Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 120/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 120/A/2008
Ședința publică de la 26 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Neamțiu președinte secție
JUDECĂTOR 2: Daniela Mărginean
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea apelurilor declarate de pârâta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI AIP RIN PRIMAR și intervenienții și, împotriva sentinței civile nr. 134/31 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar civil nr-, având ca obiect legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intervenientul apelant asistat de avocat - cu delegație la dosar și consilier juridic, cu delegație la dosar pentru pârâta apelantă, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Intrucât unul din membrii titulari ai completului de judecată C 9 - apel civil, special, respectiv dl. judecător s-a abținut de la soluționarea prezentei cauze, cerere admisă prin încheierea civilă nr. 10/A/CC/26.06.2008, pronunțată în Camera de Consiliu, completul de judecată a fost complinit, în conformitate cu prevederile art. 99(1) și urm. din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești, prin participarea d-nei judecător - -, desemnată din lista de permanență, pentru soluționarea incidentelor procedurale ivite la acest termen de judecată.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Mandatara intervenienților apelanți, depune la dosar dovada plății despăgubirilor către intimat.
Nefiind alte cereri formulate și probe de administrat, instanța constată închisă faza probatorie și acordă cuvântul în dezbateri.
Mandatara intervenienților apelanți - avocat solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței instanței de fond și în consecință admiterea cererii de intervenție formulată. Fără cheltuieli de judecată. In subsidiar, se solicită admiterea apelului formulat de pârâta apelantă Primăria Municipiului A
Reprezentantul pârâtei apelante - consilier juridic, față de împrejurarea că s-a făcut dovada plății către contestator a despăgubirilor, consideră că nu se mai impune restituirea în natură a imobilului în litigiu, invocând de asemenea prevederile art. 91 din Legea nr. 215/2001, prin care Primăria, ca instituție nu are calitate procesuală pasivă în cauză.
Consideră valabile actele depuse la dosar la acest termen de judecată, solicitând admiterea apelului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței instanței de fond, și în consecință respingerea acțiunii formulată de contestator, întrucât acesta a fost despăgubit pentru imobilul în litigiu. Lasă la aprecierea instanței, cu privire la soluționarea apelului declarat de intervenienți.
Instanța, deliberând, față de actele și lucrările dosarului, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra apelurilor civile de față,
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Alba reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâta Primăria municipiului A I, ca prin hotărâre judecătorească să se dispună anularea Dispoziției nr. 449/2007 emisă de Primarul Municipiului A
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a trimis Comisiei Locale pentru aplicarea Legii 10/2001 în data de 28.08.2005 toate actele cerute în vederea completării dosarului, contrar celor reținute în decizia atacată. La data de 14.04.2007 a trimis o notificare Primăriei Municipiului A I și înregistrată cu nr. 10360/16.04.2006 prin care le aducea la cunoștință că, litigiul privind imobilul situat în AIs tr. -. - nr. 3B se menține, fiind înaintată o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, având ca obiect violarea de către justiția română a art. 6 par. 1 din Convenția Curții Europene și a art. 1 din Protocolul Adițional la convenția Curții.
În dosar s-a formulat o cerere de intervenție în interes propriu de către intervenienții și HG, prin care au solicitat în contradictoriu cu reclamantul și pârâta Primăria Municipiului A I să se constate că intervenienții au dobândit prin contract de vânzare - cumpărare valabil încheiat, proprietatea asupra imobilului situat în AIs tr. -. - nr. 3 B înscris în CF 5925 A I nr. top 2234/1/2.
În motivarea cererii, intervenienții susțin că instanțele de judecată au stabilit cu autoritate de lucru judecat că buna-credință a intervenienților nu poate fi pusă la îndoială, ei acceptând oferta făcută de vânzători în condițiile stabilite de Legea 112/1995. În aceste condiții singura modalitate de reparare a prejudiciului pentru imobilul preluat abuziv sunt măsurile reparatorii prin echivalent pentru valoarea de piață corespunzătoare întregului imobil, teren și construcții.
