Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 189/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 189
Ședința publică de la 17 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Cumpănașu
JUDECĂTOR 2: Costinela Sălan
Grefier - -
Pe rol judecarea apelului declarat de apelanta reclamantă - domiciliată în Tg, J,-, jud. G, împotriva sentinței civile nr. 80 din 26 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât Primarul Municipiului Tg. J, având ca obiect legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns procurator - pentru apelanta reclamantă - și consilier juridic, pentru intimatul pârât - Primarul Municipiului Tg.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Reprezentantul intimatului pârât Primarul Municipiului Tg. J -, depune întâmpinare, inclusiv exemplar pentru comunicare.
Se comunică un exemplar al întâmpinării procuratorului apelantei reclamante.
Pentru a da posibilitatea apelantei reclamante prin procurator să observe întâmpinarea comunicată la termenul de față, instanța lasă dosarul la a doua strigare.
La a doua strigare au răspuns procurator - pentru apelanta reclamantă - și consilier juridic, pentru intimatul pârât Primarul Municipiului Tg.
Instanța constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra apelului de față, punându-i în vedere procuratorului apelantei reclamante, că în raport de dispozițiile art. 68 alin. 4 Cod procedură civilă nu poate depune decât concluzii scrise.
Procurator -, pentru apelanta reclamantă -, depune concluzii scrise în raport de care solicită admiterea apelului.
Consilier juridic, pentru intimatul pârât Primarul Municipiului Tg. J, arată că potrivit art. 4 pct. 1 din Legea 10/2001, în cazul în care mai multe persoane formulează notificări cu privire la același imobil, acestea se soluționează printr-o singură dispoziție, și pe cale de consecință, consideră că în speța de față, este posibilă soluționarea printr-o singură dispoziție a două notificări formulate de aceeași persoană.
Pune concluzii de respingere a apelului ca nefondat.
CURTEA
Asupra apelului de față;
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Gorj sub numărul -, reclamanta - a chemat în judecată pe pârâtul - Primarul Municipiului Tg. J, pentru ca prin sentința ce se va pronunța, în temeiul Legii nr.10/2001, raportat la prevederile Legii 247/2005, să se dispună restituirea în echivalent valoric la valoarea actuală calculată după normele europene de evaluare, a imobilului casă de locuit situat în Tg-J,- și a terenului în suprafață de 95. pe care s-a aflat construită casa.
În susținerea cererii a depus la dosar mai multe înscrisuri.
La data de 11.02.2009 reclamanta a depus o precizare la acțiune, în sensul că notificarea asupra căreia trebuia să se pronunțe pârâtul, era cea adresată Prefecturii G sub nr. 502/2001.
La data de 18.02.2009 pârâtul a formulat întâmpinare, invocând că reclamanta a promovat cu rea credință acțiunea, deoarece notificarea a fost soluționată prin dispoziția nr. 2404/10.04.2006 care a fost contestată, făcând obiectul dosarului -, motiv pentru care a solicitat să se facă aplicațiunea dispozițiilor art. 1081Cod pr. civilă.
A precizat că notificarea nr.502/2001 are în realitate numărul 5118/2001, număr dobândit în urma înaintării acestei notificări de către Prefectura G, către Primăria Tg-
În răspunsul la întâmpinarea pârâtului, reclamanta a arătat că a atacat parțial ambele dispoziții doar sub aspectul ofertelor de restituite în natură, oferta de restituire în echivalent valoric deși a rămas valabilă, aceasta nu a fost valorificată din vina pârâtului Primarul Municipiului Tg.
Prin sentința civilă nr.80 din 26 martie 2009, Tribunalul Gorja respins acțiunea formulată de reclamanta -, în contradictoriu cu pârâtul - Primarul Municipiului Tg. J, având ca obiect Legea nr. 10/2001, ca neîntemeiată.
S-a respins cererea pârâtului privind aplicarea dispozițiilor art. 1081Cod pr. civilă, față de reclamantă.
S-a reținut că, prin dispoziția nr. 2404/10.04.2006 privind soluționarea notificărilor nr. 3883/13.08.2001,419/5.02.2002 și 5118/13.08.2001 s-a dispus respingerea cererii de restituire în natură a terenului în suprafață de 265.p situat în Tg-J, - - nr. 1 jud. G, precum și acordarea de despăgubiri reclamantei -, pentru aceeași suprafață de teren și construcțiile în suprafață de 103,70., situate în Tg-J, - - nr. 1 Județul G.
