Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 162/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
Secția Civilă, Minori și familie, Conflicte de muncă și asigurări sociale
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 162/2008
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA - 2008
PREȘEDINTE: Liliana Ciobanu judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Niculina Țiț
GREFIER - - -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine au venit spre soluționare apelurile civile, după casare, declarate de pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor - N și împotriva sentinței civile nr.240/20.06.2003, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr.1783/C/2001.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 10 noiembrie 2008, când, din lipsă de timp pentru deliberare, a fost amânată pronunțarea la data de 17 noiembrie 2008 iar la această dată pronunțarea s-a amânat pentru data de 19 noiembrie 2008.
CURTEA
- deliberând -
Asupra apelului civil de față constată următoarele:
Tribunalul Neamț, prin sentința civilă nr.240 din 20 iunie 2003, admis contestația formulată de G în contradictoriu cu intimatele și Ministerul Finanțelor Publice - Direcția Generală a Finanțelor Publice N (în prezent Ministerul Economiei și Finanțelor) și Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (în continuare AVAS) a desființat, ca nelegale, deciziile nr.51/2001, 76/2001 emise de P N și a dispus restituirea în natură a imobilului moară, situat în comuna Secuieni, sat Secuienii Noi, compus din: clădire moară, alcătuită din sală moară, sală moară porumb, încăpere motoare, bucătărie, hol, dormitor; moară de porumb compusă din valț de porumb, elevator cu carcasă lemn, bandă textilă, cupe din tablă cu acționare comună cu valțul, tavă porumb, sită, motor electric și cântar basculă; moară de cu două valțuri, cu acționare și transmisie comună, motor electric sincron, elevatoare cu carcasă din lemn, bandă textilă și cupe din tablă u acționare independentă cu motor sincron, selector de boabe, motor electronic asincron, decojitor de boabe cu acționare comună cu valțurile, sită făină, aspirator pulberi cu filtru, ventilator cu acțiune independentă cu motor electric și cântar basculă. A mai dispus restituirea prin echivalent bănesc a presei de ulei, evaluată la 207.710.000 lei. Contestația față de AVAS a fost respinsă pentru lipsa calității procesuale pasive.
În motivarea hotărârii s-a reținut că bunurile au aparținut tatălui reclamantului și au fost preluate de stat în baza Legii nr.119/1948. Terenul în suprafață de 5000 mp, aferent morii, a fost restituit reclamantului în baza Legii nr.18/1991. Chiar dacă notificarea trebuia adresată AVAS conform art.27 din Legea nr.10/2001, iar acțiunea reclamantului prin care solicita constatarea nulității actului de vânzare-cumpărare intervenit în procesul privatizării a fost respinsă, el este proprietarul construcțiilor în virtutea accesiunii. Cererea față de AVAS a fost respinsă cu motivarea că această instituție nu are atribuții de restituire în natură sau prin echivalent bănesc.
Decizia pronunțată de Curtea de APEL BACĂU prin care apelurile de și Ministerul Economiei și Finanțelor au fost respinse, a fost casată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia civilă nr.7374 din 29 septembrie 2005.
Curtea de APEL BACĂU, în rejudecare, prin decizia nr.146 din 5 octombrie 2006, admis apelurile și, drept consecință, a schimbat în tot sentința în sensul respingerii contestației.
Prin decizia nr.7215/2007 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul, a casat decizia nr.146/2006 a Curții de APEL BACĂU și a trimis cauza la rejudecare, reținând următoarele:
G, prin contestația formulată la 4 mai 2001, precizată la 13 septembrie 2001 (fila 34 dosar primă instanță), a solicitat, în principal restituirea în natură a bunurilor solicitate prin notificarea nr.2193 din 9 aprilie 2001, iar în subsidiar, față de dispozițiile art.27 din Legea nr.10/2001, a solicitat măsuri reparatorii prin echivalent constând în "titluri de valoare nominală folosite în procesul de privatizare care să fie eliberate de către Ministerul d e Finanțe și garantate de stat în temeiul art.30 alin.2 din Legea nr.10/2001".
