Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 17/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR.17/
Ședința publică din 26 Ianuarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Georgiana Nanu
JUDECĂTOR 2: Lică Togan
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul civil declarat de reclamantul -., domiciliat în Pitești, strada -,.16,.G,.7, județul A, împotriva sentinței civile nr.183 din 28 mai 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, venit în rejudecare, după casare, intimat fiind MUNICIPIUL P, cu sediul în Pitești,-, județul
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.43 din 29.10.2007, emisă de Baroul Argeș -Cabinet individual, pentru apelantul-reclamant lipsă Gh. și consilier juridic, în baza delegație de la dosar, pentru intimatul-pârât Municipiului Pitești.
Procedura este legal îndeplinită.
Apelul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Consilier juridic, pentru intimatul-pârât Municipiul Pitești, solicită proba cu înscrisuri, sens în care depune la dosar un borderou cu acte, care este comunicat și apărătorului apelantului-reclamant Gh.
Curtea pune în discuție proba cu înscrisuri solicitată de reprezentantul intimatului-pârât.
Avocat, având cuvântul pentru apelantul-reclamant Gh. arată că este de acord cu proba cu înscrisuri solicitată de apărătorul intimatului-pârât. Apreciază că intimatul-pârât prin actele depuse la acest termen de judecată a încercat doar să formuleze apărări, fără a face dovada autorizațiilor legale de amplasare și construire ale parcării în litigiu, și nici dovada privind situația juridică a terenului.
Consilier juridic, având cuvântul pentru intimatul-pârât Municipiul Pitești, apreciază că situația juridică a terenului este clarificată încă de la instanța de fond, în sensul că din nr.HG447/2002 rezultă că acesta aparține domeniului public. Din actele depuse la acest termen de judecată, respectiv din adresa nr.108 din 05.12.2009, emisă de Proiect A rezultă că lucrările edificate pe terenul în litigiu au fost făcute în baza proiectului nr.1579/1962, iar din adresa nr.1333 din 09.01.2009, emisă de Canal 2000 SA, rezultă că pe terenul în litigiu există rețea de canalizare.
În raport de adresa nr.108 din 05.12.2009, emisă de Proiect A, din care rezultă că această unitate nu mai deține aceste autorizații de construire, acestea fiind casate ca urmare a vechimii de peste 30 ani, solicită proba cu relații de la Arhivele Naționale ale Statului sau de la Consiliul Județean A, în sensul de a înainta copii de pe aceste autorizații de construire.
Avocat, având cuvântul pentru apelantul-reclamant, apreciază că nu se mai impune administrarea acestei probe, în această fază procesuală, și că intimatul-pârât prin această solicitare dorește doar tergiversarea judecării cauzei.
Curtea apreciază că nu se mai impune suplimentarea probatoriului, în raport de probele administrate în cauză.
Reprezentanții părților, având cuvântul pe rând, arată că nu mai au cereri de formulat în cauză.
Curtea constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Avocat, având cuvântul pentru apelantul-reclamant Gh. susține oral apelul așa cum a fost motivat, solicitând admiterea acestuia, în sensul de a se dispune restituirea în natură a suprafeței de teren de 828, teren care este liber, nefiind afectat de detalii de sistematizare.
Din suprafața expropriată autoarei apelantului-reclamant a fost folosită doar o parte de teren pentru edificarea blocului de locuințe nr.16, restul terenului nefiind ocupat de o altă construcție, având amenajată doar o parcare, pentru care intimatul-pârât nu a reușit să probeze în nici un fel că aceasta este realizată cu autorizație legală de construire.
Solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat.
Consilier juridic, având cuvântul pentru intimatul-pârât Municipiul Pitești, solicită respingerea apelului, ca nefondat, și menținerea sentinței instanței de fond, în sensul respingerii contestației, întrucât în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.10 alin.3 din Legea nr.247/2005. Trecerea terenului în proprietatea statului s-a făcut la momentul exproprierii, iar prin nr.HG447/2001 nu s-a făcut altceva decât să se concretizeze inventarul bunurilor aflate în domeniul public.
