Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 159/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

- Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie -

DOSAR NR-

DECIZIA Nr.159

Ședința publică din data de 30 mai 2008

PREȘEDINTE: Constanța Ștefan C -

JUDECĂTOR 2: Ana Roxana Tudose

Grefier - - -

Pe rol fiind judecarea apelului declarat de contestatorii - domiciliat în G,-, jud.G și - domiciliat în I,-, jud.I, împotriva sentinței civile nr. 182 din 21 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata Primăria comunei, jud.

Apel scutit de plata taxei de timbru.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelanții-contestatori - și - reprezentați de avocat din Baroul Prahova, intimata în contestație Primăria comunei reprezentată de avocat - din același barou.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care apărătorii părților având pe rând cuvântul, arată că nu mai au alte cereri de formulat iar curtea ia act de aceste declarații, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Avocat pentru apelanții-contestatori, conform art.296 cod pr.civilă, solicită admiterea recursului, schimbarea în tot a sentinței prin admiterea contestației, anularea dispoziției primarului, urmând a se constata dreptul apelanților la acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent.

Susține motivele depuse în scris la dosar, în esență arătând că s-a dat o interpretare greșită dispozițiilor Legii 10/2001. Astfel, contestația a fost respinsă deoarece, potrivit art.10 alin.6 din legea anterior amintită, "în cazul imobilelor preluate în mod abuziv și ale căror construcții edificate pe acestea au fost distruse ca urmare a unor calamități naturale, persoana îndreptățită beneficiează de restituirea în natură pentru terenul liber", mergându-se și pe ideea că imobilul a fost preluat în 1977 prin Decretul 111.

Dar, în cauza dedusă judecății, nu sunt aplicabile aceste dispoziții, ci sunt aplicabile dispozițiile art.10 alin.1 din Legea 10/2001, potrivit cărora "terenurile se restituie în natură iar pentru construcțiile aflate pe acestea și care au fost demolate, se acordă despăgubiri în echivalent".

La dosar se află înscrisuri din care rezultă că imobilul a existat pe teren, fiind demolat printr-o decizie din 1978, dar nu a pierit sau a fost distrus urmare cutremurului din 1977 sau a altor calamități naturale: foc, trăsnet, alunecări de teren, etc.

Fără cheltuieli de judecată.

- 2 -

Avocat - pentru intimată, solicită respingerea apelului ca nefondat.

Urmează a se avea în vedere și procesul-verbal încheiat la data de 3 iunie 1977 din care rezultă că imobilul în cauză a fost grav avariat și de aceea s-a procedat la demolarea acestuia.

Curtea:

Asupra apelului civil de față, constată următoarele:

Prein contestația înregistrată la Tribunalul Prahova sub nr- și au solicitat în contradictoriu cu intimata Primăria comunei anularea dispoziției nr.1442 din 14.06.2007 emisă de intimată și obligarea acesteia la emiterea unei noi dispoziții prin care să le fie retrocedat imobilul care a făcut obiectul notificării prin plata de despăgubiri.

In motivarea contestației, s-a susținut că motivul pentru care li s-a respins cererea de restituire a imobilului solicitat prin notificare, respectiv faptul că imobilul a fost demolat ca urmare a cutremurului din anul 1977, nu corespunde realității, întrucât casa de locuit a fost demolată prin decizia nr.649 din 18.-04.1978 la un an de zile după cutremurul din anul 1977.

In dovedirea contestației s-au administrat probe cu acte și martori și după analizarea materialului probator al cauzei, Tribunalul Prahovaa pronunțat la 21.01.2008 sentința civilă nr.182 prin care a respins ca neîntemeiată contestația reținând în esență că în speță contestatorii nu au dovedit existența altor cauze privind demolarea construcției în litigiu, iar potrivit art. 10 al. 6 din legea 10/2001 în cazul imobilelor preluate în mod abuziv și ale căror construcții edificate pe acestea au fost distruse ca urmare a unor calamități naturale, persoana îndreptățită beneficiază de restituirea în natură pentru terenul liber, teren care a fost restituit contestatorilor.

In consecință, Tribunalul făcând aplicarea disp. art. 26 al. 3 din Legea 10/2001 a respins ca neîntemeiată contestația formulată.

Impotriva sentinței au declarat apel în termen legal contestatorii criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie susținând în esență că instanța de fond a dat o interpretare eronată și a aplicat greșit dispozițiile Legii nr.10/2001.

Arată apelanții că greșit instanța fondului a apreciat că în speță ar fi incidente disp. art. 10 alin. 6 din Legea nr.10/2001 în realitate aceștia se încadrează în ipoteza înscrisă în art. 10 alin.1 din lege potrivit căreia terenurile se restituie în natură iar pentru construcțiile aflate pe acesta și care au fost demolate se acordă despăgubiri în echivalent.

In cauză s-a dovedit, susțin apelanții că imobilul - construcții a existat pe teren și a fost demolat prin decizia nr.649/18.04.1978 și nu a pierit sau a fost distrus în timpul cutremurului din anul 1977, între noțiuneqa de, a suferit avarii, și cea de, distrus ca urmare a unor calamități naturale, existând o mare diferență.

Reținând așadar că imobilul în cauză nu a fost distrus ca urmare a unor calamități naturale (foc, trăsnet, alunecări de teren etc.) apelanții solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței apelate și pe fond admiterea contestației astfel cum a fost formulată.

Curtea, analizând sentința atacată în raport cu criticile formulate, față de actele și lucrările dosarului și de normele legale incidente în soluționarea cauzei,

- 3 -

constată că apelul este nefondat și va fi respins în baza art. 296 Cod pr.civilă cu motivarea de mai jos:

In speță prin dispoziția contestată primarul comunei - jud.P a respins notificarea depusă de petenții și cu motivarea că imobilul pentru are persoana îndreptățită a solicitat acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent a fost demolat ca urmare a unor calamități naturale.

Instanța fondului sesizată cu soluționarea contestației împotriva dispoziției emise a constatat că legalitatea acesteia nu este afectată și a respins în consecință cererea, reținând în mod corect faptul că în cauză s-a dovedit situația demolării construcției din cauze naturale, fiind astfel incidentă ipoteza înscrisă în art. 10 alin.6 din Legea nr.10/2001, fără a se face de către contestatori proba unei alte situații de fapt.

De altfel din conținutul procesului-verbal încheiat la 3 iunie 1977 la sediul Consiliului Popular al comunei (fila 26 dosar fond, rezultă fără echivoc că s-a procedat la inventarierea materialelor rezultate din demolarea construcțiilor în care au funcționat grădinița de copii și respectiv școala de 4 ani din localitatea care au fost grav avariate de cutremurul din 4 martie 1977.

In acest context este evident că atât în motivarea dispoziției de respingere a notificării cât și în cea de respingere a contestației s-a reținut corect incidența disp. art. 10 alin. 6 din Legea nr.10/2001 motiv pentru care Curtea va respinge ca nefondat apelul contestatorilor păstrând hotărârea primei instanțe ca legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de contestatorii - domiciliat în G,-, jud.G și - domiciliat în I,-, jud.I, împotriva sentinței civile nr. 182 din 21 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata Primăria comunei, jud.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică, azi 30 mai 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

C - - - -

GREFIER,

- -

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr.3120

Tehnored.CS/CO

5 ex./04.06.2008

f- Trib.

Președinte:Constanța Ștefan
Judecători:Constanța Ștefan, Ana Roxana Tudose

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 159/2008. Curtea de Apel Ploiesti