Prin sentința civilă nr. 134/06.02.2008 Tribunalul Alba Secția Civilă, a admis acțiunea civilă formulată de reclamantul și în consecință a anulat Dispoziția nr. 449/2007 și a dispus restituirea în natură către reclamant a imobilului situat în AIs tr. -. - nr. 3 B înscris în CF 5925 A I nr. top 2234/1/2. a fost respinsă cererea de intervenție formulată de intervenienții și.HG Nu s-au acordat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că prin Dispoziția nr. 449/2007 emisă de Primarul Municipiului AIa fost respinsă notificarea depusă de și fără a se face propuneri de despăgubiri, întrucât petenții nu au depus copii legalizate sau certificate de pe acte referitoare la proprietate. Reclamantul și mama sa, au depus notificarea la Primăria A I, înregistrată sub nr. 13985/2001, solicitând restituirea în natură a imobilului situat în AIs tr. -. - nr. 3B. Acest imobil a trecut în proprietatea statului prin decizia nr. 148/1987 în baza Decretului 223/1974. Construcțiile au fost înstrăinate foștilor chiriași și prin HG contractul de vânzare - cumpărare nr. 15275/22.06.1997, întabulat în cartea funciară, iar terenul a rămas în proprietatea statului.
S-a mai reținut că prin sentința civilă nr. 2998/27.06.2000 Judecătoria Alba Iuliaa respins acțiunea formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâții Consiliul Județean A, Consiliul Local al Municipiului A I, SC SA, DGFP A, și având HG ca obiect anularea deciziei nr. 148/1987 a fostului Comitet Executiv al Consiliului Popular al jud. A, constatarea nulității absolute a contractului de vânzare - cumpărare nr. 15275din 22.07.1997 încheiat între pârâții și SC SA, anularea încheierii de întabulare operată în Cf 5925 AIs ub nr. B6-7 și a celei de la foaia de sarcini înscrisă sub Cf 1. Tribunalul Albaa menținut sentința prin decizia nr. 140/1987, însă prin decizia civilă nr. 1578/05.09.2001 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIAa fost admis recursul declarat de reclamanți, modificată sentința judecătoriei și decizia tribunalului în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
Ca urmare a recursului în anulare declarat de Procurorul General, a fost casată decizia Curții de Apel, decizia tribunalului și sentința judecătoriei și a fost trimisă cauza pentru rejudecare instanței de fond.
În rejudecare, Judecătoria Alba Iulia prin sentința civilă nr. 1066/2004 a admis în parte acțiunea reclamanților în sensul că dispus anularea deciziei nr. 148/1987 a fostului Consiliu Popular al jud. A și a încheierii de întabulare nr. 1236/08.05.1987 înscrisă în Cf 5925 sub A I nr. top 2234/1/2. sentința a rămas definitivă și irevocabilă prin respingerea apelului și a recursului prin deciziile civile nr. 297/A/17.06.2005 a Tribunalului Mureș, respectiv decizia 1995/R/2006 a Curții de Apel Mureș.
Intervenienții au promovat o acțiune în rectificare de carte funciară, care a fost admisă de Judecătoria Alba Iulia prin sentința civilă nr. 1396/2004, și anulată încheierea de întabulare nr. 6829/4.10.2001 a Judecătoriei Alba Iulia, rectificându-se întabularea în sensul radierii dreptului de proprietate în cote de parte a reclamantului și a mamei sale asupra imobilului înscris în CF 5925 AIt op 2234/1/2 și restabilirea situației anterioare de CF, în sensul reînscrierii dreptului de proprietate a fam. cu titlu cumpărare la Legea 112/1995.
În urma plângerii formulate de reclamant la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin hotărârea pronunțată în data de 20.09.2007 s-a constatat că a existat o încălcare a art. 6 ind. 1 Convenției referitor la echitatea procedurii, și o încălcare a art. 1 din Protocolul 1 la Convenție. Totodată, a fost obligat Statul Român să restituie reclamantului imobilul situat în AIs tr. -. - nr. 3B, în trei luni începând din ziua rămânerii definitive a hotărârii, iar dacă nu se va realiza această restituire, Statul Român să plătească reclamantului în aceeași perioadă de trei luni suma de 95.000 euro drept pagubă materială. Au fost acordate reclamantului daune morale și cheltuieli de judecată.
