Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 195/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 195
Ședința publică de la 11 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Protea
JUDECĂTOR 2: Valeria Cormanencu Stanciu
Grefier: - -
S-a luat în examinare cererea de apel formulată de Uniunea Națională a Cooperației de Consum- împotriva sentinței civile nr. 552 din 1.04.2009 a Tribunalului Iași.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că pricina este la al patrulea termen de judecată, la dosar s-au depus prin serviciul de registratură precizări formulate de apelantă,însoțite de adresa nr. 2081/2009, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată pricina în stare de judecată și văzând că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă rămâne în pronunțare.
După deliberare:
CURTEA DE APEL:
Asupra apelului civil de față:
Reclamanta - Uniunea Națională a Cooperației de Consum a solicitat, în contradictoriu cu Municipiul I, anularea dispoziției nr. 689/17.03.2008 emisă de Primarul Municipiului I și restituirea imobilului situat în I,-, compus din teren, în suprafață de 242.
În motivarea contestației, reclamanta a învederat faptul că este proprietarul imobilului din I,-, în calitate de succesor al Băncii Centrale Cooperative și al Institutului Național al Cooperației și a dobândit acest imobil astfel: 121. de la, în baza actului de vânzare cumpărare din 19.04.1937 și 121 de la, în baza actului de vânzare cumpărare din 13.10,1938.
În temeiul art. 21 alin 1 și art. 22 din Legea nr. 10/2001, republicată, notificat Primăria Municipiului I cu notificarea nr. 364/2001, înregistrată la Primăria sub nr. 49415/14.08.2001, prin care a solicitat restituirea în natură a imobilului și nu acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul revendicat, astfel cum eronat a reținut Primăria municipiului
Analizând actele de restituire, Primăria Municipiului Iar espins cererea motivând că nu a făcut dovada calității de persoană îndreptățită, conform art. 3 alin 1 lit. c din Legea nr. 10/2001, republicată.
Prin adresa nr. 838/13.03.2003 a depus la dosarul notificării sus menționate acte din care rezultă calitatea de persoană îndreptățită.
Tribunalul Iași, prin sentința civilă nr. 552 din 1.04.2009, a respins contestația formulată de - Uniunea Națională a Cooperației de Consum în contradictoriu cu Primarul Municipiului
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că, prin contractul de vânzare cumpărare, încheiat la 19.04.1937, cu, Banca Centrală Cooperativ dobândit în proprietate suprafața de 121. teren situat în I,- ( fila 6).
La data de 13.10.1938, Institutul Național al Cooperației a cumpărat, potrivit actului de vânzare cumpărare încheiat cu suprafața de 121. teren, situat la aceeași adresă, I,- (fila 8).
Prin notificarea nr. 509/IA/30.07.2001, adresată Primăriei Municipiului I ( fila 1) Uniunea Națională a Cooperativelor de Consum și Credit a solicitat, în baza Legii nr. 10/2001, restituirea imobilului situat în I,-, dobândit prin cele două acte sus menționate.
Prin dispoziția nr. 689/25.03.2008 emisă de Primarul Municipiului I ( fila 1) s-a respins cererea de acordare măsuri reparatorii pentru imobilul situat în I,- formulată de Uniunea Națională a Cooperativelor de Consum și Credit, motivat de faptul că nu s-a făcut dovada calității de persoană îndreptățită, conform art. 3 alin 1 lit. c din Legea nr. 10/2001.
Dispozițiile legale menționate stabilesc că sunt îndreptățite la măsuri reparatorii constând în restituirea în natură sau prin echivalent persoanele juridice, proprietari ai imobilelor preluate în mod abuziv de către stat, organizații cooperatiste sau de orice alte persoane juridice după data de 6 martie 1945; îndreptățirea la măsurile reparatorii prevăzute de acest articol este condiționată de continuarea activității ca persoană juridică până la data intrării în vigoare legii sau de împrejurarea că activitatea lor să fi fost interzisă sau întreruptă în perioada 6 martie 1945 - 22 1989, iar acestea să-și fi reluat activitatea după data de 22 1989, dacă prin hotărâre judecătorească se constată că sunt aceeași persoană juridică cu cea desființată sau interzisă, precum și partidele politice a căror activitate a fost interzisă sau întreruptă în perioada 6 martie 1945 - 22 1989, dacă și-au reluat activitatea în condițiile legii.
Din probele existente la dosarul cauzei, privind evoluția în timp a reclamantei, a rezultat că, prin " Legea asupra băncilor populare sătești și a casei lor centrale" publicată în Monitorul Oficial nr. 288/29 martie 1903, s- creat prima instituție centrală cooperatistă - Casa Centrală a Băncilor Populare.
În anul 1918, în locul Casei Centrale a Băncilor Populare s-a înființat Casa Centrală a Cooperației și ., în cadrul căreia s-au creat trei instituții cooperative centrale și anume: Centrala Băncilor populare, Centrala Cooperativelor de Producție și Consum și Centrala Obștilor și Agricole.
