Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 158/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(2617/2008)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 158
Ședința publică din 12.03.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Cristian Olteanu
JUDECĂTOR 2: Rodica Susanu
Grefier - - -
- XX -
Pe rol se află apelului declarat de apelanții reclamanți -, - și --, împotriva sentinței civile nr. 876 din 6.05.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimata pârâtă Compania Națională "Poșta Română"
Cauza are ca obiect contestație formulată în temeiul Legii nr. 10/2001.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din 26 februarie 2009, care face parte integrantă din prezenta, când pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise și având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunțarea la data de 5 martie, apoi la 12 martie 2009 și a decis următoarele:
CURTEA
Deliberând, constată că prin cererea înregistrată la data de 21.05.2004 pe rolul Tribunalului O l t, reclamanții, și au contestat hotărârea nr.26/01.04.2004 emisă de COMPANIA NAȚIONALĂ "POȘTA ROMÂNĂ" SA, solicitând anularea acesteia și acordarea de despăgubiri reprezentând contravaloarea terenului în suprafață de 400 mp situat în intravilanul comunei, preluat abuziv în proprietatea statului.
Au arătat petenții că solicitarea formulată prin notificarea nr.285/2001, conform prevederilor Legii nr.10/2001, a fost respinsă în mod greșit, dat fiind că terenul preluat în mod abuziv se încadrează în categoria imobilelor la care se referă art.2 (1) lit.e din Legea nr.10/2001, făcând parte din suprafața de 1.400 mp, primită de reclamanți prin moștenire de la și Clemența, împreună cu construcția edificată pe teren.
La data de 12.07.2004 instanța respins excepția de necompetență teritorială invocată de intimată, iar prin încheierile de la 01.11.2004 și 29.11.2004 a dispus, din oficiu, introducerea în cauză a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice și a Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului, în calitate de pârâți.
Prin sentința civilă nr.73/21.02.2005, Tribunalul Olta admis contestația și a obligat pârâta COMPANIA NAȚIONALĂ "POȘTA ROMÂNĂ" SA să restituie reclamanților suprafața de 220 mp teren, situat în comuna, județul O (identificat în raportul de expertiză ca fiind teren liber de construcții), a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și a obligat toți cei trei pârâți să emită dispoziție pentru acordarea măsurilor reparatorii în acțiuni sau titluri de valoare, corespunzător valorii imobilului ce nu poate fi restituit în natură, respectiv 393 mp, în valoare de 71.001.345 rol, conform art.9 alin.2 din Legea nr.10/2001.
Împotriva acestei hotărâri, au formulat apel atât reclamanții cât și pârâții, iar prin decizia civilă nr.844/31.10.2005, Curtea de Apel Craiovaa respins apelul declarat de pârâta COMPANIA NAȚIONALĂ POȘTA ROMÂNĂ SA și a admis celelalte apeluri, schimbând în parte sentința în sensul obligării pârâților la măsuri reparatorii prin echivalent numai pentru suprafața de teren de 180 mp, menținând restul dispozițiilor sentinței cu obligarea pârâtei COMPANIA NAȚIONALĂ POȘTA ROMÂNĂ Ia plata cheltuielilor de judecată către reclamanți.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs toate părțile, admise prin decizia civilă nr.2429/19.03.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția Civilă și de Proprietate Intelectuală, care a casat decizia Curții de Apel Craiova și sentința Tribunalului O l t, trimițând cauza spre rejudecare Tribunalului București.În motivare s-a reținut că Tribunalul O l t, respectiv Curtea de Apel Craiova, au interpretat greșit dispozițiile Legii nr.10/2001 în materia competenței de soluționare a contestațiilor, Tribunalul București fiind competent să soluționeze contestația, în calitate de instanță de la sediul pârâtei COMPANIA NAȚIONALĂ POȘTA ROMÂNĂ A, care este entitatea investită cu soluționarea notificării.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a V-a Civilă la data de 24.07.2007, sub nr-, unde a formulat din nou întâmpinare pârâta COMPANIA NAȚIONALĂ POȘTA ROMÂNĂ, reiterând apărările din prima întâmpinare.
