Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 190/2008. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE CIVILA NR. 190/

Ședința publică de la 15 septembrie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Eleonora Spiridon

JUDECĂTOR 2: Paulina Georgescu

Grefier - -

S-au luat în examinare apelurile civile declarate de apelantele pârâte PRIMARUL ORAȘULUI, -,- judetul Constanta și SC 2000 SA, - cu sediul în Sud, str.- (fosta ) nr.3, judetul și apelantele-reclamante - domiciliată în B,str.- - nr.43..AC..11.sector 3 și - domiciliată în Otopeni,-,judet I, - domiciliată în B,-.-..2..26 sector 3 și B,-. -. 16...2..50.sector 3 - împotriva sentintei civile nr.227 din 03.03.2008 pronunțată de Tribunalul Constanta în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele având ca obiect legea 10/2001.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 08.09.2008 și au fost consemnate în încheierea din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.

CURTEA

Asupra apelurilor civile de față;

Reclamanții și au investit instanța în contradictoriu cu pârâții PRIMARUL ORAȘULUI și SC 2000 cu soluționarea contestației îndreptată împotriva dispoziției nr.239/23.02.2004, emisă de Primarul Orașului.

Motivează reclamanta că, prin dispoziția atacată, pârâtul a respins cererea de restituire în natură a imobilului, cu motivarea că terenul este ocupat de activul "Pensiunea nr. 1" aparținând pârâtei SC 2000 Arată reclamanta că, dispoziția este nelegală întrucât contravine prev. art. 9 din Legea nr.10/2001, construcția fiind neautorizată în condițiile legii după data de 01.01.1999, aceste construcții fiind demontabile, astfel încât nu există nici un impediment la restituire.

Într-o primă fază procesuală, prin sentința civilă nr. 1635/11.10.2005 Tribunalul Constanta a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei SC 2000, a respins acțiunea îndreptată împotriva acesteia și a respins ca nefondată acțiunea formulată de către reclamanții, și în contradictoriu cu pârâtul PRIMARUL ORAȘULUI.

Împotriva acestei sentințe civile au declarat apel reclamantele, și, iar prin decizia civilă nr. 52/C/29.03.2006 pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚAa fost admis apelul și a fost desființată sentința civilă apelată, cauza fiind trimisă spre rejudecare instanței de fond.

Pentru a pronunța această decizie civilă instanța de apel a reținut că terenul lot 145 din parcelarea -, care formează obiectul notificării este deținut,împreună cu construcția care se află pe acest lot de către pârâta SC 2000, în temeiul protocolului nr.2930/13.11.2000, astfel încât aceasta, fiind titulara dreptului de proprietate asupra construcției, este și titulara unui alt drept real asupra terenului ocupat de construcție, având așadar calitatea de persoană deținătoare în înțelesul art.21 alin.1 din Legea nr.10/2001.

A mai apreciat instanța de apel faptul că, soluția pe fond a cererii de restituire în natură a terenului, implică analiza executării construcției aflate în proprietatea pârâtei SC 2000 cu respectarea dispozițiilor legale referitoare la autorizarea edificării, cercetarea stării fizice a construcției și a utilității acesteia pentru actualul proprietar, aspecte care nu pot fi disociate de chestiunile referitoare la restituirea terenului.

Împotriva acestei decizii civile au declarat recurs pârâții PRIMARUL ORAȘULUI și SC 2000, iar prin decizia nr.115/11.01.2007, pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție, a fost respins recursul declarat ca nefondat.

Instanța de recurs a luat act că pe parcursul soluționării recursului reclamanta a decedat, iar drepturile sale procesuale au fost preluate de către moștenitoarele acesteia, reclamantele, și.

În rejudecare, instanța a încuviințat administrarea probei cu expertiza tehnică imobiliară având ca obiective a se stabili dacă construcția care se află în patrimoniul pârâtei SC 2000 a fost autorizată sau nu, starea fizică actuală a construcției, valoarea și caracterul necesar al construcției pentru unitatea deținătoare, dacă aceasta este utilizată în prezent.

Din raportul de expertiză întocmit în cauză de către doamna expert, rezultă că pentru construcția care se află în patrimoniul pârâtei SC 2000 nu există autorizație de construcție, iar autorizația nr.109/10.10.1991 vizează reparațiile și transformarea vechii fabrici de bere, această clădire a fost edificată în anii 1960, funcționând ca pensiune în stațiunea. În prezent, la data efectuării expertizei, clădirea este o construcție părăsită, în ruină, cu toate utilitățile debranșate, cu acoperișul spart, fără uși, fără ferestre, cu ziduri interioare demolate, cu pardoseala distrusă, este neutilizată fiind într-o stare avansată de degradare.

