Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 192/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 192/
Ședința publică de la 02 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Petrovici
JUDECĂTOR 2: Mihaela Popoacă
Grefier - -
Pe rol judecarea apelului civil (după casare) formulat de pârâții PRIMARUL MUNICIPIULUI C, CONSILIUL LOCAL C, MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR, toți cu sediul în C, b-dul. - nr. 51, județ C - împotriva sentinței civile nr. 275/C din 13.03.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, toți cu domiciliul ales în C,-, județ C, și intimatul pârât COMISIA CENTRALA PENTRU STABILIREA DESPAGUBIRILOR, cu sediul în B, nr. 202, sector 1, având ca obiect contestație în temeiul Legii nr. 10/2001.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns avocat pentru apelanții pârâții Primarul Municipiului C, Consiliul Local C, Municipiul C, prin Primar, potrivit împuternicirii avocațiale nr. 221/24.06.2009, lipsind intimații reclamanți, și intimatul pârât Comisia Centrala pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Procedura este legal îndeplinită, conform disp. art. 87 și urm. pr.civ.
Grefierul de ședință se referă asupra cauzei învederând că intimatul pârât Comisia Centrala pentru Stabilirea Despăgubirilor, la data de 21.07.2009 a formulat o cerere prin care solicită să i se comunice o copie de pe hotărârea atacată, precum și motivele de apel, pentru a-și pregăti apărarea.
Apărătorul recurenților pârâții, având cuvântul, precizează că nu
mai are alte cererii de formulat sau probe de administrat și solicită cuvântul asupra apelului.
Instanța, având în vedere că nu sunt motive de amânare, fiind
lămurită asupra cauzei, în temeiul art. 150 Cod proc. civilă declară dezbaterile închise, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul părților asupra apelului.
Având cuvântul apărătorul intimaților pârâții arată că față de decizia
de casare, în referire la apelul pârâtului Consiliul Local C, solicită admiterea apelului formulat de Consiliul Local C întrucât acest pârât nu
are calitate procesual pasivă în raport de considerentele motivelor de apel, cu cheltuieli de judecată.
Instanța rămâne în pronunțare asupra soluției în apel.
CURTEA
Asupra apelului civil de față;
Din examinarea lucrărilor dosarului constantă următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța sub nr-, reclamanții, și au solicitat în contradictoriu cu pârâții Primarul Municipiului C, Consiliul Local C, Municipiul C prin Primar și Comisia Centrala pentru Stabilirea Despăgubirilor, în principal restituirea în natură a imobilului situat în C,-, fost nr. 14, compus din teren în suprafață de 200 mp și construcție.
Prin sentința civilă nr. 275/12.03.2008 Tribunalul Constanțaa admis în parte acțiunea, formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâții Primarul Municipiului C, Municipiul C prin primar și Consiliul Local
A fost respinsă cererea privind restituirea în natură a imobilului situat în C,-, fostă nr. 14, compus din teren în suprafață de 200 mp și construcție și a fost obligat pârâtul Primarul municipiului să acorde reclamanților pentru imobilul menționat, alte bunuri sau servicii ori să propună acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale, respectiv Titlul VII din Legea nr. 10/2001, în situația în care măsura compensatorie nu este acceptată de reclamanți.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamanți, în contradictoriu
cu Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, ca fiind îndreptată împotriva potriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că
a dobândit prin actul de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. 398 din 19 februarie 1914, un imobil situat în C-, fostă nr. 14.
În registrul de proprietăți din anul 1936, imobilul figura în posesia lui, iar, potrivit foii de date pentru cartea funciară, întocmită în anul 1940, imobilul construcție, situat în C,-, era compus din parter și etaj, Ia parter existând 2 prăvălii, iar la etaj trei camere, un hol și un closet, figurând înscris pe numele moștenitorilor.
Acest imobil a fost naționalizat prin Decretul nr. 92/1950 pe numele
, la poziția 49.
La decesul lui, în anul 1939, au rămas ca moștenitori
, și, la decesul numitei, produs la data de 16 iulie 2001, au rămas ca moștenitori și, iar la decesul numitului, produs la data de 4
decembrie 1993, au rămas ca moștenitori reclamanții, și.
Reclamanții au formulat notificare, înregistrată la nr. 2069 din 22 octombrie 2001 la., prin care au solicitat restituirea în natură a imobilului ori despăgubiri; pentru ipoteza în care restituirea în natură nu este posibilă, însă nu au primit răspuns la notificare.
