Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 165/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 165/Ap
Ședința publică de la 16 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Pîrvulescu
JUDECĂTOR 2: Daniel Marius Cosma
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de contestatorii și, precum și a apelului declarat de intimat Orașul Stațiune, împotriva sentinței civile nr. 80/S/9 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 3 2010, când părțile prezente au pus concluzii conform celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 9 2010, apoi pentru astăzi 16 2010.
CURTEA
Asupra apelului de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 80/2009, Tribunalul Brașova dispus următoarele:
A admis în parte contestația formulată în baza prevederilor Legii nr. 10/2001, astfel cum a fost precizată de contestatorul -, cu domiciliul ales în B,-,. A,. 1, la sediul profesional al av. -ta, în contradictoriu cu intimații ORAȘUL prin Primar, PRIMĂRIA ORAȘULUI, CONSILIUL LOCAL și PRIMARUL ORAȘULUI, toți cu sediul în, bd. - - nr. 127, jud. B, și în consecință:
A dispus anularea Dispoziției nr. 35/18.01.2007 emisă de intimatul PRIMARUL ORAȘULUI în calitate de reprezentant legal al unității administrativ-teritoriale.
A dispus restituirea în natură către contestator a terenului în suprafață de 198,30 mp, înscris în nedefinitivă 1069, nr. cadastral 862/3, identificat prin raportul de expertiză tehnică nr. -/2009 întocmit de expertul.
A obligat intimații ORAȘUL prin Primar și PRIMARUL ORAȘULUI să restituie contestatorului, prin compensare cu un alt imobil de aceeași categorie de folosință, diferența de suprafață până la 1000 mp, respectiv 811,70 mp, sau, dacă restituirea în această modalitate nu este posibilă, obligă intimații să emită o dispoziție prin care să propună măsuri reparatorii în echivalent pentru această suprafață de teren, la valoarea de circulație a acestuia, sub sancțiunea plății de daune cominatorii reprezentând echivalentul în lei al sumei de 1000 euro pe zi de întârziere de la data rămânerii irevocabile a prezentei hotărâri și până la emiterea dispoziției.
A respins cererea contestatorului de restituire în natură a diferenței de suprafață de teren până la 1000 mp și de obligare a intimaților la plata de daune cominatorii în cazul neîndeplinirii obligației de restituire în natură a suprafeței de 198,30 mp menționată mai sus.
A respins cererea contestatorului de obligare a intimaților PRIMĂRIA ORAȘULUI și CONSILIUL LOCAL la plata daunelor cominatorii.
A respins contestația formulată în baza prevederilor Legii nr. 10/2001, astfel cum a fost precizată de contestatoarea, cu domiciliul ales în B,-,. A,. 1, la sediul profesional al av. -ta, în contradictoriu cu aceiași intimați.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. de mai sus, contestatorii - și au chemat în judecată pe intimații ORAȘUL prin Primar, PRIMĂRIA ORAȘULUI și CONSILIUL LOCAL, contestând Dispoziției nr. 35/18.01.2007 emisă de Primarul Orașului și solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea acestei decizii, restituirea în natură a terenului în suprafață de 1000 mp, situat în trupul Cantonul Forestier - lotul 17, parcela 16, sub sancțiunea plății de daune cominatorii ce urmează a fi plătite în solidar de intimați, în cuantum de 1000 euro pe zi de întârziere începând cu a 30-a zi a rămânerii irevocabile a sentinței și până la punerea în posesie asupra terenului, iar în subsidiar, în situația în care terenul nu poate fi restituit în natură, să se dispună compensarea cu un alt teren de aceeași suprafață și categorie de folosință, sub sancțiunea daunelor cominatorii menționate anterior, ori în situația în care nici această măsură nu ar fi posibilă, să se dispună obligarea la emiterea unei noi dispoziții prin care să se stabilească despăgubiri pentru terenul în litigiu, la valoarea de circulație a acestuia, sub sancțiunea daunelor cominatorii menționate anterior.
Prin notificarea înregistrată sub nr. 2203/14.08.2001 la. - -, contestatorul s-a adresat Primăriei, solicitând restituirea în natură a terenului în suprafață de 1000 mp care a aparținut autorului său G și invocând calitatea de moștenitor după acesta, prin reprezentare după mama sa, teren care a fost dobândit de autorul său prin împroprietărirea din 1921.
