Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 16/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 16/A/2009 | |
Ședința publică 21 ianuarie 2009 | |
Instanța constituită din: | |
PREȘEDINTE: Tania Antoaneta Nistor | - - - |
JUDECĂTOR 2: Traian Dârjan | - - |
GREFIER: | - - |
S-a luat în examinare apelul declarat de reclamanții, și împotrivasentinței civile nr. 79 din 27 ianuarie 2003, pronunțată de Tribunalul Cluj îndosarul nr. 8565/2002, privind și pe pârâții Consiliul Local al Municipiului C-N, Consiliul Județean C, Comisia Locală C-N pentru Aplicarea Legii nr. 10/2001, Ministerul Finanțelor Publice, Prefectul Județului C, Primarul Municipiului C-N, și, având ca obiect plângere în baza Legii nr. 10/2001.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de 14 ianuarie 2009, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea ședinței publice din aceeași dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 79/27.01.2003 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. 8565/2002, a fost respinsă acțiunea reclamanților, și în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local al municipiului C-N, Consiliul Județean C, Comisia Locală pentru aplicarea Legii nr.10/2001, Direcția Generală a Finanțelor Publice C, C-N prin lichidator SC - SA C-N, și, Precum și Primarul mun. C-N și Prefectul jud. C în calitate de președinte al Comisiei Județene pentru aplicarea Legii nr.10/2001.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că imobilul în litigiu înscris în CF 16217 C, nr. top 4868 trecut în proprietatea Statului Român de la proprietarii tabulari și în baza sentinței penale nr. 985/1959 a Tribunalului Cluj. Imobilul a fost transcris ulterior în CF nou în care s- înscris și construcția neevidențiată în CF cu nr. top -, cu nr.top separat pentru construcții, 4868/1 și separat pentru terenul curții în suprafață de 255 mp, care fost proprietatea tabulară a lui, iar în baza Legii nr. 112/1995 s-a vândut titularilor contractului de închiriere, pârâii.
Imobilul a trecut în proprietatea statului în baza procesului verbal de aplicare a sechestrului penal și a sentinței penale nr. 985/1959 a Tribunalului Cluj, prin care și soția au fost condamnați. Din sentință nu a rezultat faptul că infracțiunile pentru care au fost condamnați ar fi fost de natură politică, pentru a putea fi considerată ca preluare abuzivă, în același dosar a fost condamnată și soția acestuia, astfel că ea nu mai deținea nici o avere la data la care dat declarația de acceptare a moștenirii rămase de pe urma defunctului soț, declarație dată în data de 08.10.1978. Infracțiunea pentru care au fost condamnați este infracțiunea prev. de art. 1 și 2 din Legea nr. 264/1997, infracțiune de traficare și comercializare de obiecte prețioase și în baza căreia s-a dispus confiscarea imobilului în litigiu.
Din acte a mai rezultat că pentru imobilul în litigiu, în afară de reclamanți s-au mai depus și alte două notificări în baza Legii nr.10/2001, din partea succesorilor proprietarilor tabulari.
Reclamanții prin actele depuse nu au reușit să facă dovada de moștenitori ai proprietarului tabular, potrivit disp. ar. 4 alin.2 din Legea nr.10/2001și având în vedre că nu sunt întrunite disp.art.22 din Legea nr.10/2001, a fost respinsă acțiunea.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel în termen legal reclamanții, și, solicitând desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În motivarea apelului s-a arătat că instanța ignorat faptul că reclamanții sunt persoane îndreptățite să solicite măsuri reparatorii în baza Legii nr.10/2001, deoarece sunt urmași ai defunctei, soția defunctului, condamnat prin sentința penală nr.985/1995.
Lipsa calității de moștenitori a reclamanților este nefondată, împrejurare ce rezultă din actele de stare civilă și certificatul de moștenitor atașat.
Preluarea imobilului de către stat a fost abuzivă, întrucât sentința penală nr. 985/1956, care vizează infracțiunea de deținere de aur și valută prevăzută și pedepsită de art. 14 din Legea nr. 284/1947 este o infracțiune economică. reclamanților, era președinte al organizației PNL și prin confiscarea averii acestuia s- încercat exterminarea fizică și preluarea cu japca a acestor averi de către statul comunist.
Se mai menționează de către reclamanți că instanța de fond reținut lipsa calității de persoane îndreptățite a reclamanților, fără a discuta aspectele de fond ale cauzei.
Prin întâmpinare (36), Consiliul Local al municipiului C-N solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Primarul mun. C-N, prin întâmpinare, solicitat respingerea apelului ca nefondat, deoarece lipsa calității de persoană îndreptățită împiedică instanța să analizeze și alte aspecte de fond.
Prin întâmpinare (43) Consiliul Local al municipiului C-N invocat lipsa calității procesuale pasive a Comisiei Locale pentru aplicarea Legii nr.10/2001, deoarece este îndreptată acțiune împotriva unei entități juridice fără personalitate juridică.