Judecătoria a considerat că dispoziția atacată este nulă pentru că Primăria nu a suspendat procedura de restituire începută în temeiul Legii 10/2001, așa cum prevedea art. 46 alin. 2 din lege, văzând că s-a formulat plângere la CEDO, dar și pentru că s-a reținut greșit că reclamantul nu a probat calitatea sa de fost proprietar asupra imobilului în litigiu. Sub un alt aspect, față de constatarea din hotărârea CEDO referitoare la încălcarea dreptului de proprietate și de precedentul din cauza Brumărescu contra României, instanța de fond a înlăturat consecințele încălcării principiului stabilității în raporturile juridice și a dispus restituirea în natură a imobilului cerut.
Cererea de intervenție a fost respinsă cu motivarea că, constatarea bunei-credințe a cumpărătorilor s-a făcut în urma promovării recursului în anulare, cale de atac formulată cu încălcarea art. 6 ind. 1 din CEDO referitor la echitatea procedurii, până la rejudecarea cauzei în urma formulării acestei căi extraordinare de atac, prezumția bunei-credințe a cumpărătorului a fost răsturnată. Soluția a fost justificată și pentru a asigura o justă reparație în natură a prejudiciului suferit de reclamant și pentru a da eficiență hotărârii CEDO, obligatorie pentru statele părți ale Convenției.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel Primăria municipiului AIp rin primar, solicitând schimbarea sentinței în sensul respingerii acțiunii, și intervenienții, care au cerut admiterea cererii de intervenție.
În expunerea motivelor de apel, Primarul municipiului AIs usține că nu are calitate procesual pasivă, față de prevederile art. 97 din Legea 215/2001. Al doilea motiv invocat se referă la faptul că în mod greșit instanța de fond a obligat apelantul la restituirea în natură a imobilului înscris în CF 5925 A I, întrucât în urma admiterii recursului în anulare promovat de Procurorul General, s-a anulat decizia civilă nr. 1578/a/2001 a Curții de APEL ALBA IULIA și în consecință, s-a statuat valabilitatea contractului de vânzare-cumpărare pentru acest imobil. Ori, cum instanța supremă a soluționat acest aspect nu puteau avea altă poziție. Pe de altă parte, decizia CEDO a lăsat la aprecierea statului rezolvarea problemei, fie prin restituire în natură, fie prin despăgubiri.
Un alt motiv de nelegalitate invocat se referă la greșita anulare de către instanța de fond a Dispoziției nr. 449/2007, deoarece prin adresele nr. 1347/2003 și 18638/2005 a solicitat reclamantului să depună mai multe acte care să ateste calitatea sa de persoană îndreptățită în temeiul Legii 10/2001, acte care nu au fost depuse nici până în prezent.
Este criticată și reținerea de către instanță a incidenței art. 46 alin. 2 din Legea 10/2001, pentru că prin adresa nr. 3337/2003 s-a dispus suspendarea procedurii administrative prevăzute de acest articol până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr. 770/2004 a Judecătoriei Alba Iulia.
În drept s-a invocat art. 287 alin. 2 cod procedură civilă, art. 18, 46 alin. 2 din Legea 10/2001 rep.
Intervenienții susțin că respingerea cererii lor de intervenție s-a făcut cu încălcarea legii, în condițiile în care prin decizie civilă irevocabilă, respectiv decizia civilă nr. 1995/R/06.12.2006 pronunțată de Curtea de Apel Mureș, s-a menținut ca valabil contractul de vânzare-cumpărare prin care au cumpărat imobilul în litigiu, reținând buna credință la perfectarea contractului. Restituirea în natură a imobilului devine abuzivă în condițiile în care Primăria nu mai are nici un drept asupra acestuia.