În ceea ce privește cererea de restituire a imobilului situat în Tg-J,-, Primarul Municipiului Tg-J urma să se pronunțe printr-o altă dispoziție.
S-a mai reținut că prin dispoziția 2440/2006, privind soluționarea acelorași notificări, s-a dispus atribuirea în compensare în natură a unui teren în suprafață de 192. situat în Tg-J str. - - și acordarea de despăgubiri pentru restul de teren în suprafață de 333. situat în Tg-J, str. - -.
Că, ambele dispoziții au fost contestate de către -, făcând obiectul dosarului - al Tribunalului Gorj, cauza aflându-se în prezent în faza de recurs.
Reclamanta a contestat cele două dispoziții prin care au fost respinse cererile de restituire în natură a terenurilor în suprafață de 270. și 525. situate în Zona -, iar prin sentința civilă nr.270/12 iulie 2007 s-a dispus ca pentru suprafața de 95. ce face parte din terenul în suprafață totală de 265. situat în-, să fie acordate despăgubiri conform Titlului VII din Legea nr.247/2005, suprafața de 175. fiind restituită în natură, dispoziție care a fost menținută și prin decizia nr. 251/2008 a Curții de APEL CRAIOVA.
S-a constatat că situația terenului în suprafață de 95. și în general a terenului situat în Tg-J str. -, face obiectul unui litigiu încă în derulare, ce vizează contestarea dispoziției prin care s-a soluționat notificarea nr.502/2001, prin trimitere la numărul de înregistrare al acesteia la Primăria Tg-J, nr.5118/13.08.2001.
Aspectul invocat de reclamantă, în sensul că nu a contestat oferta de restituire în echivalent valoric care a rămas valabilă, reclamația acesteia vizând nevalorificarea din vina pârâtului primar a acestei dispoziții de restituire în echivalent, nu poate primi o întemeiere juridică în prezenta cauză, întrucât restituirea în echivalent valoric a vizat nu numai imobilul construcție, cât și terenul aferent, or, cu privire la nerestituirea în natură a acestui teren în parte sau în totalitate, dispoziția emisă de pârât a fost contestată în temeiul Legii nr.10/2001.
S-a reținut de asemenea, că cererea reclamantei privind restituirea în echivalent valoric pentru cele două imobile este neîntemeiată, cu atât mai mult cu cât în măsura în care s-ar fi dorit modificarea dispozițiilor emise de pârât în sensul stabilirii în concret a echivalentului valoric al imobilelor, reclamanta avea posibilitatea să solicite aceasta chiar în cadrul contestației împotriva dispozițiilor.
S-a concluzionat că însăși reclamanta nu a făcut dovada demersurilor pentru punerea în executare a părții din dispozițiile primarului, pe care aceasta arată că nu a contestat-o în procedura Legii nr.10/2001, în conformitate cu procedura administrativă de acordare a despăgubirilor, așa cum este reglementată de Legea nr.247/2005.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel reclamanta -, criticând-o pentru netemeinice și nelegalitate.
A susținut că prin notificarea adresată Prefecturii G, nu a solicitat restituirea în natură, ci despăgubiri prin echivalent valoric atât pentru fosta casă de locuit a autorilor săi din str. -, cât și a terenului ocupat de construcția respectivă în suprafață de 95.
Că, notificarea formulată cu privire la acest imobil trebuia soluționată distinct de către Primarul Municipiului Tg. J, prin emiterea unei dispoziții conformă cu notificarea, dispoziție care să-i permită valorificarea titlului de despăgubire prin
Apelanta reclamantă a mai susținut că prin această dispoziție primarul trebuia să dispună acordarea de despăgubiri, și nu să i se facă o ofertă de despăgubiri, deoarece prin cererea formulată reclamanta a solicitat expres acordarea de măsuri reparatorii sub forma despăgubirilor.
A învederat că Tribunalul Gorj în mod eronat a reținut că situația restituirii suprafeței de 95. și a fostei case de locuit, ce au format obiectul notificării, ar face obiectul unui litigiu în derulare, deoarece din hotărârile depuse la dosar rezultă că oferta primarului de restituire în echivalent valoric cu privire la aceste bunuri, nu a fost contestată.
