Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 159/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMANIA
Curtea de Apel Galați
Secția civilă
Decizia civilă nr.159/
Ședința publică din 14 mai 2009
PREȘEDINTE: Valentina Gabriela Baciu
JUDECĂTOR 2: Elena Romila
Grefier - - -
La ordine fiind judecarea apelului declarat de reclamantul, domiciliat în G- -/3.116, împotriva sentinței civile nr.1711 din 26 octombrie 2006 pronunțată de Tribunalul Galați - dosar nr.161/C/2006.
La apelul nominal a răspuns pentru apelant, avocat, și pentru Primăria municipiului G - prin Primar, a răspuns consilier juridic.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Apărătorul apelantului, solicită admiterea apelului formulat, modificarea sentinței instanței de fond în sensul obligării intimatei Primăria municipiului G, să emită dispoziție de restituire în natură a terenului, potrivit constatărilor expertizei efectuate de expert, expert care a identificat și topometric terenul. In ceea ce privește aspectul că pe teren se află rețele de utilitate publică, expetul a răspuns și în urma verificărilor efectuate a răspuns și a menționat și pe schița efectuată și care se află la dosar, că respectivele conducte nu se află pe porțiunea de teren ce se solicită a fi restituită. Referitor la aspectul că pe respectivul teren se află o parcare publică, acest lucru nu reprezintă realitatea, întrucât parcările publice, sunt marcate special, ori în speță nu este cazul. In acel loc unele autovehicule staționează temporar. Solicită a se avea în vedere că toate aspectele învederate sunt dovedite cu actele existente la dosar, astfel că solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat. Solicită obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Consilier juridic pentru intimate, depune la dosar, note de concluzii scrise pe care le dezvoltă oral în ședință publică, precizând că zona solicitate este afectată de lucrări de sistematizare, și deși imobilul în integralitatea sa se află în proprietatea statului, acesta nu putea fi restituit în natură, întrucât afecta lucrările de sistematizare, motivat de faptul că sub acest teren se află cabluri și rețele de iluminat cum și conducte ce deservesc zona respectivă. Restituirea astfel nu se poate face pe vechiul amplasament, pentru considerentele expuse. Solicită respingerea apelului formulat și menținerea sentinței instanței de fond ca legală și temeinică.
CURTEA
Asupra apelului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele;
Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr. 161/C/23 ianuarie 2006 pe rolul Tribunalului Galați, reclamantul a formulat contestație împotriva Dispoziției nr.2224/SR din 28 noiembrie 2005 emisă de Primăria municipiului G, prin care a fost propusă acordarea de despăgubiri în temeiul Titlului VII al Legii nr.247/2005, pentru imobilul imposibil de restituit în natură situat în G-, reclamantul arătând că există posibilitatea ca o parte din teren să poată fi restituit în natură și că s-a reținut, fără nici o dovadă, că terenul este afectat de lucrări de sistematizare.
Prin sentința civilă nr.1711 din 26 octombrie 2006, Tribunalul Galați - Secția civilă, a respins ca nefondată, acțiunea.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fonda reținut din concluziile raportului de expertiză dispus în cauză, că terenul nu poate fi restituit în natură, astfel că, respectându-se prevederile art.16 din Legea nr.247/2005, dispoziția contestată, prin care a fost propusă acordarea de despăgubiri în temeiul Titlului VII din Legea nr.247/2005, pentru imobilul situat în G-, împreună cu întreg ansamblul probator administrat au fost înaintate Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, în data de 6 decembrie 2005, cu procesul verbal de predare primire nr.-.
Impotriva acestei sentințe, reclamantul a formulat apel, susținând că situația de fapt reținută de instanță este străină celei din dosarul cauzei, întrucât, potrivit concluziilor raportului de expertiză, suprafața de 112, 50. nu este afectată de lucrări ce aparțin domeniului public și poate fi restituită în natură.
Prin decizia civilă nr.62/A din 28 februarie 2007, Curtea de Apel Galați - Secția civilă, a admis apelul, a schimbat în tot sentința civilă nr.1711/2006 a Tribunalului Galați, a admis contestația, a anulat în parte Dispoziția nr.2224/SR din 28 noiembrie 2005 Primăriei municipiului G, în sensul că a obligat Primăria, să emită dispoziție de restituire în natură a suprafeței de 112, 50., identificată în schița anexă la raportul de expertiză, precum și să acorde despăgubiri pentru suprafața de 97,10.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că prin dispoziția contestată, s-a propus acordarea parțială de despăgubiri în condițiile Legii nr.247/2005, pentru imobilul în litigiu imposibil de restituit în natură, deoarece o parte din imobilul preluat abuziv a fost restituit în natură prin Dispoziția nr.696/SR din 5 aprilie 2004.
