Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 147/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 147/
Ședința publică de la 29 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Simona Bacsin
JUDECĂTOR 2: Anica Ioan
Grefier - - -
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
La ordine fiind soluționarea apelului declarat de reclamantul - prin C-.cu domiciliul în B,str.- nr.67,sector 2,împotriva sentinței civile nr.1232 din 09 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Galați,în contradictoriu cu intimații CONSILIUL JUDETEAN G, PRIMARIA MUN.G - PRIN PRIMAR, având ca obiect legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns:pentru apelantul,lipsă,av., pentru intimata PRIMARIA MUN.G - PRIN PRIMAR,consilier juridic,în baza delegației nr.42390/28.04.2009 pe care o depune la dosar,și pentru intimatul CONSILIUL JUDETEAN G,consilier juridic,în baza delegației nr.382,pe care o depune la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier,după care;
Nemaifiind alte cereri de formulat,Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul apelantului învederează instanței că recursul vizează sentința pronunțată de instanța de fond,în ce privește cererea de repunere în termenul de formulare a notificării privind Legea 10/2001.Cererea reclamantului a fost respinsă pe considerentul că notificarea nu a fost făcută în termen fără însă a se arăta motivele pentru care instanța a pronunțat această soluție.La termenul din 25.02.2008 reclamantul și-a modificat acțiunea și a solicitat acordarea de despăgubiri bănești.Precizează că recursul poartă atât asupra cererii de repunere în termenul de formulare a notificării cât și modificarea privind acordarea de despăgubiri bănești.Pentru aceste considerente și pentru cele arătate pe larg în motivele scrise de apel solicită admiterea apelului,casarea hotărârii pronunțată de instanța de fond și în rejudecare admiterea cererea reclamantului și obligarea pârâtei la plata de despăgubiri bănești pentru imobilul în litigiu.
Consilier juridic solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii pronunțată de instanța de fond pe care o consideră temeinică și legală,avându-se în vedere considerentele expuse pe larg în întâmpinarea depusă la dosar.Cererea de repunere în termenul de formulare a notificării nu a fost dovedită și justificată.
Consilier juridic invocă lipsa calității procesuale pasive a Consiliului Județean G,excepție pe care a invocat-o și la fond,însă Tribunalul nu s-a pronunțat.Au demonstrat în cauză,că imobilul nu este în patrimoniul sau în administrarea acestei instituții.Solicită scoaterea din cauză a Consiliului Județean G,menținerea ca temeinică și legală a hotărârii pronunțată de instanța de fond și respingerea ca nefondat a apelului declarat de reclamant.
CURTEA
Asupra apelului civil de față:
Din actele și lucrările dosarului, rezultă următoarele:
Prin sentința civilă nr.1232/09.10.2008 Tribunalul Galația respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul prin în contradictoriu cu pârâții Consiliul Județean G și Primăria Mun.
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut că reclamantul a solicitat repunerea în termenul de formulare a notificării la Legea Nr. 10/2001.
În motivarea cererii sale reclamantul a arătat că a fost în imposibilitate de a respecta disp. art. 22 și 23 din legea sus-menționată cu privire la notificarea și obținerea actelor doveditoare ale dreptului de proprietate asupra imobilului situat în G,-/14, ulterior,-, cumpărat în anul 1921 de părinții reclamantului, imobil compus din 8 camere și suprafața de teren de circa 530.
S-a mai arătat că acest imobil a fost demolat anterior anului 1989, iar pe terenul respectiv a fost construit un bloc de locuințe.
În dovedirea dreptului de proprietate au fost depuse la dosar, înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 6973/27.09.2007, Judecătoria Galați și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Galați.
La Tribunalul Galați, cauza a fost înregistrată sub nr-.
Pe parcursul soluționării cauzei, la data de 25.02.2008, reclamantul a depus la dosar o cerere (filele 46-47) prin care a solicitat acordarea de despăgubiri bănești în cuantum de 500.000 RON în temeiul următoarelor acte normative; nr.HG 527/19.04.2006, nr.HG 250/7.03.2007, nr.OUG 81/22.06.2007 și Legea nr. 10/2001 (republicată).
Prin concluziile scrise depuse la dosar (fila 96), reclamantul prin apărător, a solicitat obligarea pârâtei Primăria Mun. G, la plata despăgubirilor ce i se cuvin.
Analizând actele din dosar, s-a constatat că acțiunea civilă formulată de reclamant, este nefondată.
Prin cererea introductivă înregistrată la Judecătoria Galați, reclamantul a solicitat, repunerea în termenul de formulare a notificării privind Legea nr. 10/2001.