Se reține că contestatoarea nu a formulat, în termenul imperativ prevăzut de Legea nr. 10/2001, notificare depusă prin intermediul executorului judecătoresc, ci doar a depus la Primăria adresa înregistrată administrativ sub nr. 5719/14.05.2003 (fila 92 din dosar), prin care a arătat că depune la dosarul nr. 181 o serie de acte (certificate de moștenitor, certificat de naștere, certificat de căsătorie), menționând totodată că "notificarea a fost depusă de, unul dintre moștenitori".
Prin Dispoziția nr. 35/18.01.2007 emisă de intimatul Primarul Orașului în calitate de reprezentant legal al unității administrativ-teritoriale s-a dispus respingerea cererii de restituire în natură a imobilului situat în,- 1456, întrucât petenții nu fac dovada proprietății.
a făcut dovada calității de moștenitor după defunctul G, fostul proprietar al lotului de casă în suprafață de 1000 mp, situat în.
În ceea ce privește situația actuală a imobilului în litigiu, instanța a reținut că acesta a fost identificat, prin raportul de expertiză tehnică nr. -/2009 întocmit de expertul ing., ca fiind acela înscris actualmente în nedefinitivă 1069, nr. cadastral 861 (fost nr. cadastral 1456), în suprafață reală de 910,75 mp.
Din coroborarea concluziilor acestui raport cu evidențele de carte funciară, depuse la dosar în copie desfășurată, a rezultat că această parcelă a fost înscrisă inițial ca proprietate a Statului Român, iar ulterior dezmembrată în trei parcele, cu nr. cadastrale nedefinitive 861/1 - teren de 500 mp, 862/2 - teren de 212,45 mp și 862/3 - teren de 198,30 mp.
Numai o suprafață de 198,30 mp de teren este în prezent liberă, restul terenului fiind ocupat de construcții, fundații și alte lucrări, menționate mai sus, astfel că, pentru porțiunea de teren rămasă (scriptic) în proprietatea Statului este incidentă regula instituită de dispozițiile art. 10 alin. 2 din Legea nr. 10/2001 republicată, în sensul că este supusă restituirii în natură numai partea de teren rămasă liberă, iar pentru suprafața ocupată de construcții noi, cea afectată servituților legale și altor amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent.
În condițiile în care contestatorul și-a exprimat opțiunea de a fi despăgubit prin acordarea unui alt bun de aceeași natură, instanța a apreciat că, în condițiile în care imobilul preluat nu mai poate fi restituit în natură, modalitatea de restituire solicitată de contestator este cea mai echitabilă, scopul reparatoriu al legii fiind îndeplinit în cea mai mare măsură, spre deosebire de modalitatea restituirii în echivalent în condițiile legii speciale, respectiv prin titluri de despăgubire.
În acest context, instanța a reținut că, deși a pus în vedere intimaților, în repetate rânduri, să depună la dosar lista bunurilor disponibile a fi acordate în compensare, aceștia nu s-au conformat, astfel că individualizarea bunului care urmează a fi acordat în compensare urmează a fi făcută ulterior, cu mențiunea că restituirea în echivalent se va face prin compensare cu un alt imobil de aceeași categorie de folosință, pentru diferența de suprafață până la 1000 mp, respectiv 811,70 mp, deoarece cu această suprafață a fost împroprietărit autorul contestatorului, plătind prețul acesteia, și neavând relevanță că suprafața reală a parcelei ce i-a fost atribuită era mai mică.
În subsidiar, instanta de fond a retinut ca în măsura în care restituirea în această modalitate nu va fi obiectiv posibilă, intimații Orașul prin Primar și Primarul Orașului vor fi obligati să emită o dispoziție prin care să propună măsuri reparatorii în echivalent pentru această suprafață de teren, la valoarea de circulație a acestuia, sub sancțiunea plății de daune cominatorii reprezentând echivalentul în lei al sumei de 1000 euro pe zi de întârziere de la data rămânerii irevocabile a prezentei hotărâri și până la emiterea dispoziției.