Solicită respingerea apelului, ca nefondat, întrucât acesta aparține domeniului public.
CURTEA
Asupra apelului civil de față,
Constată că, prin contestația formulată la data de 19 octombrie 2006, petentul Gh. a solicitat anularea Dispoziției nr.2970 din 18 septembrie 2006 emisă de Municipiul Pitești prin care i-au fost acordate măsuri reparatorii prin echivalent pentru terenul în suprafață de 2.800 mp. și construcția demolată în suprafață de 169,5 mp. ambele situate în Pitești,-, imobile ce au fost preluate de stat prin expropriere în anul 1966.
În motivarea contestației, s-a arătat că suprafața de teren de 600 mp. este comod și posibil de restituit în natură și că acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent se impune numai pentru construcția demolată și restul terenului ocupat de blocurile de locuințe.
Prin sentința civilă nr.153 din 28 mai 2007, Tribunalul Argeșa respins ca nefondată contestația formulată așa cum a fost precizată, împotriva dispoziției nr.2970/18.09.2006 emisă de Primarul Municipiului Pitești.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că imobilul teren de 2.800 mp. și construcția în suprafață de 169,5 mp. au aparținut autoarei intimatului-contestator și că acestea au fost expropriate în anul 1966.
Expertiza topometrică efectuată în cauză a identificat terenul în suprafață de 2.800 mp. ce a format obiectul notificării și a dreptului de proprietate al autoarei contestatorului precizând că terenul a fost afectat construcției blocului nr.16, iar suprafața de 828 mp. este liberă neafectată de construcții, fiind destinată parcării complexului alimentar și reținută în inventarul lucrărilor domeniului public la poziția nr.1093, făcând parte dintr-o suprafață totală de 2.450 mp. afectată acestui scop.
S-a constatat că terenul este destinat unui scop de utilitate publică și este menționat în inventarul domeniului public al Municipiului Pitești, astfel că trecerea în proprietatea statului prin expropriere a justificat titlul acestuia care a și executat lucrările pentru care s-a dispus exproprierea, încât nu puteau fi acordate decât măsuri reparatorii prin echivalent.
Întrucât terenul este afectat unei utilități publice și este trecut legal în domeniul public, instanța nu poate scoate acest bun din categoria menționată, decât cu depășirea atribuțiilor cu care a fost investită de lege.
S-a respins solicitarea contestatorului privind acordarea de teren în compensare cu motivarea că părțile nu au identificat terenuri care să fie acordate petentului prin această modalitate.
Împotriva hotărârii a formulat apel contestatorul, Curtea de APEL PITEȘTI, prin decizia civilă nr.379/A din 29 octombrie 2007 admițând apelul și schimbând sentința în sensul admiterii contestației și modificării parțiale a dispoziției primarului, dispunând restituirea în natură a suprafeței de 828 mp. așa cum a fost identificat în schița anexă la raportul de expertiză, menținându-se celelalte mențiuni ale dispoziției.
Împotriva deciziei, a formulat recurs Municipiul Pitești prin care a susținut că instanța de apel a acordat contestatorului o suprafață de teren mai mare decât cea solicitată prin contestație, respectiv 600 mp. și că în mod greșit s-a dispus măsura reparatorie în natură, deoarece terenul este afectat de blocul 16, zona funcțională a blocului, alei pietonale și parcarea ce deservește Complexul alimentar -, astfel că nu este liber.
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia civilă nr.3214 din 21 mai 2008 a admis recursul declarat de pârât, a casat decizia și a trimis cauza aceleiași instanțe pentru rejudecarea apelului.