Pe parcursul judecații a intervenit decesul reclamantului, la
07.10.2006, locul său în proces fiind luat de ceilalți reclamanți, în calitate de moștenitori legali, conform certificatului de moștenitor nr.22/16.02.2007 emis de BNP din
Prin încheierea de la 25.02.2008, tribunalul constatat nulitatea măsurilor dispuse de Tribunalul Olt de introducere în cauză, din oficiu, a pârâților Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, reținând că: în conformitate cu art.105 alin.1 Cod procedură civilă, actele de procedură îndeplinite de un judecător necompetent sunt nule (cu excepția dovezilor administrate, care, conform art.160 Cod procedură civilă, rămân câștigate judecății); cei doi pârâți au dobândit calitatea de părți în cauză prin măsurile de introducere a lor în cauză, dispuse din oficiu, de o instanță necompetentă, motiv pentru care tribunalul a constatat nulitatea acestor măsuri.
Rejudecând cauza, prin sentința civilă nr.876/06.05.2008, Tribunalul București - Secția a V-a Civilă a respins contestația formulată, ca neîntemeiată.
A reținut tribunalul că terenul pe care s-a construit Oficiul Poștal a fost proprietatea comunei. Prin decizia nr.17/31.01.1977 a Comitetului Executiv a Consiliului Popular al județului I s-a decis transmiterea din administrarea comunei în administrarea Direcției județene de Poștă și Telecomunicații Oat erenului necesar edificării construcției. Transmiterea bunului a avut loc prin procesul - verbal din 26.10.1976 (filele 46 și 47 ale dosarului Tribunalului O l t). Reclamanții nu au dovedit că terenul pe care a fost edificat oficiul poștal a fost proprietatea autoarei lor Clemența. Conform adresei nr. 2325/22.08.2003 a Primăriei Comunei nu au fost identificate documente din care să rezulte că Clemența ar fi fost deposedată de vreo suprafață de teren, prin expropriere. Prin adresa nr.1531/09.06.2004 (fila 59 al aceluiași dosar) aceeași Primărie arată că oficiul poștal nu este amplasat în perimetrul suprafeței de 1400 mp teren moștenit de reclamanți conform certificatului de legatar nr.157/21.03.1997 eliberat de Biroul Notarilor Publici C, pe baza testamentelor întocmite de și Clemența. Coroborând adresa nr.303/1976 a Uniunii Județene a CAP O (fila 58), cu adresa nr- a Direcției Județene de Poștă și Telecomunicații O și cu adresa nr.70982/1975 a Consiliului Popular al județului O (filele 58, 57 și 55 ale dosarului) rezultă că, dacă terenul pe care a fost edificat Oficiul Poștal a fost la un moment dat în proprietatea autoarei reclamanților, Clemența, acesta a devenit proprietatea CAP anterior intrării lui în proprietatea comunei și, respectiv, a transferului dreptului de proprietate către Direcția Județeană de Poștă și Telecomunicații
Pe de altă parte, din probatoriu rezultă că Clemența și au figurat în Registrul agricol pe anii 1959 - 1960 (ambii făcând parte din familia lui ) cu o suprafață totală de 12,13 ha teren, pentru care s-a reconstituit celor doi integral dreptul de proprietate, în temeiul Legii nr.18/1991, prin titlurile de proprietate nr.7892/82/27.09.1999 și 7892/30/27.09.1999 (filele 13,14,43 ale dosarului Tribunalului O l t). Deci, în măsura în care dreptul de proprietate asupra unor terenuri situate în intravilanul și extravilanul comunei a fost dovedit de către reclamantul și respectiv autoarea reclamanților, Clemența, în conformitate cu prevederile Legii nr.18/1991, s-a reconstituit acestora, integral, dreptul de proprietate. Din cuprinsul celor două titluri rezultă reconstituirea dreptului de proprietate în intravilanul comunei pentru o suprafață totală de 3.938 mp (1.718 și 2.220 mp).