Cât privește solicitarea de obligare a intimaților la plata de daune cominatorii în cazul neîndeplinirii obligației de restituire în natură a suprafeței de 198,30 mp menționată mai sus, Tribunalul a apreciat că aceasta este neîntemeiată, având în vedere că hotărârea instanței este aptă de a fi pusă în executare silită, ori daunele cominatorii nu pot fi acordate decât în cazul constrângerii debitorului la executarea unei obligații de a face care nu poate fi adusă la îndeplinire pe calea executării silite.
În fine, instanța a respins cererea contestatorului de obligare a intimaților Primăria Orașului și Consiliul Local la plata daunelor cominatorii, ținând seama că aceștia nu au atribuții în executarea măsurilor de punere în executare a prevederilor Legii nr. 10/2001, acestea revenind unității administrativ-teritoriale înseși și conducătorului acesteia, ca autoritate administrativă.
În ceea ce o privește pe contestatoarea, instanța a reținut că, deși a formulat cererea de chemare în judecată alături de notificatorul, aceasta nu a făcut dovada că a urmat procedura prevăzută de Legea nr. 10/2001 în ceea ce privește depunerea notificării, până la data de 14.02.2002, prin intermediul executorului judecătoresc, menționând chiar în cuprinsul adresei formulate către Primăria faptul că "notificarea a fost depusă de, unul dintre moștenitori".
De altfel, la dosarul administrativ nu se găsește nici o copie a unei eventuale notificări formulate de contestatoarea.
Totodată, s-a reținut că notificarea depusă de a fost formulată de acesta doar în nume propriu, fără a se evoca existența și a altor moștenitori sau calitatea notificatorului de reprezentant și al altor persoane. Instanța a apreciat că reclamanta nu se poate prevala de notificarea formulată de ruda sa, întrucât, acest act juridic are caracterul unui act de dispoziție, deoarece tinde la redobândirea unui drept, este de a declanșa o procedură specială (inclusiv judiciară) și astfel depășește caracterul unui act de administrare.
În consecință, notificatorul nu putea acționa în numele altor persoane fără a fi împuternicit de acestea în acest sens (și nici nu a procedat astfel), ceea ce rezultă din prevederile art. 1536 alin. 1. civ. care prevede că atunci când e vorba de înstrăinare, ipotecare, sau defacerea unor acte ce trec peste administrația ordinară, mandatul trebuie să fie special.
Astfel fiind, s-a constatat că contestatoarea nu a formulat notificarea prevăzută în mod imperativ de actul normativ special de reparație, fiind decăzută din dreptul de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent în temeiul Legii nr. 10/2001 ca urmare a neîndeplinirii condiției de fond constând în formularea, în termen legal, a notificării, dar având, totuși, calitatea de a contesta dispoziția atacată, întrucât aceasta face referire și la, iar aceasta "se pretinde îndreptățită", astfel cum prevede art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel contestatorii și în termen, motivat.
În motivele de apel se critică sentința pentru netemeinicie și nelegalitate.
1.Se arată că, deși are alături de calitate de persoană îndreptățită și niciuna din părți nu a contestat aceasta, în mod greșit instanța nu admis și față de aceasta contestația motivând că nu a făcut dovada că a formulat notificare în termen pentru terenurile în cauză.
Între părți, adică între contestatori a existat un mandat și chiar dacă nu îmbracă forma autentică reprezintă o înțelegere intervenită între cei doi moștenitori, fiecare dintre ei depunând diligențe în etapa administrativă de soluționare a notificării.
Instanța trebuia să dea relevanță principiului dreptului în raport cu cel al respectării procedurii.
2.În mod greșit a reținut instanța că terenul de 198,30 mp este liber și a dispus restituirea în natură. În realitate, în expertiza efectuată această suprafață de teren nici nu a fost determinată.
3.În mod greșit instanța nu a dispus obligarea la plata daunelor cominatorii și pentru situația în care măsurile reparatorii în echivalent vor consta în compensarea cu un alt teren, existând astfel posibilitatea ca intimata să amâne "sine die" acordarea unui teren în compensare.