Prin încheierile de ședință de la 30 mai 2001 și 13 septembrie 2001 au fost determinate persoanele ce au calitate procesuală pasivă în cauză:, a cărei decizie emisă în temeiul Legii nr.10/2001 este contestată, AVAS - în calitate de autoritate ce a efectuat privatizarea, autoritate ce a fost, la rândul ei, notificată pentru măsurile reparatorii prin echivalent (fila 52 dosar fond) și Ministerul Economiei și Finanțelor - Direcția Generală a Finanțelor Publice N, în calitate de persoană chemată potrivit dispozițiilor art.30 alin.20 din Legea nr.10/2001 să garanteze titlurile de valoare nominală solicitate de contestator.
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia arătată, a stabilit aplicabilitatea dispozițiilor art.27 din Legea nr.10/2001, conform cărora, în forma în vigoare la data emiterii deciziei contestate, pentru "imobilele preluate cu titlu valabil, evidențiate în patrimoniul unei societăți comerciale privatizate cu respectarea dispozițiilor legale, persoana îndreptățită are dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent, constând în bunuri ori servicii, acțiuni la societățile comerciale tranzacționate pe piața de capital sau titluri de valoare nominală" (art.27 alin.1) măsurile reparatorii prin echivalent urmând a fi propuse de instituția care a efectuat privatizarea (art.27 alin.2).
Urmare a republicării Legii nr.10/2001 la 2 septembrie 2005, art.27 a devenit art.29, cu un conținut identic în ceea ce privește persoana abilitată să propună măsurile reparatorii prin echivalent (art.29 alin.3), respectiv instituția publică care a efectuat privatizarea, formă a legii în vigoare atât la data declarării prezentei căi de atac, cât și la data pronunțării deciziei de casare - 29 septembrie 2005.
Articolul 27 avut același conținut cu cel din forma inițială dar la republicarea din 4 aprilie 2005.
Instanța de casare, făcând trimitere la dispozițiile art.27 s-a referit la conținutul acestuia în forma inițială și nu la conținutul art.27 din Legea nr.10/2001, republicată la 2 septembrie 2005, articol ce reglementează procedura de urmat în situația în care persoana juridică notificată deține numai parte din bunurile imobile solicitate și care, evident, nu are aplicabilitate în cauză.
Așadar, susținerea că și în prezent conținutul art.27 din lege este același cu cel de la data soluționării recursului este nefondată.
Instanța de recurs a dat indicații referitoare la necesitatea lămuririi unor împrejurări de fapt și administrarea unor probe, esențiale pronunțării unei soluții temeinice și legale: stabilirea coordonatelor imobilului preluat față de neconcordanțele existente în înscrisul denumit "inventar" și bunurile restituite de prima instanță precum și determinarea utilajelor existente la data preluării și identitatea lor cu cele existente în prezent.
Stabilește instanța că, funcție de situația de fapt rezultată, vor fi avute în vedere dispozițiile art.27 din Legea nr.10/2001, republicată și de art.6 alin.2 din lege conform cărora "măsurile reparatorii privesc și utilajele și instalațiile preluate de statîn afară de cazul în care au fost înlocuite, casate sau distruse".
Instanța de apel, reținând că dispoziția emisă de este corectă, a omis să se pronunțe și pe cererea subsidiară, acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent de la instituția implicată în privatizare, pârâta AVAS, instituție care, deși notificată, nu a respectat dispozițiile art.25 din lege, referitoare la obligația de a se pronunța prin decizie ori dispoziție, după caz, asupra notificării (art.304 pct.6 Cod procedură civilă).
În rejudecarea apelului, cauza de față a fost înregistrată sub nr.464/32/16.07.2008.
Contestatorul intimat a depus note scrise prin care a solicitat restituirea în natură a imobilului, așa cum a stabilit prima instanță. Argumentația contestatorului susține că preluarea imobilului construcție moară s-a făcut fără titlu valabil, cu nerespectarea chiar a legii de naționalizare, rezultând că moara nu se încadrează la categoria celor enumerate de art.I pct.50 din Legea nr.119/1848.
În ceea ce privește utilajele, s-a susținut că acestea fiind bunuri imobile ce nu mai pot fi restituite în natură, urmează a se acorda despăgubiri; în privința bunurilor ce se regăsesc în prezent în moară, ele devenind imobile prin încorporare s-a solicitat restituirea în natură odată cu imobilul.