În al doilea rând, apelanții consideră că interpretarea pe care instanța o dă hotărârii pronunțate de CEDO este de natură a provoca încălcarea dreptului de proprietate a apelanților, mai ales că prin această hotărâre reparațiile au fost stabilite alternativ, respectiv în natură sau prin acordare de despăgubiri. În spețe similare, instanțele s-au pronunțat în sensul că în condițiile în care restituirea în natură a imobilului dobândit de terți cumpărători, nu mai este posibilă, pentru acoperirea prejudiciului suferit, reclamanții sunt îndreptățiți la despăgubiri la valoarea de circulație a imobilului înstrăinat de stat.
La data când reclamantul a formulat notificare și la data emiterii dispoziției atacate, Primăria nu mai avea calitatea de unitate deținătoare, nefiind proprietara imobilului în litigiu.
În ceea ce privește cererea principală, se solicită în principal, respingerea ei, iar în subsidiar acordarea de despăgubiri pentru imobilul notificat.
Intimatul a depus un înscris, care se interpretează ca fiind întâmpinare, prin care a solicitat să fie menținută sentința civilă, nr. 134/2008 a Tribunalului Alba, să îi fie recunoscut dreptul de proprietate asupra imobilului situat în AIs tr. -. - nr. 3B; obligarea pârâtului să îi restituie imediat posesia bunului, liber de orice sarcini și să se dispună rectificarea CF 5925 top 2234/1/2 conform noii situații create.
În esență, intimatul cere a se ține cont de faptul că Hotărârea nr. 28400/2001 contra România a dobândit autoritate de lucru judecat, caracter obligatoriu și definitiv. În continuare, intimatul citând din decizii ale CEDO, semnificația noțiunii de caracter "obligatoriu" și a celei de "definitiv". Interpretând considerentele din decizia CEDO, intimatul arată reținerea din hotărâre a faptului că vânzarea de către stat a bunului altuia către terțe persoane de bună-credință, chiar dacă este anterioară confirmării în justiție a dreptului de proprietate a altuia, se analizează ca privare de bun, care combinată cu absența totală de despăgubire este contrară art. 1 din Protocolul 1, conduce la concluzia lipsei bunei credințe a cumpărătorului.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, prin prisma motivelor invocate și din oficiu, Curtea constată următoarele:
Potrivit art. 46 alin. 2 din Legea 10/2001, în cazul acțiunilor formulate potrivit art. 45 și 47 din Legea 10/2001 procedura de restituire începută potrivit acestei legi este suspendată până la soluționarea acelor acțiuni prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă. Art. 45 din lege se referă la acțiunile promovate împotriva actelor juridice de înstrăinare având ca obiect imobilele care cad sub incidența acestei legi, iar art. 47 la acțiunile promovate de persoanele cărora li s-a respins prin hotărâri irevocabile pronunțate anterior intrării în vigoare a legii 10/2001 acțiunile având ca obiect bunuri preluate abuziv de stat, și care pot solicita măsuri reparatorii în condițiile acestei legi.
Din interpretarea acestor prevederi legale prin prisma situației de față rezultă că pârâtul Primarul Municipiului A a emis dispoziția atacată cu respectarea art. 46 alin. 2 din Legea 10/2001. Astfel, prin decizia civilă nr. decizia 1995/R/2006 a Curții de Apel Mureșa fost soluționat irevocabil litigiul care exista între reclamant, Consiliul Județean A, Consiliul Local A I, SC SA, DGFP A și și HG, având ca obiect anularea decizie de preluare a imobilului de către stat în 1987 și constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare a acestui imobil, contract încheiat între SC SA, în calitate de vânzător și și HG, în calitate de cumpărători. Deci, exista o decizie irevocabilă prin care s-a soluționat litigiul care avea ca obiect imobilul situat în AIs tr. -. - nr. 3B, astfel că - fiind îndeplinite condițiile impuse de art. 46 alin. 2 din lege se putea emite în condiții de legalitate dispoziția de soluționare a notificării formulate de reclamant. Faptul că reclamantul a înțeles să continue demersurile sale pentru redobândirea proprietății formulând plângere la CEDO, înștiințând Primarul despre aceste demersuri, nu este de natură a conduce automat la concluzia că trebuia suspendată în continuare procedura de soluționare a notificării.