Prima instanță a reținut că imobilul a aparținut autorului reclamanților, iar motivul pentru care în decretul de expropriere apare este acela că era decedat la data preluării imobilului prin Decretul nr. 92/ 1950.
La momentul preluării, bunul se afla în proprietatea moștenitorilor acestuia, iar starea de minorat a moștenitorilor explică înscrierea in actul de preluare a altei persoane (rudă cu aceștia).
Conform art. 3, alin. 1, lit.a din Legea nr. 10/2001 și art. 4 alin. 2 din aceeași lege, beneficiază de măsuri reparatorii foștii proprietari sau moștenitorii acestora, iar, conform art. 2 lit. a din Legea nr. 10/2001, preluarea imobilului în baza Decretului nr. 92/ 1950 fost abuzivă.
S-a mai reținut, că terenul fiind ocupat de blocul de locuințe nr. 9,
construit după demolarea construcției preluată prin naționalizare, măsurile reparatorii în echivalent ce pot fi acordate sunt prevăzute de art. 1 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, iar la termenul când au avut loc dezbaterile, "anterior cuvântului acordat în fond", reclamanții au arătat că măsurile reparatorii pot consta și în acordarea în compensare de alte bunuri sau servicii.
Potrivit prevederilor Legii nr. 10/2001, propunerea acordării de
despăgubiri în condițiile legii speciale se poate face numai dacă măsura compensării nu este posibilă ori nu este acceptată de persoana îndreptățită, însă nu se va stabili în concret vreun imobil pentru compensare, întrucât regimul juridic al unui astfel de imobil nu este cunoscut.
Curtea de APEL CONSTANȚA, prin decizia civilă nr. 202/C din 22 2008, respins apelul declarat de pârâți împotriva acestei sentințe, reținând că apelul declarat de Primarul municipiului C și Municipiul C este nefondat, deoarece reclamanții-intimați au investit prima instanță cu o cerere întemeiată pe prevederile Legii nr. 10/2001, că această lege a instituit o procedură specială și că, "în tăcerea legii", persoana interesată nu este împiedicată să solicite persoanei deținătoare să răspundă notificării.
S-a mai reținut, că dovada dreptului de proprietate asupra imobilului s-a făcut cu actele aflate la filele 6, 7, 8 din dosarul primei instanțe, că la data naționalizării era decedat și că,nu rezultă că imobilul a fost înstrăinat altei persoane".
Inițial reclamanții au solicitat restituirea imobilului, iar în subsidiar au solicitat măsuri "compensatorii - despăgubiri bănești", neavând loc o modificare a acțiunii, deoarece prin acțiune s-au solicitat despăgubiri sau bunuri în compensare.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții care, invocând art. 304 pct. 9.proc.civ. au arătat că instanța de apel nu -a pronunțat asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a Consiliului local C, care
trebuia analizată prin prisma obiectului pricinii și a dispozițiilor Legii nr. 215/2001 care reglementează competențele organelor administrației publice locale și nici cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților.
S-a mai susținut că, față de faptul că prin notificare reclamanții au cerut restituirea în natură sau acordarea de despăgubiri bănești, iar cererea de chemare în judecată este identică cu notificarea, modificarea ulterioară este făcută cu depășirea termenului prevăzut de art. 132.proc.civ. și nu se justifică stabilirea în sarcina pârâților a unei obligații alternative.
Prin decizia civilă nr. 4443/2 aprilie 2009 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul formulat de pârâtul Consiliul Local C, a casat în parte decizia civilă nr. 202/.09.2008 a Curții de APEL CONSTANȚA și a trimis cauza Curții de APEL CONSTANȚA pentru rejudecarea apelului declarat de Consiliul Local Au fost menținute celelalte dispoziții ale deciziei.
Prin aceeași hotărâre, instanța de recurs a respins ca nefundat recursul declarat de pârâții Municipiul C și Primarul Municipiului
Pentru a pronunța această soluție Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut, în esență, că în lipsa motivării soluției de respingere a apelului declarat de pârâtul Consiliul Local C, este imposibilă analiza, în cadrul recursului acestui pârât, a legalității și temeiniciei hotărârii pronunțate de Curtea de APEL CONSTANȚA, motiv pentru care se impune rejudecarea apelului declarat de acest pârât, cauza fiind trimisă aceleiași instanțe.
Referitor la recursul declarat de Municipiul C și Primarul Municipiului C, instanța de recurs a reținut că acestea sunt nefondate, instanțele de fond și apel soluționând în mod corect cererea în limitele investirii, reclamanții dobândindu-și calitatea de persoane îndreptățite la acordarea de măsuri reparatorii conform Legii nr. 10/2001.
