Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 141/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMANIA

CURTEA DE APEL CLUJ

Șecția civilă,de muncă și asigurări sociale,

pentru minori și familie

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 141/A/2009 Sedința publică din:04.05.2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Andrea Chiș JUDECĂTOR 2: Ana Ionescu

GREFIER: - -

S-a luat în examinare apelul declarat de apelantul pârât Primarul municipiului C-N împotriva sentinței civile nr.369 din 11 mai 2007 Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, privind și pe intimații reclamanți, și și pe intimatul pârât Consiliul Local al municipiului C-N având ca obiect restituirea în natură a terenului intravilan și acordarea de despăgubiri pentru diferența de teren.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă în instanță reprezentantul reclamantei intimat avocat și reprezentanta intimatului pârât consilier juridic, lipsă fiind părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care se constată că la dosar s-a depus prin registratura instanței completarea la raportul de expertiză.

Reprezentanta apelantului pârât depune la dosar răspuns la completarea adusă la raportul de expertiză.

Nemaifiind excepții de ridicat și nici cereri prealabile de formulat, închide faza probatorie și constată prezentul apel în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri judiciare.

Reprezentanta apelantului pârât susține apelul așa cum a fost formulat și pe cale de consecință a se dispune modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii reclamantei, ca nefondată.

Reprezentantul intimatei reclamantă solicită respingerea apelului formulat de pârâtul-apelant Primarul municipiului C-N ca fiind vădit nefundat și menținerea sentinței civile nr. 369/2007 pronunțată de Tribunalul Cluj ca fiind temeinică și legală. Nu solicită cheltuieli de judecată.

CURTEA

Prin sentința civilă nr. 369 din 11 mai 2007 Tribunalului Cluja fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamanta, împotriva pârâtului Primarul Municipiului C-N și în consecință, fost anulată parțial Dispoziția nr.3022 din 14.09.2006 emisă de pârâtul Primarul municipiului C-N, respectiv art. 2 privind cererea de restituire în natură a suprafeței de teren de 320. cu nr. top 21691/1, înscris în CF nr. 23521, situat pe-.

Prin aceeași sentință, a fost modificat art. 1 din Dispoziția nr. 3022/14.09.2006, privind acordarea de despăgubiri bănești pentru suprafața de teren de 1930. cu nr. top 21691/2, în sensul că a fost obligat pârâtul să emită o nouă dispoziție prin care să restituie în natură reclamantei terenul în suprafață de 425. liber de construcții, astfel cum acesta a fost identificat prin raportul de expertiză tehnică extrajudiciară întocmit de expert, care face parte integrantă din prezenta sentință, și să propună acordarea de despăgubiri pentru diferența de teren ocupată din întreg imobilul situat în C-N,-, nr. top 21690 - 21691.

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul reținut că Dispoziția nr. 3022/14.09.2006 emisă de pârâtul Primarul mun. C-N a avut la bază constatările că terenul a trecut în proprietatea Statului Român în baza Decretelor de expropriere nr. 490/1970 și respectiv, nr. 110/1972, cu plata despăgubirilor legale, fiind preluați de la antecesorii reclamantei și, aceștia având calitatea de proprietar tabulari, iar în prezent, este situat în zonă sistematizată, fiind realizate obiectivele pentru care s-a dispus exproprierea.

Tribunalul constatat că reclamanta și-a justificat calitatea sa de moștenitoare a foștilor proprietari în baza certificatului de moștenitor nr.581/01.04.1986 eliberat de fostul notariat de Stat Județean C și că, conform evidențelor din Cf 23521 C ar rezulta că în baza celor două decrete de expropriere a fost expropriată doar suprafața de 2880 mp, identificată prin nr.top. 21691/2, diferența de 320 mp identificată prin nr.top. 21691/1 rămânând vechilor proprietari, însă, în realitate, se constată că întreg terenul ce a aparținut antecesorilor reclamantei, și, a făcut obiectul exproprierii, aceștia pierzând posesia imobilului iar potrivit anexelor la decret și a proceselor verbale privind evaluarea despăgubirilor, rezultă că pe lângă suprafața de 2880 mp au mai fost preluate suprafețele de 120 mp de la ce se identifică prin nr.top. 21691, iar ulterior, în baza Decretului nr. 22/05.04.1974, a mai fost preluată suprafața de 60 mp, aceasta fiind evidențiată și în procesul verbal privind stabilirea despăgubirilor încheiat la 03.07.1974.

Prin urmare, singura concluzie este aceea că întreg imobilul teren a fost preluat prin expropriere în proprietatea Statului Român iar în condițiile actuale privind stabilirea măsurilor reparatorii privind imobilele preluate de stat, urmarea procedurii prevăzute de Legea nr. 10/2001 este singura posibilă pentru redobândirea proprietății sau a măsurilor reparatorii în echivalent.

Din raportul de expertiză depus la dosar întocmit de expert, acesta fiind completat ca urmare a obiecțiunilor invocate de pârât, a reieșit că, din terenul expropriat antecesorilor reclamantei o suprafață de 425 mp este liberă din punct de vedere juridic, nefiind afectată de construcții, fiind amenajată doar o parcare pe platformă din beton ce nu constituie construcție cu caracter definitiv, rețelele de alimentare cu gaze naturale, precum și restul rețelelor de utilități fiind situat în afara perimetrului celor 425 mp teren liber.