A arătat că aceasta a rămas numai la stadiul de ofertă, deși reclamanta are nevoie de un titlu de despăgubire pe care să-l valorifice prin
A mai susținut că Tribunalul Gorja reținut în mod greșit că reclamanta a contestat în procedura contencioasă restituirea în natură a suprafeței de 170. teren care a constituit fosta curte a aceleiași case, în prezent demolată.
Cu privire la acest teren de 170. a arătat că s-a formulat separat notificare prin care s-a solicitat restituirea în natură, cererea de restituire fiind respinsă de Primarul Municipiului Tg.
Totodată, apelanta reclamantă a arătat că oferta făcută de Primarul Municipiului Tg. J, cu privire la terenul de 170. a fost contestată în instanță, instanțele de judecată dispunând restituirea fizică a terenului, care nu are însă legătură cu suprafața de 95. ce formează obiectul prezentei cauze.
A concluzionat în sensul că, în condițiile în care pentru terenul de 95. a formulat notificare separată, primarul avea obligația să emită dispoziție de restituire în echivalent valoric pentru acest teren și pentru casa de locuit a autorilor săi - și.
Apelul este nefondat.
Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 15 ianuarie 2009,înregistrată la Tribunalul Gorj sub nr-, reclamanta - a chemat în judecată pe pârâtul - Primarul Municipiului Tg. J, pentru ca prin sentința ce se va pronunța, în temeiul Legii nr.10/2001 raportat la prevederile Legii nr.247/2005, să se dispună restituirea în echivalent valoric la valoarea actuală calculată după normele europene de evaluare, a imobilului casă de locuit situat în Tg. J,- și a terenului în suprafață de 95. pe care s-a aflat construită casa.
Ulterior, prin cererea formulată la 11 februarie 1009 reclamanta și-a precizat acțiunea, în sensul că a solicitat ca pârâtul să fie obligat să emită o dispoziție în condițiile Legii nr.10/2001 cu privire la notificarea adresată de reclamantă Prefecturii G sub nr.502/2001, prin executorul judecătoresc.
În raport de precizarea cererii de chemare în judecată, prima instanță a fost investită cu acțiunea în obligație de a face formulată de reclamanta -, prin care aceasta a solicitat ca pârâtul Primarul Municipiului Tg. J, să fie obligat să emită dispoziție motivată în conformitate cu prevederile Legii nr.10/2001 la notificarea adresată Prefecturii G înregistrată sub nr.502/2001, înaintată spre soluționare Primarului Municipiului Tg.
Prin urmare, temeiul legal al acțiunii, așa cum aceasta a fost precizată la data de 11 februarie 2009, îl constituie prevederile art. 25 alin. 1 din Legea nr.10/2001, chiar dacă în cuprinsul cererii reclamanta nu a făcut referire la textul de lege citat.
Potrivit dispozițiilor art. 25 alin. 1 din Legea nr.10/2001, în termen de 60 de zile de la înregistrarea notificării sau, după caz, de la data depunerii actelor doveditoare prevăzute la art. 23 din lege, unitatea deținătoare este obligată să se pronunțe prin decizie sau, după caz, prin dispoziție motivată asupra cererii de restituire.
Prevederile art. 25 alin. 1 din lege sunt imperative,așa încât unitatea deținătoare odată sesizată prin notificarea formulată de persoana îndreptățită, are obligația să se conformeze, respectiv să emită o decizie sau dispoziție motivată, prin care să-și expună punctul de vedere cu privire la pretențiile solicitantului.
În speța de față, pârâtul Primarul Municipiului Tg. J și-a îndeplinit obligația impusă de art.25 alin.1 din Legea nr.10/2001, întrucât notificarea la care face trimitere apelanta reclamantă prin precizarea de acțiune a fost soluționată prin dispoziția nr.2404/10 aprilie 2006 emisă pârât ( fila 51 dosar fond ).
Notificarea înregistrată sub nr.502/2001 la executorul judecătoresc, depusă de către acesta la Prefectura Județului G, a fost înaintată spre soluționare Primarului Municipiului Tg. J, fiind înregistrată sub nr.5118/13 august 2001 și a fost soluționată împreună cu alte două notificări formulate de reclamanta -, înregistrate sub nr.3883/13 august 2001 și 419/5 februarie 2002, prin dispoziția menționată.