Curtea, față de actele și lucrările dosarului și potrivit art.315 Cod procedură civilă, urmează a reține următoarele:
În ceea ce privește restituirea în natură a imobilului clădire, prima instanță a făcut o aplicare corespunzătoare a dispozițiilor Legii nr.10/2001, dar și a normelor civile de drept comun referitoare la dreptul de proprietate, cât și a normelor Convenției Europene a Drepturilor Omului care reglementează proprietatea.
Trebuie avute în vedere susținerile potrivit cărora prin Decizia nr.830/2008 Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.I pct.60 din titlul I al Legii nr.247/2005 și s-a constatat că prin abrogarea din cuprinsul art.29 alin.1 Legea nr.10/2001, a sintagmei "imobile preluate cu titlu valabil" se încalcă dispozițiile art.15 alin.2 și art.16 alin.1 din constituție.
În consecință, formularea art.29 alin.1 revine la cea inițială - potrivit căreia - pentru imobilele preluate cu titlu valabil.persoana îndreptățită are dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent.
Susținerile contestatorului potrivit cărora bunul a fost preluat fără titlu valabil au fost dovedite astfel, reținându-se că într-adevăr bunul naționalizat nu făcea parte din categoria celor enumerate la art.I pct.50 Legea nr.119/1948; expertiza a dovedit că moara nu îndeplinea condițiile din actul normativ (valț dublu și capacitatea de 1 vagon la 24 ore).
Coroborând această motivare cu argumentele primei instanțe urmează a se reține că în mod corespunzător s-a dispus restituirea în natură a imobilului clădire moară.
În ceea ce privește utilajele, respectiv moară de porumb cu anexe, moară de cu anexe, presă ulei, urmează a se reține următoarele:
Dispozițiile Legii nr.10/2001 se aplică nu numai imobilelor prin natura lor, ci și imobilelor prin destinație (art.6) respectiv utilajelor și instalațiilor care se aflau în clădirea preluată de stat, dacă serveau la exploatarea acelui fond și erau în proprietatea deținătorului imobilului prin natura sa, față de care reprezentau bunuri accesorii.
Obținerea de măsuri reparatorii pentru aceste bunuri este condiționată, însă, de existența lor fizică la data intrării în vigoare a legii. Dacă între timp instalațiile respective au fost înlocuite, casate sau distruse, nu se va putea pretinde niciuna din măsurile reparatorii prevăzute de lege, nici în natură, nici prin echivalent.
Rezultă, cu certitudine din probele administrate, raport expertiză tehnică ing. dosar nr.1568/2006, că nu mai există niciun utilaj al vechii instalații. Expertul a făcut de asemenea precizări potrivit cărora la diferite momente aceste utilaje au fost înlocuite, cu utilaje la standardele tehnice ale perioadelor respective când moara a funcționat la întreprinderea de stat. Și asupra presei de ulei expertul a stabilit cu certitudine că aceasta a fost casată în anul 1962 și nu a mai fost înlocuită. Față de acestea urmează a se reține că nu este lipsită de relevanță existența sau neexistența faptică actuală a instalațiilor în litigiu.
În consecință, curtea, în temeiul art.296 Cod procedură civilă va admite ambele apeluri și va schimba în parte sentința civilă nr.240/C/2003 în sensul că va dispune restituirea în natură a imobilului clădire moară identificat conform expertizei.
Va respinge cererea privind restituirea în natură a utilajelor moară porumb, moară și prin echivalent bănesc a utilajului presă ulei.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelurile civile declarate de pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor - N, cu sediul în P N,- bis, jud.N și, cu sediul în P N,-, jud.N, împotriva sentinței civile nr.240/20.06.2003, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr.1783/C/2001, în contradictoriu cu reclamantul G, domiciliat în P,-,.4,.C,.46, jud.P și pârâta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, cu sediul în B, sector 1,--11.
Schimbă în parte sentința civilă nr.240/C/2003, pronunțată în dosarul nr.1783/C/2001 al Tribunalului Neamț, în sensul că:
Dispune restituirea în natură a imobilului identificat potrivit raportului de expertiză, respectiv clădire moară.
Respinge cererea privind restituirea în natură a: moară de porumb, moară de și prin echivalent bănesc a utilajului presă de ulei.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 19 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
GREFIER,
- -
red.sent.
red.dec..
tehnored./5.12.2008/7 ex.
Președinte:Liliana CiobanuJudecători:Liliana Ciobanu, Niculina Țiț