Reclamanții invocă un drept de proprietare asupra terenului pe care este edificat Oficiul Poștal în baza certificatului de legatar nr.157/1997 emis în baza testamentelor lăsate de și Clemența unit cu testamentul în baza căruia un teren în suprafață de 4.640 mp, situat în comuna ar fi fost moștenit de Clemența de la autoarea sa Preot, testament autentificat în 28.08.1943 (fila 17 a dosarului). Deși există o diferență între suprafața situată în intravilanul comunei menționat în acest testament și suprafețele însumate pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate în intravilanul comunei, nu se poate considera că reclamanții dovedesc dreptul de proprietate asupra acestei diferențe de teren de (702 mp) întrucât testamentul nu poate fi considerat titlu de proprietate. În conformitate cu art.24 din Legea nr.10/2001 dovada dreptului de proprietate asupra imobilelor - obiect de reglementare al legii în condițiile dreptului comun și, respectiv, prin actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive.
În cauză nu s-a dovedit existența unui act de preluare abuzivă a terenului menționat de la autoarea reclamanților, iar aceștia nu probează dreptul de proprietate al autoarei asupra imobilului cu pricina.
A reținut, totodată, prima instanță, că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art.2 (1) lit.e) din Legea nr.10/2001, nefiind vorba de un bun abandonat, confiscat sau fără stăpân și că, deși regimul juridic al terenului nu este guvernat de dispozițiile Legii nr.18/1991, reclamanții nu fac dovada că au calitatea de persoane îndreptățite la restituirea imobilului în temeiul Legii nr.10/2001, întrucât nu au dovedit dreptul de proprietate al autoarei asupra terenului litigios și nici existența unui act de preluare a bunului de către stat.
Tribunalul a apreciat că, având în vedere reconstituirea integrală a dreptului de proprietate asupra terenurilor conform Legii nr.18/1991, pentru suprafața în litigiu operațiunea s-a realizat cu modificarea amplasamentului, în ipoteza în care terenul a fost anterior cooperativizării proprietatea autoarei reclamanților.
Împotriva sentinței au declarat apel petenții reclamanți, criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie.
Apelanții susțin că înscrisurile administrate probează fără dubiu dreptul de proprietate asupra terenului preluat abuziv.
Instanța fondului a apreciat în mod eronat că terenul pe care a fost edificat Oficiul Poștal a fost transmis din proprietatea comunei în patrimoniul COMPANIEI NAȚIONALE "POȘTA ROMÂNĂ" SA, în conformitate cu Decizia nr.7/31.01.1997 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular al județului.
Mai mult, chiar tribunalul reținut că terenul în litigiu ar fi aparținut autoarei Clemența, iar, ulterior, a devenit proprietatea CAP și apoi, proprietatea comunei; de altfel, susțin apelanții, dreptul de proprietate al comunei nu poate fi legitim, din moment ce transferul de proprietate de la CAP a fost efectuat fără acordul proprietarului de drept.
Instanța a ignorat existența certificatului de legatar nr.157/1997 și a testamentului autentificat în data de 28.08.1943 prin care Clemența moștenește suprafața de 4.640 mp teren, înscrisuri care servesc reclamanților la dovedirea dreptului de proprietate asupra bunului litigios.
Intimata - pârâtă a formulat întâmpinare solicitând, în esență, respingerea apelului ca nefondat; instanța fondului și-a fundamentat soluția pe întreg materialul probator administrat, în condițiile în care în cauză nu s-a demonstrat că terenul a fost preluat abuziv în proprietatea statului, că dreptul de proprietate a existat neîntrerupt în patrimoniul autorilor petenților reclamanți, precum și identitatea între imobilul în litigiu și cel în care funcționează Oficiul Poștal.
Părțile au depus la dosar înscrisuri (filele 35 - 52) și au formulat concluzii scrise.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței prin prisma criticilor formulate, în raport cu materialul probator administrat și considerentele hotărârii atacate, Curtea apreciază că apelul este fondat.
Astfel, prin notificarea nr.285/2001 înaintată către Prefectura Județului O, petenții au solicitat acordarea de măsuri reparatorii pentru terenul în suprafață de 400 mp situat în comuna, județul O, pe care s-a construit Oficiul Poștal, în urma preluării abuzive a acestei suprafețe.