Sub aspectul motivului pe care s-a întemeiat respingerea notificării formulate de reclamant, din analiza copiei actelor, respectiv a copiei dosarului aflat la Primărie pe care s-a întemeiat soluționarea notificării, se constată că într-adevăr nu s-a depus acte de stare civilă și alte înscrisuri, cerute de pârât, pentru a face se dovada calității de persoană îndreptățită a reclamantului și mamei sale. Afirmația reclamantului că a depus aceste acte, nu este susținută de nici o probă potrivit art. 1169 cod civil, astfel că nefiind făcută proba susținerilor reclamantului, nu se va da eficiență solicitării sale de anulare a dispoziției pe aceste considerent.
Față de aceste considerente, Curtea apreciază că acțiunea reclamantului nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 46 alin. 2 din Legea 10/2001 și urmează a fi respinsă, ca nefondată.
Reclamantul a investit instanța cu o acțiune prin care solicita anularea dispoziției emise de Primarul Municipiului A I, din două motive: pentru că a soluționat notificarea fără a aștepta Hotărârea CEDO și pentru că nu a reținut că au fost depuse actele pe care le-a cerut pentru dovedirea calității de persoană îndreptățită la restituire a reclamantului. Această solicitare a fost susținută și confirmată expres de reclamant prin înscrisul depus la fila 104 din dosarul instanței de fond, în care arată că motivul acțiunii sale este faptul că a depus acte la Comisia Locală de Aplicare a Legii 10/2001 și nu cere revizuirea hotărârii judecătorești ca urmare a hotărârii Curții Europene. reclamantul că, la acel moment Statul Român era în termenul de executare a hotărârii menționate în una din modalitățile arătate, în natură sau prin despăgubiri bănești.
De aceea, sunt incidente prevederile art. 304 pct. 6 cod procedură civilă, instanța acordând mai mult decât s-a cerut, astfel că în temeiul art. 296 cod procedură civilă va fi admis apelul pârâtului Primarul municipiului A I și va fi schimbată sentința atacată în sensul respingerii acțiunii, pentru motivele care au fost arătate.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei, Curtea constată că Primarul a fost parte în proces, distincția între primar și primărie este una formală. Aceasta pentru că potrivit art. 77 din Legea 215/2001 (în forma actuală), primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativ teritoriale și aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumităprimărie. Aceasta înseamnă că din primărie face parte și primarul, care a fost legal citată și apărată. Mai mult, chiar apelul a fost semnat de primar pentru primărie.
Celelalte motive invocate în apelul primăriei vizează fondul litigiului, care nu face obiectul cauzei și nu se impune a fi analizate.
Hotărârea instanței de fond este legală și temeinică în ceea ce privește cererea de intervenție, și urmează a fi menținută și respins apelul intervenienților, în temeiul art. 296 cod procedură civilă, din următoarele motive: potrivit art. 49 cod procedură civilă oricine are interes poate interveni într-o pricină, însă litigiul de față are ca obiect contestarea dispoziției primarului pe considerentele menționate și care nu are nici o legătură cu dreptul de proprietate a intervenienților, necontestat în acest proces.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Admite apelul declarat de Primarul Municipiului AIî mpotriva sentinței civile 134/2008 pronunțată de Tribunalul Alba și în consecință:
Schimbă în tot sentința atacată în sensul că respinge contestația formulată de contestatorul împotriva dispoziției nr. 449/2007 emisă de intimatul Primarul Municipiului A
Menține în rest sentința atacată.
Respinge apelul declarat de intervenienții și împotriva HG sentinței civile 134/2008 pronunțată de Tribunalul Alba.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 26.06.2008.
Președinte, Judecător,
- - - --
semnează Președintele Curții,
Grefier,
- --
semnează prim grefier,
Tehnored.
CC 6ex/21.08.2008
-
Președinte:Anca NeamțiuJudecători:Anca Neamțiu, Daniela Mărginean