Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 155/2008. Curtea de Apel Brasov
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
- Secția Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie
DECIZIA CIVILĂ NR.155/ApDosar nr.-
Ședința publică din data de:-26 2008
PREȘEDINTE: Carmen Maria Tică- - -- JUDECĂTOR 2: Ligia Vâlcu
-- -- JUDECĂTOR 3: Alina
- - - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de contestatorul, împotriva Sentinței civile nr.230/F din data de 3 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr.-, având ca obiect "contestație în baza Legii nr.10/2001".
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedură îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în apel în ședința publică din data de 13 2008, dacă când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate prin încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Instanța, pentru a da posibilitatea părților de a depune la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 20 2008, când, având aceeași componență și pentru aceleași motive, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 26 2008.
Față de actele, lucrările și probele administrate în cauză, coroborate cu motivele de apel, instanța, în urma deliberării, a pronunțat hotărârea de mai jos:
CURTEA:
Asupra apelului civil de față,
Constată că, prin cererea înregistrată la Tribunalul Brașov sub numărul -, contestatorul a solicitat, în contradictoriu cu intimata SC""SRL, anularea Deciziei nr.607/07.03.2008, emisă de intimată și obligarea acesteia la restituirea în natură către contestator a cotei de din întregul imobil situat în B,-, înscris în CF 3546 B, nr.top.4480, compus din construcție înscrisă în și construcție, neîntabulată.
În drept, au fost invocate dispozițiile Legea nr.10/2001.
Prin Sentința civilă nr.230/03.07.2008, Tribunalul Brașova respins contestația formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimata SC""SRL B, împotriva Deciziei civile nr.607/07.03.2008, emisă de intimată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Prin Decizia nr.607/7.03.2006, emisă de intimată, s-a dispus restituirea în natură a cotei de din apartamentul neînstrăinat din imobilul situat în B,-, aflat în administrarea SC""SRL și închiriat d-nului, iar pentru cota de 1/2 din apartamentul înstrăinat în condițiile Legii nr.112/1995, d-nului, s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.
Contestatorul a atacat în justiție această decizie, motivat de refuzul intimatei de a-i restitui în natură cota de parte din întregul imobil.
Instanța de fond a apreciat că decizia ce face obiectul prezentei contestații este temeinică și legală, motivele invocate de contestator în susținerea cererii neputând fi primite.
Astfel, este necontestat faptul că în speță, contestatorul a avut calitatea de proprietar doar asupra cotei de 1/2 din imobilul în litigiu, și prin urmare este îndreptățit la măsuri reparatorii doar în această limită.
În ceea ce privește modalitatea concretă de reparare, regula o constituie restituirea în natură conform art.1, art.7 și art.9 din Legea nr.10/2001, însă în unele cazuri de excepție, cum este și cel în care imobilul a fost înstrăinat cu respectarea dispozițiilor legale, potrivit art.18 din Legea nr.10/2001, măsurile reparatorii se stabilesc prin echivalent.
În speță, imobilul în litigiu este compus din două unități locative distincte care au o situație juridică diferită și care atrage astfel automat aplicarea regimului legal reparatoriu specific și diferențiat în conformitate cu dispozițiile legale amintite anterior.
Faptul ca dobânditorii nu și-au intabulat dreptul de proprietate în cartea funciară, nu este de natură să schimbe concluziile instanței, dobândirea de către aceștia a dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu fiind o realitate juridică ce nu poate fi ignorată, iar lipsa înscrierii în cartea funciară nu afectează valabilitatea actului de înstrăinare.
Faptul că așa cum invocă contestatorul, imobilul în litigiu din punct de vedere tabular, constituie un singur tot unitar, nesuferind dezmembrări, nu prezintă relevanța, situația juridică a acestuia neputând fi ignorată.
Chiar contestatorul pornește raționamentul de la premisa luării în considerare a situației actuale unităților locative, însă, în cele din urmă invocă în sprijinul solicitării sale, configurația tabulară a imobilului în litigiu.
Așadar, pentru apartamentul neînstrăinat se adoptă restituirea în natură, iar pentru celalalt apartament, se acordă despăgubiri, toate aceste măsuri fiind raportate la cota de proprietate deținută de contestator, întrucât adoptarea unui regim reparatoriu diferențiat nu poate avea vreo consecință asupra naturii dreptului de proprietate preexistent.