Petenții au precizat că terenul în discuție face parte din suprafața de 1.400 mp, loc de casă, teren dobândit de autoarea Clemența în baza testamentului întocmit de bunica sa, PREOT, la data de 28.08.1943.
Rezultă din cuprinsul înscrisului menționat (fila 17 dosar nr.2411/2004) că în favoarea lui Clemența s-a testat suprafața de "circa 4.640 mp" teren, loc de casă împreună cu construcția, dependințele și plantațiile existente, situat în comuna, județul
Coroborând elementele de identificare ale terenului specificat în testament (a se vedea vecinătățile) cu celelalte dovezi administrate în cauză (înscrisuri și expertiză tehnică de specialitate), se apreciază, fără echivoc, că Oficiul Poștal a fost edificat pe o parte a terenului în discuție.
Această constatare este întărită și de conținutul planurilor de situație aferente construcției, aceasta având aceleași coordonate de vecinătate cu suprafața în discuție, astfel încât starea de fapt existentă nu poate fi tăgăduită, chiar dacă ulterior, la momentul emiterii deciziei nr.7/31.01.1977 a Consiliului Popular al Județului O, prin care s-a transmis din administrarea comunei în cea a Direcției Județene de Poștă și Telecomunicații O suprafața de 324 mp, elementele de vecinătate apar întrucâtva modificate.
Anterior emiterii deciziei, așa cum rezultă din înscrisurile dosarului, între Clemența și unitatea notificată s-a purtat o corespondență semnificată din conținutul căreia transpare opoziția cu privire la alegerea amplasamentului pentru edificarea oficiului poștal, or, o atare manifestare nu putea să aparțină decât unei persoane care exhiba eventuale drepturi asupra terenului ce urma a fi sistematizat în scopul arătat.
Mai mult, investiția s-a realizat în contextul solicitării așa-zisului "acord" lui Clemența (adresa nr.61/6653/18.05.1976 a Direcției Județene de Poștă și Telecomunicații O), or, în ipoteza în care aceasta nu ar fi avut vreo legătură juridică cu imobilul, apare dificil de stabilit motivul pentru care s-a impus cu necesitate exprimarea vreunui consimțământ.
Totodată, la data de 19.03.1976, anterior demersurilor referitoare la stabilirea amplasamentului viitoarei construcții, aceeași instituție comunică numitei Clemența împrejurarea că, în conformitate cu procesul - verbal nr.35/15.01.1976, terenul în litigiu este proprietatea Consiliului Popular al Comunei, iar obiectivul de investiții reprezentat de edificarea oficiului poștal se încadrează în schița de sistematizare aprobată.
De aici, apreciază Curtea, rezultă fără dubiu caracterul retoric al demersului privind obținerea consimțământului lui Clemența, dar și certitudinea că prin testamentul la care s-a făcut referire mai sus aceasta a dobândit în realitate dreptul de proprietate asupra terenului pe care s-a construit oficiul poștal, suprafață care face parte din terenul de 4.640 mp.
Prezintă relevanță din acest punct de vedere și comunicarea pe care Consiliul Popular al Județului Ooî naintează lui Clemența în sensul că "amplasamentul oficiului poștal nu vă afectează construcția, ci numai un număr de pomi fructiferi ", or, în atare împrejurare, este lesne de concluzionat, date fiind și celelalte dovezi administrate, că aceasta avea calitatea de proprietar al imobilului, sau cel puțin așa era percepută de instituțiile statului și că bunul a fost preluat în proprietatea acestuia din urmă, fie ca efect al aplicării dispozițiilor Legii nr.58/1974, fie ca efect al măsurii de sistematizare impusă de îndeplinirea obiectivului de investiții care a impus trecerea suprafeței cu pricina în administrarea Direcției Județene de Poștă și Telecomunicații
De altfel, cum chiar tribunalul a stabilit, regimul juridic al terenului litigios nu este guvernat de dispozițiile Legii nr.18/1991, iar acest aspect nu a fost combătut în vreun fel de intimată, intrând în puterea lucrului judecat.
