Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 154/2008. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR.154/
Ședința publică din 30 Iunie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Mariana Stan JUDECĂTOR 2: Corina Pincu Ifrim
Judecător: - ---
Grefier: -
Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului civil declarat de intimatul PRIMARUL MUNICIPIULUI, cu sediul în Pitești,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.115 din 7 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimat fiind contestatorul, domiciliat în Pitești,-, județul
Apelul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefier ul de ședință, care învederează instanței că la dosarul cauzei s-a depus, prin serviciul de registratură al instanței, note scrise formulate de către intimatul-reclamant.
Curtea, constată că dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 26 iunie 2008, în încheierea de la această dată fiind consemnate susținerile părților, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar în urma deliberării s-a pronunțat următoarea soluție.
CURTEA:
Deliberând, în condițiile art.256 Cod procedură civilă, asupra apelului de față;
Constată că, prin sentința civilă nr.115 din 7 mai 2008, Tribunalul Argeș, admițând contestația formulată de, a anulat Dispoziția nr.2004 din data de 19 martie 2008, Primarului Municipiului Pitești și a constatat că petentul este îndreptățit să primească despăgubiri, în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv pentru două suprafețe de teren de 853,12. și, respectiv, 800. precum și pentru construcții în suprafață de 178/17
În motivare, s-a reținut în fapt că, prin dispoziția de mai sus, a fost respinsă cererea de retrocedare notificată de către petent în vederea restituirii bunurilor de mai sus, motivat de faptul că, la data preluării de către stat, ele erau proprietatea numitei, rudă de gradul Vac ontestatorului, față de care acesta nu avea vocație succesorală.
Contrar acestei constatări a dispoziției Primarului, instanța a reținut că, în realitate, preluarea în fapt a operat de la autoarea, respectiv de la, lucru reținut din înscrisurile depuse la dosar, din care rezulta că a fost obligată în noiembrie 1973 să elibereze locuința din imobilele respective, mutându-se la fiica sa,.
Ca atare, chiar dacă ulterior a fost emis decret de expropriere, ce a survenit decesului proprietarei, în realitate bunul a fost preluat de la aceasta și nu de la fiica sa. Pe de altă parte, s-a mai stabilit că singurul acceptant este petentul, așa încât, cererea sa este pe deplin îndreptățită.
Împotriva sentinței, în termen, a declarat apel Primarul Municipiului Pitești, criticând-o pentru greșita stabilire a calității de moștenitor a petentului față de.
Astfel, petentul nu a prezentat un certificat de moștenitor în acest sens, ca probă a calității, instanța raportându-se la sentința civilă nr.778 din 12 iulie 1995, care însă nu poate înlătura cuprinsul certificatului de moștenitor eliberat de pe urma acestei autoare.
O altă greșeală, pretinde apelantul, o reprezintă faptul că instanța, contrar înscrisurilor dosarului, a reținut că exproprierea s-ar fi aplicat față de, iar nu față de moștenitoarea acesteia. În realitate, ca urmare a deschiderii succesiunii proprietarei, bunurile au fost preluate de stat prin Decretul nr.181 din 10 septembrie 1974, de la moștenitoarea acesteia, față de care contestatorul nu are vocație succesorală.
În plus, instanța în mod greșit a stabilit că despăgubirile bănești ar fi fost solicitate prin notificare, pentru două suprafețe de teren, în realitate acesta a solicitat o singură suprafață de teren, de 853,12. și construcții de 178,17. iar nu și pentru o altă suprafață de 800.
Curtea, examinând sentința prin prisma criticilor aduse, constată apelul în totalitatea sa fondat.
În privința întinderii foste proprietăți, într-adevăr aceasta nu a fost solicitată de către intimat decât într-un total de 852,12. teren și 178, 17. construcții, fără a se putea stabili în ce modalitate instanța a ajuns la concluzia că în zonă s-ar fi solicitat despăgubiri două terenuri cu suprafețe diferite (17 din dosarul de fond).
Pe de altă parte, în ceea ce privește calitatea de moștenitor a petentului, calitate în care a invocat îndreptățirea sa de a primi despăgubiri pentru avea numitei, urmează a se observa că ea, în realitate, nu există.
Astfel, indiferent că bunul ar fi ieșit prin expropriere din patrimoniul numitei sau al fiicei acesteia, contestatorul nu are calitatea de succesor al niciuneia dintre ele.
Pentru prima, în mod necontestat, așa cum rezultă chiar din certificatul depus de către contestator, acceptarea succesiunii a fost făcută de către descendenta de gradul I, adică de către. Acceptarea făcută de această descendentă face inutilă vocația la succesiunea mătușii sale pe care contestatorul o avea. Acesta este moștenitor din clasa a IV a colateralilor ordinari, respectiv strănepot din soră, în vreme ce succesiunea a fost acceptată de către moștenitorul din clasa I, respectiv descendentul direct, fiica autoarei.
Potrivit primului principiu al devoluțiunii legale, moștenitorii sunt chemați la moștenire în ordinea claselor de moștenitori legali, potrivit dispozițiilor art.659 și următoarele Cod civil, de aceea odată acceptarea făcută de către un moștenitor de clasa I (descendent al defunctului), toate celelalte clase, indiferent de gradul lor, sunt excluse de la succesiune. Ca atare, chiar dacă bunurile ar fi fost preluate la data efectuării măsurătorilor și constatărilor de fapt în vederea exproprierii în persoana titularei dreptului, sau ulterior decesului acesteia, în persoana fiicei moștenitoare, contestatorul nu avea calitatea de moștenitor, așa cum rezultă din certificatul nr.736/ 27 noiembrie 1974 al defunctei, a cărei moștenitoare, în calitate de fiică a rămas (74).
acestui certificat de moștenitor de către contestator într-un alt dosar purtat în contradictoriu cu organul deliberativ al localității, care nu se confundă cu Municipiul Pitești, pricină în care acestui contestator i-a fost stabilită, de către instanța de judecată, calitatea de unic moștenitor al mătușii, în condițiile în care nu a avut cunoștință de faptul acceptării succesiunii autoarei de către descendenta sa, nu este suficient pentru ca instanța de față să înlăture, în contradictoriu cu intimatul din cauza de față, valoarea probată a certificatului de moștenitor.
Cât despre moștenirea, nici contestatorul nu pretinde că ar fi avut vreo vocație la aceasta, ea fiind colateral de gradul V, în vreme ce, potrivit art.676 Cod civil, așa cum a fost modificat prin art.4 al Legii din 28 iulie 1921, rudele se succed până la al IV-lea grad, inclusiv.
De aceea, de constată că în mod greșit Tribunalul a stabilit calitatea de persoană îndreptățită a contestatorului ca moștenitor al numitei de a primi despăgubiri, în condițiile Legii nr.10/2001.
Pe cale de consecință, urmează ca apelul, constatându-se fondat, să fie admis, în temeiul art.296 Cod procedură civilă, și sentința schimbată în sensul respingerii ca nefondate a contestației formulată împotriva Dispoziției nr.2004 din 19 martie 2008.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI, cu sediul în Pitești,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.115 din 7 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimat fiind contestatorul, domiciliat în Pitești,-, județul
Schimbă în tot sentința, în sensul respingerii contestației formulate de către contestator împotriva Dispoziției nr.2004/2008 a Primarului Municipiului Pitești.
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 30 iunie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI -Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
, P-,
Grefier,
Red.CPI/7 iulie 2008
Ex.6
Jud.fond:
Președinte:Mariana StanJudecători:Mariana Stan, Corina Pincu Ifrim