A mai reținut din concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză că din suprafața totală de 209, 60. ce face obiectul prezentului dosar, doar suprafața de 97,10. este ocupată de instalații subterane ce deservesc domeniul public. Pe restul suprafeței configurată în anexa 2 la raportul de expertiză, nu sunt amplasate construcții sau instalații aparținând domeniului public, astfel că, potrivit dispozițiilor art.1 alin.1 și 2, art.9 și art.10 alin.1 din Legea nr.10/2001, această suprafață poate fi restituită în natură, măsurile reparatorii prin echivalent fiind prevăzute de lege doar ca o modalitate subsidiară de reparație.
Impotriva acestei decizii, pârâtul a formulat, în termen legal, recurs.
In motivele de recurs, încadrate potrivit dispozițiilor art.304 pct.6, 7, 8 și 9 cod pr.civilă, s-a arătat că pârâtul a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză pe motiv că terenul nu a fost corect individualizat. De asemenea, din raportul de expertiză, rezultă că din suprafața terenului revendicată în prezent și stabilită de Primăria G, ca fiind aferentă unei alei pietonale (domeniu public), terenul propus de expert a fi restituit în natură către reclamant, conform planului dec situație (anexa 2) din raport este situat în de acces la blocurile H și pe trotuar (domeniu public).
Mai mult decât atât, așa cum arăta și expertul, pe suprafața de teren ce nu poate fi restituită în natură și care urmează a fi restituită în echivalent, s-a constatat existența a două cămine de vizitare, aferente traseelor de utilități publice ( - canal), care joncționează din cele stradale (str. -) și care alimentează/ deservesc blocul de locuințe H existent în vecinătate. Prin urmare, dat fiind faptul că imobilul propus spre restituire în natură se află în vecinătatea (4 -5.) blocului H, există riscul ca această suprafață de teren să fie traversată de rețele de utilitate publică.
In raport de această situație de fapt și de dispozițiile art.16 din Legea nr.247 Titlul VII, contestația apare ca fiind nefondată, motivat de faptul că imobilul revendicat și propus spre restituire în natură de expert, nu poate fi restituit în această modalitate.
Recurentul a mai arătat și că potrivit raportului nr.229.30.03.2004, s-a propus ca pentru partea de imobil rămasă nesoluționată, reclamantul să se adreseze unității deținătoare Regal cu sediul în G-, iar pentru partea de imobil - teren, domeniu public, ce nu poate fi restituit în natură urma să se emită o altă dispoziție privind acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent.
Totodată recurentul, consideră, pe de altă parte că în prezenta cauză se impune efectuarea unei expertize de specialitate pentru identificarea cu precizie a imobilului revendicat, iar pe de altă parte că acțiunea reclamantului este rămasă fără obiect.
S-a mai arătat și că Primăria, nu poate fi obligată la plata despăgubirilor bănești, ci poate doar emite dispoziții de acordare de titluri de valoare nominală.
Potrivit art.13, pentru analizarea și stabilirea cuantumului final al despăgubirilor care se acordă potrivit legii, se constituie în subordinea Cancelariei Primului Ministru, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor. Pe cale de consecință, a considerat că se impune imperios necesar în vederea unei corecte soluționări în conformitate și cu dispozițiile art.19 Titlul VII din Legea nr.247/2005, introducerea în cauză a Statului, reprezentat prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor și Ministerul Finanțelor Publice, care în conformitate cu dispozițiile art.8 din același act normativ să reprezinte Statul Român, ca acționar al Fondului Proprietatea și să exercite toate drepturile care decurg din această calitate.
Inalta C de Casație și Justiție B - Secția Civilă și de Proprietate Intelectuală, prin decizia civilă nr.428 din 24 ianuarie 2008, pronunțată în dosarul nr-, a admis recursul declarat de pârâtul Municipiul G, prin Primar, a casat decizia atacată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de apel.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de recurs a reținut că urmare notificării nr.229/2001, înregistrată la. - G, s-a emis Dispoziția nr.696/SR din 5 aprilie 2004, prin care s-a restituit în natură imobilul teren și construcție situate în G- (fostă-) fără însă a indica suprafața de teren restituită.
Din actele de proprietate și expertiza topografică efectuată în cauză, nu rezultă modul în care s-a stabilit că diferența între suprafața de teren ce a aparținut reclamantului și cea care a fost restituită prin Dispoziția nr.696/SR din 5 aprilie 2004 este de 209.
In aceste condiții se impune refacerea raportului de expertiză pentru identificarea și descrierea completă a imobilului ce a aparținut reclamantului în funcție de actele de proprietate, suprafața de teren ce a fost restituită în baza Dispoziției nr.696/SR din 5 aprilie 2004 și cea nerestituită precum și stabilirea situația de drept și de fapt a acesteia.