În considerentele deciziei de casare s-a arătat că instanța de apel a dispus restituirea în natură către contestator a suprafeței de 828 mp. ce face parte dintr-o suprafață mai mare de 2.450 mp. cuprinsă în inventarul bunurilor domeniului public și pe care este amplasată o parcare betonată ce deservește un complex alimentar, reținând printr-o concluzie sintetică și fără suport probator că lucrările de amenajare a lucrării au fost efectuate fără aprobările legale, ceea ce afectează aplicarea corectă a dispozițiilor art.11 alin.3 coroborat cu art.10 alin.3 din Legea nr.10/2001 și a Normelor metodologice de aplicare a legii aprobate prin nr.HG250/2007.
S-a dispus a se verifica dacă terenul în suprafață de 828 mp. este afectat servituților legale și utilităților publice, dacă lucrarea de parcare a fost executată în temeiul autorizațiilor legale de amplasare și construire, precum și data edificării acestuia în raport de detaliul de sistematizare și a inventarierii sale, integrată domeniului public, inventar aprobat prin nr.124 din 17 septembrie 1998.
S-a dispus totodată să se verifice dacă lucrarea parcare aflată pe terenul în litigiu a fost inclusă în planul lucrărilor de investiții de interes public, aprobat al localității, conform art.104 coroborat cu art.11 alin.3 din Legea nr.10/2001 și dacă ea deservește complexul alimentar, întrucât schița de plan nu evidențiază acest lucru.
Nelămurirea acestor aspecte, esențiale în aplicarea dispozițiilor art.11 alin.3, coroborat cu art.10 alin.3 din Legea nr.10/2001, s-a apreciat a echivala cu o nesoluționare pe fond a apelului, astfel încât se justifică soluția casării deciziei cu trimitere spre rejudecare.
În rejudecarea apelului s-au suplimentat probatoriile conform îndrumărilor date prin decizia de casare, în sensul că s-a completat raportul de expertiză tehnică judiciară de către același expert și cu proba cu înscrisuri pentru determinarea dacă lucrările de amenajare a parcării s-au efectuat cu aprobări legale, pentru determinarea datei edificării în raport de detaliile de sistematizare și de inventariere a sa în domeniul public.
Analizând materialul probator administrat în cauză, Curtea reține că apelul este nefondat pentru argumentele ce se vor arăta în continuare:
Verificându-se dacă suprafața de teren de 828 mp. integrat suprafeței de 2.450 mp. reținută în inventarul bunurilor domeniului public este afectată de servituți legale și utilități publice și dacă a fost executată cu autorizație legală, precum și data la care această lucrare de parcare a fost edificată în raport de detaliul de sistematizare, se constată următoarele:
Imobilul teren în suprafață de 2.800 mp. ce a fost proprietatea autorilor petentului, a fost expropriat în anul 1966, suprafața de 828 mp. din suprafața totală nu este afectată de construcții, însă are destinația de parcare amenajată în fața complexului alimentar cartier -, fiind proiectată, așa cum se arată prin adresa PROIECT A nr.3103/22 decembrie 2008 (fila 56), în cadrul proiectului " zona intrare sud Pitești Pr.1579/1962". Comanda de proiectare a fost înaintată de fosta Întreprindere de Gospodărie Comunală A la Sfatul Popular Regional A - Pitești, lucrările fiind executate de Regional de Construcții A pe baza unor documentații elaborate în anul 1962, dar care au fost casate, având o vechime de peste 30 ani.
De asemenea, Administrația Domeniului Public Pitești prin adresa nr.16914/26.11.2008, a arătat că parcarea situată în fața complexului alimentar din cartierul - a făcut parte din sistematizarea zonei cu multă vreme înaintea anului 1989 și figurează ca parcare aparținând domeniului public al Municipiului Pitești, fiind trecută prin hotărârea Consiliului Local nr.124/17 septembrie 1998, poziția 574, ca parcare publică, aparținând domeniului public al municipiului.
