Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 138/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR. 138/

Ședința publică din 20 mai 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Daniela Petrovici

JUDECĂTOR 2: Mihaela Ganea

Grefier - -

Pe rol judecarea,sesizării din oficiu de perimare(casare cu trimitere), privind apelul civil formulat de apelanții reclamanții, domiciliată în C, str. -, -. B,. 8, județ C, domiciliată în C,-, -. 3,. 59, și -, C,-,. 2c,. B,. 3,. 35 (toți moștenitorii ai defunctei reclamante ) - împotriva sentinței civile nr. 1165/C din 05.10.2004 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr. 401/2004, în contradictoriu cu intimații pârâții SC SA, cu sediul în C,-, județ C și AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR B, cu sediul în B,--11, sector 1, având ca obiect contestație în temeiul Legii nr. 10/2001.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns apelanta reclamantă, personal, lipsind apelanții reclamanții, - și intimații pârâții C și Autoritatea pentru Valorificarea Activelor.

Procedura este legal îndeplinită, conform art. 87 și urm. Cod proc.civilă.

După referatul grefierului de ședință;

Instanța constată că procedura de citare a intimatului pârât Baf ost îndeplinită prin fax, și în consecință apreciază procedura de citare pentru acest termen ca fiind legal îndeplinită.

Având cuvântul apelanta reclamantă depune la dosar o cerere adresată Direcției Consulare a Ministerului Afacerilor Externe a României prin care s-a solicitat comunicarea documentației cu privire la înfierea a mamei sale, la care sunt atașate acte de stare civilă.

Instanța pune în discuția apelantei reclamante sesizarea de perimare.

Apelanta reclamantă, având cuvântul, arată că nu s-a continuat judecata întrucât atât apelanta a decedat în martie 2008, cât și apărătorul care o reprezenta, și de la care s-a așteptat continuarea judecății, a decedat la data de 17.04.2009. Se apreciază de către moștenitori că acestea sunt cauzele care au determinat necontinuarea judecății și ele întrerup termenul de perimare.

Instanța rămâne în pronunțare asupra sesizării de perimare.

CURTEA

Asupra sesizării de perimare:

Prin cererea adresată Tribunalului Constanța la data de 22 februarie 2003 și înregistrată sub nr.750/2003, reclamanta, a chemat în judecată pârâta ""C, solicitând ca pe calea hotărârii judecătorești ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtei să-i lase în deplină proprietate și posesie imobilul situat în comuna, județul C, compus din teren în suprafață de 1ha. 2 corpuri de casă și moară cu 4 etaje, împreună cu toate utilajele ce deservesc moara, iar în cazul imposibilității restituirii în natură a acestor bunuri, să se dispună obligarea pârâtei la plata despăgubirilor către reclamanță, în cuantum de 1.500.000 lei, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 606 din 21 mai 2003, Tribunalul Constanțaa declinat competența de soluționare a cauzei (calificată drept acțiune în revendicare propriu zisă) în favoarea Judecătoriei Medgidia.

Calificând cererea dedusă judecății ca fiind o acțiune având ca obiect anularea deciziei prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea de restituire în natură a imobilului, întemeiată pe dispozițiile Legii nr.10/2001, iar nu o acțiune în revendicare propriu-zisă, prin sentința civilă nr.2013/9.10.2003, Judecătoria Medgidia și-a declinat la rândul ei competența de soluționare a cererii, în favoarea Tribunalului Constanța, față de prevederile art. 24 alin.7 și art. 33 alin.3 din Legea nr.10/2001, născându-se astfel un conflict negativ de competență.

Prin sentința civilă nr. 52/22.12.2003, Curtea de Apel Constanțaa soluționat conflictul negativ de competență, stabilind ca fiind instanța competentă a soluționa cererea - Tribunalul Constanța, secția civilă.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța, sub nr.401/2004.

Judecând cauza, Tribunalul Constanțaa pronunțat sentința civilă nr.1165 din 5 octombrie 2004, prin care a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta ""C și chemata în garanție Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului

Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul Constanțaa reținut, în esență, că reclamanta nu a făcut dovada dreptului de proprietate și a calității de persoană îndreptățită la restituire în natură a imobilului în baza Legii nr.10/2001 și nici prin echivalent bănesc.

În termen legal împotriva sentinței civile mai sus menționate a declarat apel reclamanta, apel care nu a fost motivat.