După casarea cu trimitere, cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de APEL CONSTANȚA sub nr-.
Analizând legalitatea hotărârii apelate în raport de critica apelantului pârât Consiliul Local C, ce vizează exclusiv modalitatea de soluționare a excepției lipsei calității procesual pasive a pârâtului în prezenta cauză, Curtea constată că apelul este fondat și urmează a fi admis pentru următoarele considerente:
modalitatea de exercitare a dreptului la restituirea imobilelor preluate abuziv, Legea nr.10/2001 a instituit două etape ale procedurii de restituire, una necontencioasă și alta contencioasă, iar în art.22 a stabilit părțile între care se desfășoară aceste proceduri și anume, "persoana îndreptățită la restituire" și "persoana juridică deținătoare a imobilului". Art.21 din lege stabilește categoriile de persoane juridice care sunt obligate la restituirea proprietății către persoanele îndreptățite, prin dispoziția motivată a organelor de conducere, și prevede în alin.4 că au calitatea de unități deținătoare și unitățile administrativ teritoriale, în cazul cărora restituirea se face prin dispoziția motivată a primarilor ori, după caz, a președintelui consiliului județean.
"Persoana îndreptățită la restituire", care are calitate procesuală activă, și "unitatea deținătoare", care are calitate procesuală pasivă, figurează ca atare în ambele faze ale procedurii speciale reglementată de Legea nr.10/2001 și nu pot fi înlocuite de o altă parte astfel că, în cazul în care bunul aparține patrimoniului unei unități administrativ teritoriale, obligația de soluționare a notificării prin care se solicită restituirea lui în natură sau prin echivalent nu poate fi opusă decât "deținătorului", respectiv comunei, orașului sau municipiului, ca persoane juridice de drept public, reprezentați în justiție prin Primar.
Această interpretare se impune întrucât persoana juridică de drept public are, potrivit legii, personalitate juridică, capacitate de folosință și un patrimoniu în care se pot găsi bunuri care cad sub incidența acestui act normativ, iar din interpretarea legii speciale rezultă cu evidență că în întreaga procedură de restituire primarul nu figurează în nume propriu, ci reprezintă unitatea administrativ teritorială.
În exercitarea atribuțiilor care îi revin ca reprezentant legal al persoanei juridice de drept public, primarul exercită și atribuția stabilită prin art.67 din Legea nr.215/2001, în sensul că emite o dispoziție motivată, intenția legiuitorului fiind aceea de a desemna, în mod expres, actul procedural prin care se soluționează notificările, iar nu aceea de a stabili o "obligație în nume propriu".
Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel despre care se reține că este obligat în raportul juridic dedus judecății.
Față de aceste considerente și având în vedere atribuțiile consiliilor locale, astfel cum sunt stabilite prin Legea nr. 215/2001, se reține că excepția lipsei calității procesual pasive a Consiliului Local al Municipiului C este fondată, acest pârât neavând atribuții în domeniul Legii nr. 10/2001.
Conform art. 296 Cod proc. civilă se va admite apelul pârâtului Consiliul Local al Municipiului C și se va schimba în parte hotărârea apelată, în sensul respingerii acțiunii față de Consiliul Local al Municipiului C, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate.
În baza art. 274 Cod proc. civilă obligă intimații reclamanți la 100 lei cheltuieli de judecată către apelantul Consiliul Local al Municipiului C, reprezentând onorariul de avocat aferent apelului acestui pârât.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul CONSILIULUI LOCAL, cu sediul în C, b-dul. - nr. 51, județ C formulat împotriva sentinței civile nr. 275/C din 13.03.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, toți cu domiciliul ales în C,-, județ C, și intimatul pârât
COMISIA CENTRALA PENTRU STABILIREA DESPAGUBIRILOR, cu sediul în B, nr. 202, sector 1.
Schimbă în parte sentința apelată în sensul că respinge acțiunea față
de Consiliul Local C, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Obligă intimații reclamanți la plata 100 lei cheltuieli de judecată către apelantul Consiliul Local
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 02 2009.
Președinte, Judecător,
- - - -
Ptr.Grefier,
- -
aflată în concediu de odihnă,
potrivit dispozițiilor art. 261(2)
Cod procedură civilă, semnează
Grefier șef,
Jud.fond -
Red.dec.jud. PM./09.09.2009
Tehnored.gref./14 ex./11.09.2009
Emis 10 com./________
Președinte:Daniela PetroviciJudecători:Daniela Petrovici, Mihaela Popoacă
