Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 142/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(221/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 142
Ședința publică de la 2.03.2009.
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Mariana Haralambe
JUDECĂTOR 2: Fănica Pena
GREFIER - - -
* * * * * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea cererii de apel, după casare cu trimitere spre rejudecare, formulată de apelanta reclamantă -, împotriva sentinței civile nr. 1110 din 18.09.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât MUNICIPIUL B prin PRIMARUL GENERAL.
are ca obiect - acțiune în revendicare, întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă avocatul, în calitate de reprezentant al apelantei reclamante -, în baza împuternicirii avocațiale nr. -/2.03.2009, eliberată de Baroul București, pe care o depune la dosar, lipsind intimatul pârât Municipiul B prin Primarul General.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea, față de îndrumările deciziei de casare nr. 7556 din 28.11.2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul nr-, pune în vedere apelantei reclamante -, prin avocat, să-și exprime punctul de vedere cu privire la această hotărâre și asupra apelului promovat.
Avocatul apelantei reclamante, având în vedere indicațiile deciziei de casare și raportat și la motivele sale de apel, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare în primă instanță.
CURTEA,
supra apelului civil de față, constată următoarele:
La data de 22.03.2006, reclamanta - a chemat în judecată pe pârâtul Municipiul B prin Primarul General, solicitând instanței, obligarea pârâtului de a-i lăsa, în deplină proprietate și liniștită posesie, imobilul situat în B,-, sector 1, compus din teren în suprafață de 375. și construcție edificată pe acesta.
În motivarea cererii sale, reclamanta a arătat că a formulat notificare în baza Legii nr.10/2001, la data de 19.01.2001, pentru restituirea în natură a imobilului, fără a primi vreun răspuns la cererea sa, până în prezent.
Prin sentința civilă nr.1110/18.09.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, s-a admis acțiunea reclamantei, precizate, și a obligat pe pârât să emită decizie/dispoziție motivată cu privire la notificarea reclamantei, privind imobilul susmenționat, nr.1452/2001, constatându-se că pârâtul nu și-a respectat obligația instituită de prevederile art.25 din Legea nr.10/2001.
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel reclamanta -, pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, întrucât prima instanță nu s-a pronunțat asupra cererii sale modificate, în sensul ca pârâtul să fie obligat la restituirea imobilului, iar nu doar la a răspunde notificării printr-o dispoziție motivată.
Prin decizia civilă nr.76/A/07.02.2008, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie, s-a respins apelul ca nefondat, reținându-se că, în raport de cererea precizatoare a reclamantei, în mod corect prima instanță a obligat pârâtul să emită dispoziție motivată la notificarea reclamantei, constatând că acesta nu și-a respectat obligația prevăzută de art.25 din Legea nr.10/2001.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs reclamanta -, invocând motivele prevăzute de art.304 pct.6 și 9 Cod procedură civilă.
S-a arătat astfel că instanța a fost investită cu cererea astfel cum a precizat-o ulterior, în sensul de a obliga pe pârât să-i restituie în natură imobilul, iar nu să fie obligat să emită dispoziție motivată cu privire la notificarea sa, altfel spus, instanța a dat altceva decât s-a cerut, or această critică invocată în apel, n-a fost corect înțeleasă, fiind respins în mod nelegal apelul declarat împotriva soluției primei instanțe.
Prin decizia civilă nr.7556/28.11.2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul nr- s-a admis apelul reclamantei, a fost casată decizia civilă nr.76/A/07.02.2008 a Curții de Apel București - Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie, cauza fiind trimisă spre rejudecare la aceeași instanță.
În decizia de casare s-a arătat că instanța de apel, prin respingerea apelului, a constatat în mod greșit că prima instanță a fost investită cu o simplă obligație de a face și a analizat-o în mod formal, deși reclamanta susținea în motivarea cererii că este persoană îndreptățită la restituirea în natură a imobilului, iar instanța, deși a admis cererea, a dat ceea ce nu s-a cerut, petitul acțiunii neavând corespondent în dispozitivul hotărârii primei instanțe.
Instanța de apel a apreciat greșit că prima instanță a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, ignorând Decizia nr.XX din 19.03.2007, într-un recurs în interesul legii, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care s-a statuat că instanța de judecată este competentă să soluționeze pe fond, notificarea, în situația refuzului nejustificat al unității deținătoare de a-i răspunde persoanei interesate.
S-a mai reținut că, temeiul menționat de către reclamantă - art.25 din Legea nr.10/2001, prezintă relevanță doar pentru dovedirea de către reclamantă a faptului că pârâtul nu și-a respectat obligația de a-i soluționa notificarea în termenul prevăzut de lege, de 60 de zile.
Or, instanța trebuia să cenzureze acest refuz și să constate, pe baza probatoriului administrat, dacă cererea de restituire este sau nu întemeiată.
Cauza, în rejudecare în apel, a primit numărul de dosar - la Curtea de Apel București - Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie, cu termen fixat la data de 02.03.2009.
La termenul susmenționat, față de îndrumările deciziei de casare, s-au primit concluziile apelantei-reclamante, inclusiv pe motivele de apel formulate.
Apelul este fondat.
Curtea constată că într-adevăr, în cererea precizatoare, reclamanta a solicitat soluționarea notificării sale pe fond, în sensul că pe baza probelor ce vor fi administrate, pârâta-unitate deținătoare Municipiul B, să fie obligat să-i restituie în natură imobilul situat în B,-, sector 1, compus din teren în suprafață de 375 și construcția edificată pe acesta.
Prima instanță a dat altceva decât s-a cerut, a primit cererea ca fiind o simplă obligație de a face, altfel spus, nu s-a pronunțat asupra fondului cererii cu care a fost investită, fiind incidente prevederile art.297 alin.1 teza I Cod procedură civilă.
În consecință, potrivit textului de lege susmenționat, va fi admis apelul, va fi desființată sentința apelată, cauza fiind trimisă pentru soluționarea fondului dedus judecății, astfel cum a precizat și Înalta Curte de Casație și Justiție în decizia de casare, la prima instanță, care va administra probatoriul adecvat, spre a se pronunța asupra temeiniciei cererii de restituire a imobilului, pentru care a depus notificare în termenul legal, fără a primi vreo rezolvare - Tribunalul București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de apelanta-reclamantă -, domiciliată în B,--A, -M-40,.A,.10,.52, sector 3, împotriva sentinței civile nr.1110/18.09.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-pârât MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL, cu sediul în B,-, sector 5.
Desființează sentința apelată și trimite cauza spre rejudecare, aceleiași instanțe.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 02.03.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
Red.
Tehnodact. /4 ex./23.03.2009
- Secția a V-a Civ. -
******
Președinte:Mariana HaralambeJudecători:Mariana Haralambe, Fănica Pena