Prin decizia civilă nr. 181/C din 09.02.2005 Curtea de Apel Constanțaa respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.1165 din 5 octombrie 2004 pronunțată de Tribunalul Constanța, cu motivarea că nu a făcut dovada proprietății asupra imobilului și nici a calității de persoană îndreptățită.

Împotriva acestei decizii, reclamanta a declarat recurs, susținând că instanța de apel nu i-a încuviințat cererea formulată în vederea angajării unui apărător, iar pe de altă parte s-a aflat în imposibilitatea de a se prezenta datorită vremii nefavorabile și vârstei înaintate.

Judecând cauza, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat decizia civilă nr. 5072/C din 25.05.2006, prin care a admis recursul formulat de reclamanta, a casat decizia civilă nr. 181/C din 09.02.2005 și a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Constanța, cu motivarea că prin neacordarea termenului solicitat, instanța de apel a lipsit-o pe reclamantă de dreptul la apărare și implicit a încălcat principiul contradictorialității, principiu fundamental ce guvernează judecata, alături de celelalte garanții procesuale ce contribuie la desfășurarea unui proces echitabil.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța, sub nr-.

Curtea de Apel, prin încheierea din 29 noiembrie 2006, suspendat judecata recursului în temeiul art. 242 pct. 1 Cod proc. civilă.

După suspendarea judecății în condițiile arătate, în conf. cu disp. art. 252 al. 1 Cod proc. civilă, la data de20 martie 2009,s-a întocmit referat pentru constatarea perimării din oficiu a recursului, potrivit art. 248 al. 1 Cod proc. civilă și a fost repusă cauza pe rol, pentru a se verifica dacă sunt întrunite cerințele perimării.

La termenul din 15.04.2009, instanța a luat act de împrejurarea că la data de 19.03.2008 a intervenit decesul apelantei reclamante, conform certificatului de deces nr. 197/19.03.2008 eliberat de Primăria C, depus dosar, fiind indicați moștenitorii. Față de această împrejurare, instanța a dispus citarea moștenitorilor defunctei, în calitate de apelanți reclamanți, pentru termenul din 20 mai 2009.

Potrivit disp.art. 248 Cod procedură civilă "orice cerere de chemare de chemare în judecată, contestație, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă, chiar și împotriva celor lipsiți de capacitate, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an".

Din analiza textului rezultă că pentru a interveni perimarea este necesar să se constate că lăsarea în nelucrare a procesului se datorează culpei părții, perimarea având o natură juridică mixtă în sensul că reprezintă atât o sancțiune procedurală pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege cât și prezumție de desistare, dedusă din faptul nestăruinței vreme îndelungată în judecată.

În speță, dosarul a fost suspendat la 29 noiembrie 2006, în temeiul art. 242 pct. 1.pr.civ. pentru lipsa părților. După această dată și până la sesizarea de perimare din 20.03.2009 nici un act de procedură nu a fost efectuat din inițiativa părților.

Este real că, după suspendarea cauzei, la 18.03.2008, a intervenit decesul apelantei, dar acest eveniment nu a avut ca urmare suspendarea sau întreruperea termenului de perimare, deoarece decesul a intervenit după împlinirea termenului, respectiv după 29 noiembrie 2007.

Prin urmare raporttat la data suspendării, 29.11.2006, împlinirea termenului de perimare la 29.11.2007 s-a datorat culpei părților, care au lăsat dosarul în nelucrare mai mult de un an, situație în care se aplică sancțiunea perimării prevăzute de art. 248.pr.civ.

Pentru aceste aspecte, sesizarea de perimare se va admite.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite sesizarea.

Constată perimat apelul formulat de apelanții reclamanții, domiciliată în C, str. -, -. B,. 8, județ C, domiciliată în C,-, -. 3,. 59, și -, C,-,. 2c,. B,. 3,. 35 (toți moștenitorii ai defunctei reclamante ) - împotriva sentinței civile nr. 1165/C din 05.10.2004 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr. 401/2004, în contradictoriu cu intimații pârâții SC SA, cu sediul în C,-, județ C și AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR B, cu sediul în B,--11, sector 1.

Cu recurs în 5 zile de la pronunțare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 mai 2009.

Președinte, Judecător,

- - - -

Grefier,

- -

Jud.fond -

Tehnored.dec.gref./7ex./25.05.2009

Emis 5 com./26.05.2009

Președinte:Daniela Petrovici
Judecători:Daniela Petrovici, Mihaela Ganea

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 138/2009. Curtea de Apel Constanta