Procedând la judecata cauzei, din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține că acțiunea este fondată și a fost admisă actiunea formulată de reclamanții -, și în contradictoriu cu pârâții PRIMARUL ORASULUI și SC 2000 SA.

S-a anulat dispoziția nr. 239/23.02.2004 emisă de către Primarul Orașului.

Au fost obligati pârâții să restituie către reclamanți terenul în suprafață de 300 mp având următoarele vecinătăți:

-la nord-str. 9 -;

-la est-str.- de pâine și bere;

-la sud-;

-la vest-str.- -, imobil identificat prin raportul de expertiză întocmit de către exp..

Pentru a pronunța o astfel de solutie se reține că pârâta SC 2000, în calitatea sa de unitate deținătoare, astfel cum a stabilit instanța de apel prin decizia de desființare, nu a demonstrat că această clădire îi este necesară, utilă, ci dimpotrivă, ansamblul probelor efectuate în cauză, a reliefat caracterul demolabil al acestei clădiri și împrejurarea că unitatea deținătoare nu o utilizează în scopul pentru care a fost edificată.

Prin urmare, se constată că principiul restituirii în natură a imobilelor preluate în mod abuziv în proprietatea statului, consacrat prin art.1, art.7 și art.9 din Legea nr.10/2001, este pe deplin aplicabil în speță, deoarece reclamantele sunt persoane îndreptățite, în sensul art. 4 alin.2 din Legea nr.10/2001, iar terenul litigios face parte din categoria celor prevăzute de art.10 alin.3 și respectiv 32din legea nr. 10/2001, după cum s-a reliefat în precedent, așa încât dispoziția contestată este afectată de nulitate absolută, fiind contrară normelor juridice cuprinse în Legea nr.10/2001.

Împotriva sentintei civile a tribunalului au declarat apel reclamantele și cei doi pârâti Primarul Orasul și - - 2000

Reclamantele, și prin avocat au declarat apel, fără a-l motiva și semna. Apelul a fost semnat de avocatul de la fond, care în apel nu mai avea delegatie, iar apelantii-contestatori au fost citati pentru termenul din 9 iunie 2008 cu mentiunea depunerii motivelor de apel, termen la care apărătorul nou ales, în prezenta reclamantelor nu își însușesc apelul declarativ făcut de apărătorul de la fond și prin urmare cererea este nulă.

Primarul Orasului critică solutia ca fiind nelegală cu motivarea că terenul dispus a fi retrocedat este ocupat de o altă persoană care înainte de anul 1990 și-a edificat, cu caracter definitiv o altă constructie. Drept urmare nu se poate restitui terenul pe vechiul amplasament.

- - 2000 critică hotărârea referitoare la atribuirea terenului pe care se află o constructie edificată în anul 1960 și transformată în baza autorizatiei de constructie nr.109/10.10.1991, într-o constructie ce are caracter definitiv.

Prin urmare, constructia nu se încadrează în categoria celor prevăzute de art.10 din Legea nr.10/2001, care se referă la constructii edificate anterior anului 1990 și de asemenea în cauză nu sunt aplicabile nici dispozițiile art.10 al.1-3 din Legea nr.10/2001, întrucât constructia nu este ridicată din materiale ușoare și nu este demontabilă.

În subsidiar, în conformitate cu dispozițiile art.10 al.3ind.2 din Legea nr.10/2001, solicită acordarea de despăgubiri, reprezentând valoarea de piată a constructiei respective, stabilită potrivit standardelor internationale de evaluare.

Examinând motivele de apel și verificând probele administrate, instanța retine următoarele:

Astfel, intimatele-reclamante și-au dovedit calitatea de persoane îndreptățite în înțelesul dispozițiilor art.4 al.2 din Legea nr.10/2001, precum și dreptul de proprietate asupra terenului de 300. pretins, care a fost proprietatea părintilor și care a fost preluat abuziv și fără titlu.

Pe terenul solicitat a fi restituit în natură este edificat, din anul 1960,Pensiunea nr.1, pe care o detine apelanta - - 2000 ca mijloc fix și care din probatorii - planșe foto și expertiză, rezultă că se află într-o avansată stare de degradare în proportie de 64%, fiind o ruină și care nu mai este utilizată de apelantă de mai multi ani.

- mult, în anul 1991 prin autorizatia nr.109 s-a aprobat de autoritatea locală și s-a autorizat transformarea Pensiunii nr.1 în și fabrica de bere, autorizatie care nu s-a pus în aplicare depășindu-se astfel dispozițiile înscrise în acest sens, în Legea nr.50/1991 cu modificările ulterioare.

Apelanta - - SA, deși detine clădirea ca mijloc fix în baza Legii nr.15/1990, a făcut declaratie de impunere - vezi adresa nr.4912/11.04.2005 a Primăriei, în anul 2005, la un an de la promovarea prezentei actiuni de către reclamante.