Această cerere este nefondată, întrucât termenul limită pentru depunerea notificării respective, a fost 14.02.2002, iar acțiunea a fost înregistrată la instanță la data de 27.03.2007.
Pe de altă parte, după declinarea soluționării cauzei la Tribunal, contrar disp. art. 132 alin. 1 Cod procedură civilă, reclamantul și-a modificat obiectul cererii de chemare în judecată și a solicitat obligarea pârâtei Primăria Mun. G la plata de despăgubiri bănești, pentru imobilul din litigiu.
Or, potrivit disp. art. 22 alin. 5 din Legea nr. 10/2001, pierderea termenului de a depune notificare în baza acestei legi, atrage imposibilitatea reclamantului de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent.
Dispozițiile legale sus-menționate prevăd, prin urmare, imposibilitatea persoanei interesate de a solicita prin intermediul justiției, asemenea măsuri, dacă nu a formulat notificare în termenele și condițiile Legii nr. 10/2001.
În cauza de față, așa cum rezultă din actele dosarului, reclamantul nu a formulat notificare potrivit legii sus-menționate.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul prin susținând că imobilul din litigiu nu a trecut în proprietatea statului în formă legală și în consecință el poate fi revendicat oricând.
Că reclamantul solicitat acordarea de despăgubiri bănești în cuantum de 500.000 RON în temeiul HG nr.527/2006, HG nr.250/2007, OUG nr.81/2007 și Legea Nr.10/2001. Că în conformitate cu prevederile disp. art.2 pct.13 din decizia nr. 73/1995 a Curții Constituționale pentru imobilele care au trecut abuziv in proprietatea statului se consideră că acestea nu au ieșit nicicând din proprietatea titularului dreptului de proprietate,ceea ce este și situația reclamantului.
In prezent imobilul revendicat este demolat și repunerea în termen pentru efectuarea notificării în baza Legii Nr.10/2001, reclamantul fiind domiciliat in Germania, nu se impune în raport de decizia Curții Constituționale 73/1995,imobilul revendicat aflându-se în permanență în proprietatea apelantului.
Față de cele de mai sus reclamantul a solicitat admiterea apelului și în rejudecare admiterea acțiunii și obligarea pârâtei la plata despăgubirilor pentru imobilul revendicat care a fost demolat și nu poate fi restituit în natură.
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că apelul este nefondat.
În mod corect s-a făcut aplicarea dispoz. art. 22 alin 5 din Legea 10/2001 modificată deoarece atât acțiunea inițială de repunere în termenul de notificare cât și acțiunea modificată de obligare a pârâților la plata despăgubirilor pentru imobilul demolat cad sub incidența Legii 10/2001, pentru că însuși reclamantul a invocat această lege ca temei al acțiunii sale.
Termenul pentru formularea notificării,prev. de art.22 alin.1 din legea 10/2001 este un termen de decădere și art.103 Cod procedură civilă, nu se aplică acestuia,iar potrivit art. 22 alin.5 din aceeași lege nerespectarea termenului prevăzut de lege pentru trimiterea notificării atrage pierderea dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent.
Invocarea dispozițiilor deciziei nr.73/1995 a Curții Constituționale este irelevantă în cauză deoarece, pe de o parte această decizie a avut ca obiect Legea Nr.112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe trecute în proprietatea statului și nu Legea 10/2001.
Pe de altă parte art.2 pct.13 din decizia sus citată,prevede că în situația locuințelor care au fost preluate de stat printr-un act administrativ ilegal, ori pur și simplu în fapt, - așadar fără titlu -, în condițiile inexistenței unei reglementări legale care să constituie temeiul juridic al constituirii dreptului de proprietate al statului, dreptul de proprietate al persoanei fizice nu a fost desființat legal, astfel încât, asemenea imobile nu pot fi incluse în categoria celor avute în vedere într-o lege al cărei obiect este reglementarea situației juridice a locuințelor trecute în proprietatea statului.
Or,la data promovării prezentei acțiuni exista o reglementare legală a imobilelor preluate fără titlu -Legea 10/2001 - astfel că sentința prin care s-a respins acțiunea pentru nerespectarea dispozițiilor acesteia este temeinică și legală.
Pentru aceste considerente Curtea va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul - prin C-.cu domiciliul în B,str.- nr.67,sector 2,împotriva sentinței civile nr.1232 din 09 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Galați,în contradictoriu cu intimații CONSILIUL JUDETEAN G, PRIMARIA MUN.G - PRIN PRIMAR, având ca obiect legea 10/2001.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 29 Aprilie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
: - -/14.05.2009
: /25.05.2009
5 ex.
FOND:
Președinte:Simona BacsinJudecători:Simona Bacsin, Anica Ioan