Din preambulul dispoziției nr.2404/10 aprilie 2006 emisă de Primarul Municipiului Tg. J, rezultă fără echivoc faptul că au fost luate spre examinare solicitările reclamantei formulate prin cele trei notificări, inclusiv notificarea înregistrată sub nr.5118/13 august 2001, ce a avut ca obiect imobilul situat în Tg. J,-.
Modalitatea de soluționare a notificărilor formulate de reclamantă prin dispoziția nr.2404/10 aprilie 2006 fost contestată în instanță, plângerea reclamantei formând obiectul dosarului nr.- al Tribunalului Gorj, soluționat prin sentința civilă nr.270 din 12 iulie 2007.
Împotriva sentinței civile nr. 270 din 12 iulie 2007 Tribunalului Gorj au declarat apel atât reclamanta -, cât și pârâtul Primarul Municipiului Tg. J, iar prin decizia civilă nr.151 din 26 august 2008, Curtea de APEL CRAIOVA admis apelurile și a schimbat în parte sentința, în sensul că a respins contestația formulată de reclamantă împotriva dispoziției nr.2440/14 aprilie 2006 emisă de Primăria Municipiului Tg. J, menținând restul dispozițiilor sentinței cu privire la contestația formulată împotriva dispoziției nr.2404/10 aprilie 2006, emisă de aceeași instituție.
Decizia pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVAa fost atacată cu recurs de ambele părți implicate în proces, recursul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu termen de soluționare la data de 6 octombrie 2009.
Față de împrejurarea că notificarea la care face referire reclamanta - în prezenta cauză a fost soluționată prin dispoziția nr.2404/10 aprilie 2006 emisă de Primarul Municipiului Tg. J, dispoziție atacată în procedura specială a Legii nr.10/2001, acțiunea în obligație de a face ce își are temeiul în dispozițiile art. 25 alin. 1 din Legea nr.10/2001 nu este fondată, așa cum corect a reținut și Tribunalul Gorj.
Chiar dacă prima instanță nu face referire expresă la prevederile art. 25 alin. 1 din Legea nr.10/2001, din considerentele hotărârii rezultă fără echivoc faptul că raționamentul juridic al tribunalului a avut ca punct de plecare textul de lege citat, ce nu și-a găsit aplicabilitatea în speța dedusă judecății, în condițiile în care notificarea formulată de reclamantă la executorul judecătoresc sub nr.502/2001, înregistrată la Primăria Municipiului Tg. J sub nr.5118/2001 (filele 54 - 55 dosar fond ) a fost rezolvată prin dispoziția nr.2404/10 aprilie 2006.
De altfel, prin motivele de apel, apelanta reclamantă recunoaște implicit că această notificare a fost soluționată prin dispoziția nr.2404/2006 emisă de Primarul Municipiului Tg. J în baza Legii nr.10/2001, susținând însă că modalitatea de rezolvare este greșită, întrucât prin această dispoziție au fost soluționate mai multe notificări.
În opinia apelantei reclamante -, notificarea formulată în baza Legii nr.10/2001 ce a vizat terenul în suprafață de 95. și construcția demolată din-, trebuia soluționată distinct printr-o dispoziție separată, prin care să se stabilească despăgubiri prin echivalent valoric, nicidecum o ofertă de despăgubire, așa cum s-a menționat în dispoziția nr.2404/10 aprilie 2006 emisă de Primarul Municipiului Tg.
Susținerile apelantei reclamante nu au un fundament legal, întrucât Legea nr.10/2001 nu cuprinde dispoziții exprese prin care să interzică soluționarea printr-o singură dispoziție a mai multor notificări formulate de persoana îndreptățită și mai mult, acestea trebuiau invocate în cadrul plângerii ce a format obiectul dosarului nr.- al Tribunalului Gorj și ulterior în căile de atac exercitate împotriva sentinței civile pronunțată de Tribunalul Gorj în acest dosar.
Din cuprinsul motivelor de apel rezultă însă că aceste aspecte nu au fost contestate de reclamantă, aceasta achiesând la modalitatea de rezolvare a notificării la care face referire.
Pentru considerentele expuse, apelul declarat de reclamantă este nefondat, astfel că în baza art. 296 Cod pr. civilă, urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelanta reclamantă -, împotriva sentinței civile nr. 80 din 26 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât - Primarul Municipiului Tg.
Cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 17 Iunie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.Judec. -
Tehn./ex.4
25.06.2009
Jud.fond
Președinte:Maria CumpănașuJudecători:Maria Cumpănașu, Costinela Sălan
