legii nr. 10/2001, ipoteză în care instanța era datoare să sesizeze natura cererii și numai în raport de aceasta să hotărască, în sensul dispozițiilor art. 129 alin.5 Cod procedură civilă citat anterior, în măsura în care s-ar fi considerat competentă din punct de vedere material, teritorial și funcțional, fără a-i nega însă dreptul reclamantului, astfel cum a procedat prin admiterea excepției.
Ca urmare a calificării cererii ca una în anularea actelor emise în baza Legii nr. 10/2001, acte ce au valoare de titlu de proprietate pentru intimatul, Curtea, găsind apelul ca fiind fondat, va dispune anularea sentinței, în temeiul art. 297 alin.2 Cod procedură civilă, reținând pe de o parte că soluționarea cauzei de către tribunal a fost greșită, sub aspectul excepției lipsei calității procesuale a reclamantului de a contesta dispozițiile emise în baza legii 10/2001, respectiv de a solicita anularea acestora potrivit dispozițiilor de drept comun din materia anulării actelor juridice, iar pe de altă parte, că din punctul de vedere al competenței materiale, soluționarea unor asemenea cereri revine, în temeiul art. 1 alin.1 Cod procedură civilă judecătoriei, respectiv Judecătoriei sectorului 5, în raport de dispozițiile art. 13 alin.1 Cod procedură civilă, imobilul aflându-se pe raza sectorului 5
Corespunzător admiterii apelului, va fi admisă și cererea de intervenție accesorie, formulată de intervenientul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de apelantul contestator domiciliat în B,-, . 12, . 68, sector 6 împotriva sentinței civile nr. 1844/19.12.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații MUNICIPIUL B PRIN PRIMAR GENERAL cu sediul în-, sector 5, domiciliat în B, 13, nr. 119,. 125,. A,. 2,. 6, sector 5 și cererea de intervenție accesorie formulată de intervenientul, domiciliat în B, str. -. - - nr. 12, apartamentul 1, parter, sector 5.
Anulează sentința și trimite cauza spre competenta soluționare Judecătoriei sectorului 5
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, azi, 04.06.2009
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.
.red.
6 ex./20.07.2009
Jud Fond, Secția a III-a Civilă
Președinte:Elena Viviane TiuJudecători:Elena Viviane Tiu, Carmen Georgeta Negrilă