Prin întâmpinare Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice (49), invocat lipsa calității procesuale pasive Ministerului Finanțelor Publice raportat la capetele de cerere formulate de reclamanți, iar în ce privește Direcția Generală a Finanțelor Publice C, aceasta nu are calitate procesuală pasivă, un astfel de litigiu Statul Român fiind reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice.
Consiliul Județean C prin întâmpinare (50), invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, întrucât într-o acțiune la Legea nr.10/2001 nu are nici o atribuție.
Reclamanții au completat motivele de apel (51-52), arătând că au calitate procesuală activă, dovedită prin certificatul de moștenitor nr.22/12.03.2003 care atestă acceptarea tacită de către reclamanți a moștenirii după defuncta (născută ). Se reiterează instanței împrejurarea că preluarea a fost nelegală, deoarece Legea nr. 284/1947 prevedea doar confiscarea valorilor și metalelor prețioase necedate sau nedeclarate, nu și confiscarea averii. Confiscarea averii, potrivit art.25 Penal /1948 era posibilă numai pentru infracțiunile de înaltă trădare și delapidare de bani publici, ceea ce în speță nu este incident.
Prin întâmpinare, pârâții și au solicitat respingerea apelului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată, invocând pe cale de excepție lipsa calității procesuale active a reclamanților, întrucât aceștia nu au depus un certificat de moștenitor care să ateste calitatea de moștenitori ai proprietarului tabular.
Pârâții și au formulat și o cerere de aderare la apelul reclamanților, solicitând instanței să le fie acordate cheltuieli de judecată pentru instanța de fond în cuantum de 4.000.000 lei onorariu avocat, invocând disp.art.293 alin.1 Cod proc.civ.
Analizând sentința pronunțată prin prisma motivelor de apel invocate, curtea constată că apelul este fondat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente:
În temeiul art. 137 Cod proc.civ. au fost analizate mai întâi excepțiile invocate prin întâmpinările depuse.
Reclamanții au chemat în judecată în calitate de pârâtă Comisia Locală pentru aplicarea Legii nr.10/2001. Legea nr. 10/2001 nu conferă calitate procesuală pasivă, în plângerile pe care persoanele care au formulat notificări, comisiei, deoarece este o entitate fără personalitate juridică, care fost instituită prin dispoziția primarului și funcționează pe durată limitată, în scopul aplicării legii. Dacă în cazul Legii nr. 18/1991, Comisia Locală pentru aplicarea Legii nr.18/1991 are calitate procesuală pasivă, aceasta este conferită de legea specială și această calitate nu poate fi aplicată prin similitudine Comisiei de aplicarea 10/2001, care funcționează în baza altei legi de reparație - respectiv Legea nr.10/2001.Prin urmare, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive Comisiei Locale pentru aplicarea Legii nr.10/2001.
În calitate de pârât fost citat și Consiliul Județean C - însă verificând obiectul acțiunii, se constată împrejurarea că reclamanții au investit instanța cu cauză care se întemeiază pe dispozițiile Legii nr.10/2001, lege de reparație, iar imobilul nu se află în proprietatea publică sau privată a Județului C și nici în administrarea acestuia, ca să justifice chemarea în judecată a acestui pârât. Așadar, curtea constată că în prezenta cauză nu are calitate procesuală pasivă Consiliul Județean C, motiv pentru care admis excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia.
fost chemat în judecată și DGFPS C, însă în asemenea litigii Statul Român este reprezentat de Ministerul Finanțelor și, prin urmare, această pârâtă nu are calitate procesuală pasivă, fiind admisă excepția calității procesuale pasive.
Reclamanții au chemat în judecată și Statul Român și au solicitat restituirea în natură a imobilului, însă în funcție de situația concretă, după administrarea tuturor probelor instanța de fond va aprecia, raportat la măsura reparatorie,care se va impune, dacă Statul Român prin Ministerul Finanțelor are calitate procesuală pasivă.
Intimații pârâți și au invocat lipsa calității procesuale active a reclamanților, deoarece aceștia nu au depus un certificat de moștenitor care să ateste calitatea de moștenitori ai proprietarului tabular. Excepția invocată nu este fondată, deoarece calitatea procesuală activă reclamanților este conferită de faptul că aceștia au formulat notificare la Legea nr.10/2001.
Persoanele care au formulat notificări în baza Legii nr.10/2001 au calitate să solicite și anularea contractelor de înstrăinare încheiate de Statul Român, art.46 din Legea nr.10/2001.
În soluționarea fondului cererii reclamanților, instanța va verifica dacă reclamanții sunt persoane îndreptățite la măsuri reparatorii potrivit art. 3.10/2001 și, în funcție de aceasta și de celelalte probe administrate va soluționa cererea. Așadar nici excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților nu poate fi primită.