Ca atare, împrejurarea că reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a vizat toate suprafețele evidențiate în registrul agricol ca aparținând soților și Clemența, la care se referă în apărările formulate intimata, nu poate să lipsească de conținut notificarea formulată de moștenitorii acestora, de vreme ce, pe de o parte, din constatările expertizei întocmite în cauză rezultă clar că suprafața intravilană reconstituită nu corespunde cu cea la care petenții ar fi avut dreptul, iar pe de altă parte, există posibilitatea ca anumite suprafețe aflate în proprietatea unei persoane că nu figureze neapărat înregistrate în registrul agricol.
Intimata a susținut cu tărie că reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a operat cu privire la toate suprafețele evidențiate în registrul agricol ca fiind folosite de soții în perioada determinată, dar a ignorat împrejurarea că suprafața totală la care se referă cuprinde și terenul aparținând ginerelui lui Clemența ( ), suprafață în legătură cu care nu se pot face aprecieri care să lămurească pe deplin măsura în care reconstituirea nu s-a realizat de pe urma altor eventuali autori.
O atare ipoteză nu poate fi infirmată, astfel cum susține intimata, prin valorificarea exclusivă a împrejurării că numitul era membru sau avea calitatea de membru al familiei și că, în virtutea acestei calități, a beneficiat de dispozițiile Legii nr.18/1991.
În lumina considerațiilor expuse, Curtea apreciază că suprafața de teren pe care a fost edificat Oficiul Poștal face parte din terenul transmis prin moștenire în proprietatea lui Clemența ai cărei succesori sunt reclamanții care au făcut dovada calității de persoane îndreptățite grație înscrisurilor administrate, respectiv certificatului de legatar nr.157/21.03.1997.
De altfel, constatările expertizei întocmite în cauză și chiar dispunerea topografică a lotului cu pricina indică faptul că acesta a fost desprins dintr-o suprafață mai mare aparținând aceluiași proprietar, recte Clemența.
Cum parte din suprafața în litigiu este liberă, Curtea apreciază că măsurile reparatorii pot să constea în restituirea în natură a acestei suprafețe, respectiv 220 mp, identificată prin raportul de expertiză întocmit de ing., iar pentru diferența până la suprafața solicitată, respectiv 180 mp, se impune emiterea unei decizii de acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent, conform dispozițiilor speciale ale Legii nr.10/2001, modificate.
În consecință, în baza art.296 și următoarele Cod procedură civilă, Curtea va admite apelul, va schimba sentința primei instanțe, în sensul că va admite contestația formulată de petenți împotriva Hotărârii nr.26/01.04.2004 a COMPANIEI NAȚIONALE POȘTA ROMÂNĂ SA.
Va obliga pârâta să emită dispoziție de restituire în natură pentru suprafața de 220 mp teren, situată în comuna, județul O, identificată în raportul de expertiză întocmit de ing. ca fiind teren liber de construcții și de acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent pentru diferența de teren în suprafață de 180 mp (din suprafața de 400 mp teren), situat la aceeași adresă, ocupat de sediul Oficiului Poștal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de apelanții - reclamanți -, domiciliată în comuna, județul O, - și -, domiciliați în C,-, - 2,.A,.2,.9, județul C, împotriva sentinței civile nr.876/06.05.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimata - pârâtă COMPANIA NAȚIONALĂ "POȘTA ROMÂNĂ" SA, cu sediul în B, nr.6, - 3, sector 4 și în B,-, sector 2.
Schimbă sentința primei instanțe, în sensul că admite contestația formulată de petenți împotriva Hotărârii nr.26/01.04.2004 a COMPANIEI NAȚIONALE "POȘTA ROMÂNĂ" SA.
Obligă pârâta să emită dispoziția de restituire în natură pentru suprafața de 220 mp teren situată în comuna, județul O, identificată în raportul de expertiză întocmit de ing. ca fiind teren liber de construcții și de acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent pentru diferența de teren în suprafață de 180 mp (din cei 400 mp solicitați), situat la aceeași adresă, ocupat de sediul Oficiului Poștal.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, azi 12.03.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
.
6 ex./03.09.2009
TB-5 -
Președinte:Cristian OlteanuJudecători:Cristian Olteanu, Rodica Susanu