4.Obligația de a stabili măsuri reparatorii prin echivalent trebuia să-i privească pe toți intimații, deoarece fiecare dintre ei au atribuții în aplicarea dispozițiilor L 10/2001 și justifică în cauză calitatea procesuală pasivă.
Împotriva sentinței a formulat apel și Orașul Stațiune fără însă a motiva apelul declarat, drept pentru care fost decăzut din dreptul de a-l mai motiva, apelul fiind analizat prin prisma efectului devolutiv în raport cu toate considerentele instanței de fond față de contestația formulată si probele administrate.
În cadrul apelului s-a administrat proba cu înscrisuri și s-au făcut demersuri în scopul trecerii în domeniul privat al Orașului a unor imobile aparținând Statului Român în vederea constituirii rezervei pentru restituire în echivalent a unor bunuri imobile persoanelor îndreptățite în temeiul art. 10/2001.
Analizând apelul formulat de contestatori, instanța reține că este întemeiat în parte.
Instanța de fond a reținut corect calitatea de persoană îndreptățită pentru contestatorul, însă de aceleași prerogative se bucură și. Față de aceasta, contestatorul recunoaște calitatea sa de persoană îndreptățită și " e de acord ca și aceasta să beneficieze de imobilul teren pentru care s-a făcut notificarea" așa cum rezultă din conținutul procurii 15 dosar apel autentificat cu nr. 680/2.04.2009.
Prin dispoziția 35/2007 emisă de primăria Orașului s-a dispus respingerea cererii de restituire în natură a imobilului în cauză solicitat de și întrucât petenții nu fac dovada proprietății.
Instanța de fond, deși reține că în cauză contestatorii au făcut dovada proprietății asupra terenului solicitat prin notificare, respinge contestația formulată de, reținând că aceasta nu a formulat notificare abătându-se de la justificarea respingerii contestației invocată de emitenta dispoziției, creându-i astfel o situație mai grea contestatoarei.
Este adevărat că notificarea 2203/2001 transmisă prin executor judecătoresc a fost formulată doar de și doar în 14.05.2003 a formulat o cerere de restituire aceluiași teren ca și, însă ambii contestatori au dovedit că au calitatea de persoane îndreptățite, aspect necontestat în dispoziția 35/2007 emisă de intimată.
Contestatoarea a făcut dovada de persoană îndreptățită în baza certificatului de moștenitor 80,882, 78 dosar fond, că este moștenitoarea defuncților și în calitate de nepoată de frate( ), iar aceștia la rândul lor sunt moștenitorii proprietarului terenului ce face obiectul notificării, respectiv ai defunctului G alături de ( fostă ).
În consecință, atâta timp cât emitentul dispoziției contestate nu respinge cererea formulată de ca fiind tardivă, iar celălalt moștenitor nu-i contestă calitatea de persoană îndreptățită, fiind de acord să beneficieze de dispozițiile legii 10/2001 și, se constată că în mod greșit instanța de fond a respins contestația formulată de, aceasta putând ca, în temeiul art. 22.1 din Normele de Aplicare a L1 0/2001 ce instituie prevalența principiului realizării dreptului și în raport de cel al respectării procedurii, să obțină aceleași beneficii în urma contestației formulate ca și ruda sa.
În consecință, instanța va constatat întemeiat primul motiv de apel care atrage schimbarea sentinței conform celor din dispozitiv.
În ceea ce privește restul motiv de apel, instanța constată că nu sunt fondate.
Terenul pentru care s-a dispus restituirea în natură, în suprafață de 198,30 mp este identificat în expertiză ca fiind parcela 86112 neafectată de construcții și din depunerea planșelor foto în apel rezultă că apelanții cunosc amplasarea lui, cunosc că este "liber" însă poziționarea lui nu este mulțumitoare pentru apelanți
Prin urmare, dispoziția instanței de fond este corectă.
În legătură cu dispoziția de a se acorda daune cominatorii și pentru situația în care s-a dispus compensarea diferenței de teren cu un alt teren de aceeași categorie de folosință, instanța reține critica nefondată.
În cadrul apelului, la insistențele apelanților, intimatul Orașul a făcut demersuri pentru a obține trecerea unor terenuri din domeniul privat al Statului în domeniul privat al localității pentru a respecta astfel dispozițiile L 10/2001 în scopul oferirii de terenuri în compensare.