Reclamanții, și au depus notificare în 13.11.2001 prin executorul judecătoresc (5), solicitând restituirea în natură a cotei de 4/8 fie 1/1, dacă nu mai sunt alte solicitări, pentru imobilul înscris în CF: 16217, nr. top 4868 și 4862/2, situat în C-N, str. - nr.18, compus din casă din cărămidă și teren 255 mp, dobândit de defunctul și din care, prin deces, i-a revenit mătușii reclamanților cota de parte, pe care a acceptat-o în termenul legal.
Imobilul în litigiu fost înscris inițial cu CF: 16217 C - loc de casă, cu suprafața de 121 stj.p, parcela cu nr. top 4868 și fost proprietatea dr. (11).
Prin sentința penală nr. 985/1959 proprietarul și soția sa au fost condamnați în baza Legii nr. 248/1947 la 25 de ani închisoare pentru deținere obiecte și bijuterii de aur (9-10) și imobilul fost confiscat, ca măsură complementară potrivit art.250 penal.
Potrivit art.25 pct.6 Codul penal din 1948, măsura complementară confiscării averii se aplica doar pentru cazuri de înaltă trădare și delapidarea din bani publici, infracțiuni care nu au fost săvârșite de și.
Preluarea imobilului s- făcut fără titlu valabil, deoarece pe de o parte, nu este menționat în hotărârea de condamnare în ce constă averea inculpaților, documente care atestă această avere și pe de altă parte, Legea nr. 284/1947 nu prevedea confiscarea imobilelor. Mai mult, Legea nr. 284/1947 era în contradicție cu dispozițiile Constituției din 1952, sub imperiul căreia au fost sancționați și.
Prin urmare, curtea va constata că imobilul a fost preluat fără titlu, potrivit disp. art.2 lit.b din Legea nr.10/2001.
În ceea ce privește calitatea de persoane îndreptățite reclamanților, curtea constată că în mod nelegal tribunalul apreciat că reclamanții nu au făcut dovada calității de moștenitor după.
Proprietarul titular decedat în 13 aprilie 1978 (6) și soția sa acceptat moștenirea prin declarația notarială 3.376 dată în 09.10.1978 (8).
născută (4 apel), fost soră cu (căsătorită - 7 apel). Reclamanții sunt fiii defunctei (decedată în 01.09.1986) și au calitate de moștenitori ai defunctei care nu a avut succesibili în grad de rudenie mai apropiat.
Art. 23 din Legea nr. 10/2001 și art. 23.1 HG.250/2007 nu prevăd obligativitatea ca moștenitorii să-și dovedească calitatea de moștenitor numai prin certificat de moștenitor, ci este posibil ca această calitate de persoane îndreptățite să fie făcută prin acte de stare civilă, care să ateste rudenia sau filiația.
În mod greșit tribunalul respins acțiunea reclamanților, deoarece aceștia nu au certificat de moștenitor, deși din actele de stare civilă depuse, rezulta cu certitudine calitatea acestora. În apel fost depus și certificatul de moștenitor nr.20 din 12.03.2003 eliberat de notarul public, din care rezultă că moștenitorii defunctei sunt reclamanții, în calitate de nepoți de soră (16).
i s-a recunoscut calitatea de luptător în rezistența anticomunistă prin Decizia nr.1214/08.12.2005 (114).
Având în vedere faptul că reclamanții au calitatea de moștenitori ai defunctei, care l- moștenit pe soțul ei în calitate de soție supraviețuitoare, curtea constată că în mod nelegal tribunalul aplicat disp. art.3 raportat la art. 23 din Legea nr.10/2001.
Deși reclamanții au investit instanța cu mai multe cereri, instanța de fond nu le-a analizat, rezumându-se să respingă acțiunea, întrucât reclamanții nu au făcut dovada calității de moștenitor. A soluționa în apel, pe fond cauza, în aceste condiții ar echivala cu lipsirea părților de un grad de jurisdicție, deoarece instanța de fond nu s- pronunțat asupra tuturor cererilor reclamanților.
Așadar, se poate constata că instanța de fond nu analizat fondul cauzei și, în consecință, în temeiul art.297 Cod proc.civ. curtea va admite apelul și va trimite cauza spre rejudecarea fondului cauzei, la tribunalul Cluj.
Cu ocazia rejudecării, instanța va administra probe pentru verifica situația construcției prin prisma apărărilor formulate, respectiv dacă pe terenul în litigiu era edificată casa la data confiscării, deoarece construcția a fost evidențiată în numai în 1996 - administrându-se probe în acest sens, precum și alte probe căror necesitate va rezulta din dezbateri.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Comisiei Locale pentru aplicarea Legii nr. 10/2001.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Județean
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Direcției Generale a Finanțelor Publice
Respinge excepția lipsei calității procesuale active reclamanților, și.
Admite apelul declarat de reclamanții, și precum și aderarea la apel formulată de pârâții și împotriva sentinței civile nr. 79 din 27 ianuarie 2003 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr. 8565/2002 pe care o desființează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 21 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - -
Red. dact. GC
7 ex/20.02.2009
Jud.primă instanță:
Președinte:Tania Antoaneta NistorJudecători:Tania Antoaneta Nistor, Traian Dârjan