Din coroborarea probei cu expertiză tehnică, așa cum a fost completată în rejudecarea apelului cu proba cu înscrisuri, se constată că suprafața de teren pe care petentul o solicită a-i fi retrocedată în natură, respectiv 828 mp. deși nu este afectată de construcții, intră sub incidența dispozițiilor art.11 alin.4 din Legea nr.10/2001. Lucrarea pentru care s-a dispus exproprierea, respectiv parcarea, ocupă funcțional întregul teren afectat, astfel încât, nu este posibilă restituirea în natură.
Astfel, din proba cu expertiză tehnică topometrică s-a constatat că porțiunea pe teren de 828 mp. este ocupată de această parcare, iar din înscrisurile aflate la dosar rezultă că aceasta reprezintă o amenajare de utilitate publică în sensul prevederilor Legii nr.213/1998, dar și al art.10 pct.3 din normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr.10/2001 aprobate prin nr.HG250/2007.
Sintagma amenajări de utilitate publică are în vedere acele suprafețe de teren afectate unei utilități publice, respectiv suprafețele de teren supuse unor amenajări destinate a deservi nevoile comunității, terenul în litigiu încadrându-se în această noțiune de amenajări de utilitate publică.
Terenul este menționat în inventarul domeniului public al Municipiului Pitești anterior apariției Legii nr.10/2001, respectiv din anul 1998 sub denumirea "Parcare complex alimentar la poziția 1093" inclusă în suprafața de 2.450 mp. conform constatărilor expertului (fila 58 dosar fond).
În consecință, nu se poate susține că terenul expropriat a rămas în parte liber pe motiv că lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă doar parțial terenul, situație în care persoana îndreptățită poate solicita restituirea în natură a părții de teren rămasă liberă în condițiile art.11 alin.3 din Legea nr.10/2001; această normă nu are aplicabilitate în cauză, deoarece terenul expropriat este ocupat în totalitate de lucrările pentru care a fost preluat de stat prin modalitatea exproprierii, respectiv pentru parcare și a funcționat astfel de la data edificării și până în prezent.
De asemenea, conform adresei emisă de Canal 2000 (fila 54) pe terenul în litigiu este situată o conductă de canalizare menajeră identificată în schița de plan anexată adresei, dar pentru care nu există o documentație sau autorizație de construcție, fiind însă o dotare tehnico-edilitară subterană ce intră în accepțiunea noțiunii de amenajare de utilitate publică.
Cum din probele administrate rezultă că parcarea amenajată pe terenul în suprafață de 828 mp. a fost proiectată încă din anul 1962, făcând parte integrantă din proiectul prin care a fost sistematizată zona denumit "blocuri zona intrare sud Pitești", că a avut această destinație de la acea dată și până în prezent fiind întreținută și refăcută de organele administrației locale în anul 2005, cum această suprafață a fost inclusă în domeniul public al municipiului încă din anul 1998, fiind transmisă către Administrație Domeniului Public a parcărilor publice Pitești în vederea administrării, întreținerii și reparării, rezultă că lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă funcțional întregul teren afectat, astfel încât măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent și pentru acest teren în condițiile art.11 alin.4 din Legea nr.10/2001.
Pentru aceste considerente se constată că respingând contestația formulată de petent prima instanță de fond a pronunțat o sentință legală și temeinică, astfel încât apelul se privește ca nefondat și în temeiul dispozițiilor art.296 Cod procedură civilă urmează să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul -., domiciliat în Pitești, strada -,.16,.G,.7, județul A, împotriva sentinței civile nr.183 din 28 mai 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, venit în rejudecare, după casare, intimat fiind MUNICIPIUL P, cu sediul în Pitești,-, județul
Definitivă.
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 ianuarie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
,
Grefier,
Red./18.02.2009
GM/4 ex.
Președinte:Georgiana NanuJudecători:Georgiana Nanu, Lică Togan