Toate proiectele de hotărâre inițiate de Orașul au fost respinse de Consiliul Local, astfel că, cererea apelanților de a li se acorda în compensare terenul înscris în CF 20138 B top 13466/2/1 nu poate fi onorată la acest moment față de situația juridică a acestuia.
Atât la fond cât și în apel, Orașul a precizat că nu are terenuri libere pentru a putea acorda compensarea.
În situația în care nu se va perfecta o hotărâre a Consiliului Local care să stabilească regimul juridic al terenurilor " libere" ca aparținând domeniului privat al localității, compensarea nu se poate realiza, astfel că intervine cealaltă modalitate reparatorie, identificată în dispozitivul sentinței, propunerea de măsuri reparatorii în echivalent. Pentru aceasta instanța de fond a acordat daune cominatorii în cazul neîndeplinirii în termen a obligației de a face.
, și obligația de a acorda teren în compensare ca " obligație de a face" presupune plata de daune cominatorii, însă natura acestei obligații trebuie analizată în litera și spiritul legii 10/2001.
Potrivit art. 26.1 din normele de aplicare a Legii 10/2001 entității învestite cu soluționarea notificării îi revine obligația ca prin decizie motivată să acorde persoanei îndreptățite în compensare alte bunuri sau servicii. Emiterea acestei decizii motivate trebuie făcută în termen de 60 de zile de la data depunerii actelor doveditoare.
Așadar " compensarea" ca măsură reparatorie incumbă doar " entității învestite cu soluționarea notificării" - în speță Orașul prin primar, care trebuia să emită dispoziția motivată.
Prin urmare, acordarea în compensare de alte bunuri sau servicii este stabilită ca o obligație a unității deținătoare, însă o astfel de reparație nu depinde numai de voința unității notificate și a notificatorului, ci și de existența în patrimoniul unității notificate a unor bunuri care să poată fi acordate în compensare.
Față de probatoriul administrat și față de dispozițiile art. 26 și 23(1) din Legea 10/2001 cererea de obligare la plata daunelor cominatorii nu este admisibilă în contextul Codului civil și de procedură civilă. Pentru neîndeplinirea în anumite termene a obligațiilor ce revin diverselor persoane juridice implicate în procedura de restituire sau de acordare a reparațiilor, legea specială a prevăzut sancțiuni ( art. 30 alin 2), iar pentru alte termene nu a prevăzut sancțiuni cum este și cazul termenului de 60 de zile la care se referă art. 23(1) din /2001.
Pe cale de consecință nici motivul de apel prin care se solicită obligarea în solidar a tuturor intimaților la plata daunelor cominatorii, nu poate fi primit.
În ceea ce privește apelul formulat de Orașul, instanța, constatând că nu este motivat în termen a aplicat sancțiunea decăderii în baza art. 287 alin. 2 teza I. Totuși, în temeiul art. 292 alin. 2 Cod procedură civilă, analizând acest apel numai pe baza celor invocate la prima instanță, se constată că sentința este legală sub aspectul hotărârii de anulare a dispoziției 35/2007 emisă de Primarul Orașului și a măsurilor reparatorii dispuse de instanță și celorlalte obligații în sarcina unității notificate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de apelantul pârât Orașul Stațiune prin Primar împotriva sentinței civile nr. 80/2009 a Tribunalului Brașov.
Admite în parte apelul formulat de apelanții contestatori și împotriva aceleiași sentințe pe care o schimbă în parte în sensul că:
Admite în parte contestația formulată și precizată de ambii contestatori și cu privire la dispoziția 35/2007 emisă de intimatul Primarul Orașului.
Dispune aplicarea măsurilor reparatorii din sentința atacată și pentru contestatoarea.
Înlătură din dispozitivul sentinței dispoziția de respingere a contestației formulată și precizată de.
restul dispozițiilor sentinței.
Respinge restul pretențiilor din apel.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi 16 2009
Președinte, - - | Judecător, - - - |
Grefier, - - |
Red AP 7.01.2010
Dact AG 12.01.20101/ 8 ex
Jud fond
Președinte:Anca PîrvulescuJudecători:Anca Pîrvulescu, Daniel Marius Cosma