Împotriva acestei decizii declarat apel în termenul legal pârâtul primarul mun. C-N, solicitând modificarea deciziei atacate în sensul respingerii acțiunii.

În motivarea apelului, s-a arătat că, constatările expertului cu privire la faptul că suprafața de 425 mp este liberă sunt eronate și au la bază o falsă interpretare a termenului de "zonă sistematizată". Aceasta pentru că, prin sistematizare se înțelege nu numai construirea de imobile și drumuri de acces la acestea, ci și spații de parcare, spații vezi, locuri de joacă, etc, toate acestea contribuind la crearea spațiului ambiental necesare persoanelor care locuiesc în imobile.

Susținerile expertului cu privire la faptul că, terenul nu a fost utilizat scopului pentru care fost expropriat, sunt contradictorii, întrucât, pe de o parte, arată că terenul în suprafață de 425 mp se află în zonă ocupată cu blocuri, alei și spații verzi, fiind ocupat de o platformă betonată cu destinația de parcare, iar, pe de altă parte "apreciază" că acest teren nu face parte din zona sistematizată.

Prin decizia civilă nr. 280 din 12.09.2007 Curții de APEL CLUJa fost respins ca nefondat apelul declarat de pârâtul Primarul mun. C-N împotriva sentința civilă nr. 369 din 11 mai 2007 Tribunalului Cluj.

Prin decizia civilă nr. 3878/12 iunie 2008 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat de pârâtul Primarul mun. C-N, casat decizia civilă nr. 280/A/12.09.2007 a Curții de APEL CLUJ și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Instanța de recurs a reținut că instanța avea obligația să verifice dacă terenul a fost sau nu folosit potrivit scopului exproprierii și dacă s-au realizat obiectivele pentru care s-a dispus exproprierea. Instanța de apel nu a cercetat dacă scopul exproprierii dispuse prin decretele nr. 490/1970 și 110/1972 fost atins, prin efectuarea unui supliment la raportul de expertiză, în sensul de a se stabili ce destinație s-a prevăzut pentru teren și dacă a fost sau nu respectată aceasta în raport cu planul urbanistic zonal.

Examinând apelul declarat prin prisma motivelor invocate, în raport de completarea la raportul de expertiză dispusă în baza deciziei instanței de control judiciar, curtea apreciază apelul nefondat și, în consecință în baza art. 296 alin. 1 Cod proc.civ. urmează să-l respingă pentru următoarele considerente:

Imobilele înscrise în CF 18791 C, nr. top 21690 și 21691 și CF 23521 C, dezmembrat și transcris în Cf 29977 C, au fost proprietatea antecesorilor reclamantei.

Prin Decretul de expropriere nr. 490/1970, numărul topografic 21690 începând de la drum a fost expropriat, iar din numărul topografic 21691 rămas o porțiune de la drum neexpropriată, reprezentând casa de locuit și curtea.

Ulterior, prin Decretul de expropriere nr. 110/1972 se mai expropriază o porțiune de teren alipită terenului expropriat anterior, iar prin Decretul nr. 378/1973 se expropriază o porțiune centrală din cele două imobile expropriate prin Decretele nr. 490/1970 și 110/1972, urmare acestor exproprieri, imobilul cu nr. top 21690 trecut în întregime în proprietatea Statului Român, precum și grădina imobilului cu nr. top 21691.

Casa și curtea de pe imobilul cu nr. top 21691 nu au fost expropriate.

Acest fapt rezultă din Decretele de expropriere nr. 490/1970, 110/1972 și 378/1973, anexele și planurile de situație care au stat la baza aplicării acestor acte normative.

Expertiza tehnică efectuată în cauză, conform îndrumărilor date de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia civilă nr. 3878/12 iunie 2008 de către expertul confirmă faptul că porțiunea de teren de 425 mp revendicată de reclamant nu fost expropriată, că această suprafață de teren nu este inclusă în zona sistematizată, că nu este ocupată de construcții și cu porțiuni destinate accesului, protecției și intervenției la construcții, că nu este afectată de rețelele de utilități din zonă, că platforma betonată de pe această suprafață nu constituie construcții nedeterminate.

Conform aceleiași expertize, prin compararea planului actual al zonei cu panul aferent exproprierilor, întreaga suprafață expropriată este ocupată în concordanță cu scopul pentru care s-au făcut exproprierile, cu excepția acestei suprafețe de 425 mp care nu a fost expropriată, dar care este folosită de Statul Român.

În raport de cele reținute, concluzia care se impune este aceea că, întregul imobil proprietatea antecesorilor reclamanților fost preluat prin expropriere, cu excepția suprafeței de 425 mp, reclamanta fiind îndreptățită la acordarea măsurilor reparatorii prevăzute de Legea nr.10/2001.

Având în vedere că suprafața de 425 mp este liberă în sensul cerințelor art. 11 alin. 2 din Legea nr.10/2001, legal a dispus instanța de fond restituirea în natură, iar pentru restul terenului acordarea de despăgubiri.

Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtul Primarul municipiului C-N împotriva sentinței civile nr. 369 din 11 mai 2007 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr- pe care o menține.

Fără cheltuieli de judecată.

Decizia este definitivă și executorie.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Dată și pronunțată în ședința publică din 04.05.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER

- - - - - -

Red. IA dact. GC

9 ex/12.05.2009

Jud.primă instanță:

Președinte:Andrea Chiș
Judecători:Andrea Chiș, Ana Ionescu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 141/2009. Curtea de Apel Cluj