În ceea ce privește susținerile contestatorului cu privire la garajul deținut în proprietate, instanța de fond a constatat că notificarea formulată de contestator în baza Legii nr.10/2001, nu a vizat și această construcție, astfel încât intimata nefiind sesizată cu o cerere în acest sens, în mod legal nu s-a pronunțat cu privire la situația juridică a garajului, care de altfel, nici nu figurează în decizia de preluare a bunurilor contestatorului.
Împotriva sentinței, a declarat apel contestatorul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând schimbarea în tot a acesteia, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată.
În dezvoltarea motivelor de apel se arată că prima instanță a încălcat principiul restituirii în natură, stabilit de Legea nr.10/2001, cu atât mai mult cu cât contractul de vânzare-cumpărare încheiat între SC""SRL și foștii chiriași, neînscris în Cartea funciară, nu este opozabil contestatoarei.
Cu referire la garajul imobilului se evidențiază faptul că a notificat intimata pentru restituirea în natură, la care pretinde că este îndreptățită și în condițiile în care acesta nu este înscris în CF.
Analizând sentința în raport cu actele, lucrările dosarului și cu motivele de apel, Curtea reține următoarele:
Prima instanță a reținut în mod corect că apelantul contestator a avut calitatea de proprietar doar asupra cotei de din imobilul în litigiu, fiind îndreptățit la măsuri reparatorii doar în această limită.
Legea nr.10/2001 consacră principiul prevalenței restituirii în natură a imobilelor pentru care s-au depus notificări, în conformitate cu prevederile art.1, alin.1, art.7 și art.9, alin.1.
Imobilul în litigiu se află în patrimoniul Statului Român, astfel cum rezultă din evidențele de Carte funciară, depuse în copie la dosar. Contractul de vânzare-cumpărare încheiat de Statul Român cu foștii chiriași, neînscris în nu are ca efect juridic constituirea unui drept de proprietate în favoarea acestora. Astfel cum rezultă din prevederile art.17 ale Decretului Lege nr.115/1938, drepturile reale cu privire la imobile pot fi constituite, modificate sau stinse, numai prin înscriere în Cartea funciară.
În acest condiții sunt aplicabile prevederile art.1, alin.1, art.7, alin.1 și art.9, alin.1, în sensul restituirii în natură a imobilului către contestator, corespunzător cotei ideale de proprietate de, justificată de acesta.
Întrucât cu privire la garajul imobilului nu s-a făcut dovada unui regim juridic distinct, acesta va fi ca și construcția, supus restituirii în natură, cu condiția respectării cotei de proprietate de justificată de contestator.
Potrivit art.3 din Legea nr.10/2001 vor fi respinse pretențiile contestatorului privind restituirea în natură a terenului, corespunzător cotei ideale de, având în vedere că în speță, contestatorul nu a dovedit dreptul de proprietate asupra acestuia, ci doar un drept de folosință pe durata existenței construcției.
Pentru aceste considerente, în baza prevederilor art.296 Cod procedură civilă, Curtea va admite în parte apelul declarat de apelantul contestator împotriva Sentinței civile nr.230/03.07.2008 a Tribunalului Brașov, pe care o va schimba în tot, în sensul admiterii în parte a contestației.
Pentru aceste motive,
În Numele Legii,
DECIDE:
Admite în parte apelul declarat de apelantul contestator, împotriva Sentinței civile nr.230/03.07.2008 a Tribunalului Brașov, pe care o schimbă în tot, în sensul că:
Admite în parte contestația formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimata""-, împotriva Deciziei nr.607/07.03.2008 emisă de intimată, pe care o anulează în ce privește art.3 din decizie.
Dispune restituirea în natură către contestatorul a cotei de din construcția, neîntabulată în cartea funciară, situată în B,-.
Respinge restul pretențiilor formulate de contestator prin cererea de chemare în judecată și prin apel.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26.11.2008.
Președinte, Judecător,
- - - - -
Grefier,
-
Red.:-/16.12.2008
Dact.:-/6 ex./17.12.2008
Jud.fond:-
Președinte:Carmen Maria TicăJudecători:Carmen Maria Tică, Ligia Vâlcu, Alina