Prin urmare, declaratia de impunere a fost făcută pentru a dovedi aparenta asupra proprietății clădirii, după ce a fost chemată în judecată pentru restituirea imobilului din data de 9.04.2004.

Pe cale de consecință, pârâta nu se poate prevala de art.20 din Legea nr.15/1990, întrucât construcția a fost preluată în lipsa unui titlu legal, iar constructia a fost edificată de stat cu încălcarea dreptului de proprietate asupra terenului, preluat abuziv, fără titlu.

Expertiza efectuată de inginer a verificat și a constatat că nu a existat autorizatie pentru constructia aflată pe teren, iar autorizatia nr.109 din 10 octombrie 1991 anexată raportului de expertiză emisă la cererea - - 2000 SA pentru amenajare și reparare imobil "Pensiunea nr.1" în vederea transformării în și fabrică de bere, nu are nici o relevanță, deoarece lucrările nu au fost executate.

În anexa nr.1 la protocolul de predare nr.2930 din 13 noiembrie 2000 mijloacelor fixe preluate de - - 2000 SA la poziția 123 este înscrisă "Pensiunea nr.1", prin umare o constructie neautorizată, care de la data preluării de către "- - 2000" a rămas "în conservare", nefiind utilizată, situație constatată prin concluziile expertizelor efectuate în cauză.

Expertiza - expert depusă la 13 aprilie 2005 la pct.6 a constatat starea la acea dată a constructiei "în conservarea calificată de către expert ca o constructie în faza de demolare și anume, într-o stare foarte proastă, fără tâmplărie interioară sau exterioară, fără instalatii electrice, sanitare, încălzire termică, cu ziduri interioare demolate partial, pardoseală distrusă, învelitoarea de azbociment nu mai există, grupurile sanitare dezafectate.

Această situație rezultă și din raportul de expertiză inginer, care a constatat la data de 24 septembrie 2007 că, în prezent, constructia este părăsită, în ruină, cu toate utilitățile debranșate, cu acoperiș spart, fără uși, ferestre, cu zidurile interioare demolate, cu pardoseala distrusă.

Expertul a constatat că Pensiunea 1 este neutilizată, fiind în stare avansată de degradare.

Prin urmare, pe terenul în litigiu nu s-au efectuat constructii autorizate sau constructii noi, iar constructia Pensiunea 1 în ruină, nu a fost și nu este utilizată de "- - 2000"

Referitor la cererea subsidiară a apelantei - - 2000, conform art.294 al.1 Cod pr.civilă, în apel nu se pot face cereri noi, sens în care pretentiile în această cauză nu pot fi primite.

Față de această situație, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.4 al.2 din Legea nr.10/2001 de restituire în natură a terenului preluat abuziv și fără titlu așa cum este stipulat în art.9 din același act normativ. Art.10 al.3 din Legea nr.10/2001 coroborat cu Normele Metodologice de aplicare unitară a Legii nr.10/2001 aprobate prin nr.HG498/14 mai 2003, instituie obligativitatea restituirii în natură a terenurilor, în ipoteza în care pe acestea se află edificate ilegal, fie constructii indiferent de destinatia acestora, fie constructii ușoare sau demolabile, ca în cauza dedusă judecătii.

Urmează ca în baza art.296 Cod pr.civilă să respingă ca nefondate apelurile declarate de Primarul Orasului și - - 2000

Potrivit art.287 al.2 Cod pr.civilă va constata nul apelul reclamantelor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art.287 al.2 Cod pr.civilă;

Constată nul apelul declarat de apelantele-reclamante - domiciliată în B,str.- - nr.43..AC..11.sector 3 și - domiciliată în Otopeni,-,judet I, - domiciliată în B,-.-..2..26 sector 3 și B,-. -. 16...2..50.sector 3 - împotriva sentintei civile nr.227 din 03.03.2008 pronunțată de Tribunalul Constanta în dosarul nr-.

Respinge, ca nefondate, apelurile civile declarate de apelantele pârâte PRIMARUL ORAȘULUI, -,- judetul Constanta și SC 2000 SA, - cu sediul în Sud, str.- (fosta ) nr.3, judetul împotriva sentintei civile nr.227 din 03.03.2008 pronunțată de Tribunalul Constanta în dosarul nr-.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică,azi 15.09.2008.

Președinte Judecător

- - - -

Grefier

- -

Jud.fond:

Red.dec.jud.

Tehnored.gref.-

7 ex./27.10.2008

Președinte:Eleonora Spiridon
Judecători:Eleonora Spiridon, Paulina Georgescu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 190/2008. Curtea de Apel Constanta