De asemenea se impune a se face verificări dacă există instalații subterane care traversează această suprafață de teren și care deservesc blocurile învecinate.
In rejudecare cauza s-a înregistrat sub nr- pe rolul Curții de Apel Galați.
In cauză, potrivit îndrumărilor deciziei nr.428/2008 a Inaltei Curți de Casație și Justiție B - Secția Civilă și de Proprietate Intelectuală, s-a dispus efectuarea unei noi expertize topografice având ca obiective identificarea și descrierea imobilului situat în G str. - mr.2, potrivit titlurilor de proprietate, identificarea suprafeței de teren ce a fost restituită prin Dispoziție nr.696/SR din 5 aprilie 2004 Primăriei municipiului și dacă instalațiile subterane traversează suprafața de teren în situația în care există și dacă deservesc sau nu blocurile din vecinătate.
Apelul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare;
Din probele administrate în cauză (acte: contractul de vânzare cumpărare, autentificat cu procesul verbal nr.952 din 9 aprilie 1915 de Tribunalul, procesul verbal încheiat la 31 decembrie 1945 de Administrația Financiară, actul de partaj voluntar autentificat cu procesul verbal nr.1846 din 14 septembrie 1946 Tribunalului, certificat de moștenitor autentificat sub nr.708 din 21 iulie 1986 de notariatul de Stat G, Dispoziția nr.696/SR din 5 aprilie 2004 Primăriei municipiului G - filele 49 -58 și 21 dosar fond) rezultă că imobilul situat în-, ce se solicită a fi restituit are o suprafață de 750. din care 372. construcții și cp prin Dispoziția nr.696/SR din 5 aprilie 2004 Primăria municipiului G, a dispus restituirea în natură a imobilului din- (fostă str. -) în suprafață de 412,90. din care 276,70. construcții.
Din concluziile raportului de expertiză întocmit în apel d e expert și răspunsul la obiecțiunile formulate de pârâta Primăria municipiului G, la aceasta, rezultă conform măsurătorilor actuale că imobilul deținut de reclamant are o suprafață de 498,46. restituit prin Dispoziția nr.696/SR din 5 aprilie 2004 Primăriei municipiului
Inițial suprafața totală a imobilului a fost de 732, 57. însă prin deschiderea str. -, s-a diminuat cu 8,20.
In consecință din suprafața imobilului de 724,37. a rămas de restituit 225,91.
Expertul propune restituirea în natură a suprafeței de 139,69. cu toate că pe acest teren în subteran se află instalații de utilizare gaze, rețele de și canalizare, conform adreselor nr.19498 din 25 februarie 2009 și nr.18186 din 23 februarie 2009 emise de Direcția Regională Distribuție și - Canal G (filele 36 și 38 dosar), planșe fotografice și schițele anexate.
Regula generală instituită de legea reparatorie în cuprinsul art.1 alin.1 și art.7 din Legea nr.10/2001, republicată, este aceea a restituirii în natură a imobilelor preluate abuziv și numai subsecvent, dacă această măsură nu este posibilă, repararea se va realiza prin echivalent.
Cum în speță, terenul este afectat de amenajări de utilitate publică (parcare auto) și subterane, se constată că acesta nu poate fi restituit în natură.
De asemenea cum unitatea deținătoare nu are bunuri sau servicii care să poată fi acordate în compensare, în mod justificat, pârâta a emis dispoziția contestată prin care a propus acordarea de despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr.247/2005.
In jurisprudență, Curtea Constituțională, a statuat că un drept de creanță se bucură de aceeași protecție ca și dreptul de proprietate.
In sprijinul acestei teze, s-a invocat jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care în cauza Pressos Compania și alții împotriva Belgiei, care a stabilit că dreptul la despăgubiri se naște odată cu producerea prejudiciului.
Un drept de creanță constituie un bun și deci reprezintă un drept de proprietate în înțelesul avut în vedere de art.1 paragraful 1 teza întâi din Protocolul nr.1 adițional la Convenția Europeană.
Față de cele expuse, se constată că susținerile reclamantei nu sunt întemeiate, motiv pentru care instanța în baza art.296 cod pr. civilă urmează a respinge apelul ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantul, domiciliat în G- -/3.116, împotriva sentinței civile nr.1711 din 26 octombrie 2006 pronunțată de Tribunalul Galați - dosar nr.161/C/2006.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 14 mai 2009.
Președinte Judecător
- - - - -
Grefier
- -
Red. /10.06.2009
Tehn.
5 ex./11.06.2009
fond -
Președinte:Valentina Gabriela BaciuJudecători:Valentina Gabriela Baciu, Elena Romila