Prin Legea de organizare a Ministerului Muncii și Sociale din aprilie 1920,s-a organizat Direcția Cooperației orășenești, ulterior această direcție trecând sub tutela Casei Centrale a Cooperației și ., așa cum rezultă din Legea unificării cooperației din februarie 1923.
Prin Codul Cooperației au fost înființate alte două organizații centrale, respectiv Centrala Băncilor Populare și Centrala Cooperativelor.
Prin Legea nr. 35/1929 privind organizarea cooperației ( publicată în Monitorul Oficial nr. 71/28 martie 1929) au fost prevăzute ca formă de organizare Societățile Cooperative, ( asociații de societăți cooperative), de Cooperative, Centrala Uniunii de Cooperative, Banca Centrală Cooperativă și Centrala Cooperative de Import și Export.
În baza Decretului Regal nr. 2269/1938, publicat în Monitorul Oficial nr. 141/23 iunie 1938, s-a înființat Institutul Național al Cooperativei, prin fuzionarea organismelor centrale, având personalitate juridică și funcționând sub controlul și îndrumarea Ministerului Economiei Naționale.
În scopuri economice cooperativele se puteau asocia în federale.
Prin Decretul nr.133/2.04.1949 se reorganizează întreaga mișcare cooperatistă, stabilind ca forme de organizare, cooperativele de consum și cele de producție meșteșugărească.
Cooperativele de consum și cele de producție meșteșugărească s-au asociat în Uniuni Județene iar în Centrale ale.
În anul 1950, Institutul Național al Cooperației s-a transformat în Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum din -, iar, ulterior, prin Legea nr. 109/1996 privind organizarea și funcționarea cooperației de consum și cooperației de credit, s-a prevăzut în mod expres la art. 190 din Legea nr. 109/1996 că - Uniunea Națională a Cooperativelor de Consum și de Credit este succesoarea de drept a Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum și de Credit ( înființată în anul 1950).
Prin Legea nr. 1/2005 s-a prevăzut reorganizarea Uniunii Naționale a Cooperativelor de Consum - în asociație sau uniune națională sau în societate cooperativă de grad II.
În baza acestei legi, a operat modificarea denumirii persoanei juridice în Uniunea Națională a Cooperativelor de Consum.
S-a reținut că reclamanta este succesoarea Băncii Centrale și respectiv, a Institutului Național al Cooperației, aflându-se în prima ipoteză reglementată de art. 3 alin 1 lit. c din Legea nr. 10/2001. Așadar nu este incidentă prevederea potrivit căreia recunoașterea calității de persoană îndreptățită este condiționată de existența unei hotărâri judecătorești care să constate că notificatoarea este una și aceeași persoană juridică cu cea desființată sau interzisă, astfel cum a susținut pârâtul, întrucât reclamanta nu s-a aflat în nici una din aceste două situații.
Potrivit art. 1 lit. e din cap. I al Normelor metodologice din 7 martie 2007 de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001, sarcina probei proprietății, a deținerii legale a acesteia la momentul deposedării abuzive și a calității de persoană îndreptățită la restituire revine persoanei care pretinde dreptul. În cazul în care, pentru imobilul respectiv, nu se poate face dovada formală a preluării de către stat ( decizia administrativă nu este găsită, iar imobilul respectiv se regăsește în patrimoniul statului după data invocată ca fiind data preluării bunului), soluționarea notificării se va face în funcție și de acest element - faptul că imobilul se regăsește în patrimoniul statului constituie o prezumție relativă de preluare abuzivă.
În speță, reclamanta nu a putut preciza condițiile trecerii imobilului în proprietatea statului, faptul preluării abuzive și legat de acest aspect, momentul deposedării pentru ca în funcție de acest element să se poată stabili incidența prevederilor Legii nr. 10/2001.
Expertiza efectuată în cauză de expert a stabilit că, în prezent, terenul ce face obiectul notificării este ocupat de bloc de locuințe,alee de acces și parcare. În cauză nu poate opera, însă, prezumția relativă de preluare abuzivă reglementată de art. 1 lit. e din normele de aplicare a Legii nr. 10/2001, întrucât, potrivit adresei nr. 85542/27.10.2008 emisă de Serviciul de Urbanism - Direcția de Dezvoltare a Municipiului I ( fila 123), situația imobilului din I,- ( actual 16) era aceeași în 1949 ca și în prezent, respectiv la adresa respectivă figura edificat blocul identificat de expert în lucrarea depusă la dosarul cauzei.
Cum, în cauză, reclamanta nu a probat că preluarea imobilului a operat de la persoana juridică a cărei continuatoare este, ulterior datei de 6 martie 1945, față de situația imobilului revendicat în anul 1949, instanța a apreciat că reclamanta nu a făcut dovada calității de persoană îndreptățită la măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001.
Uniunea Națională a Cooperativelor de Consum a declarat apel considerând că sentința tribunalului este nelegală și netemeinică.
În motivarea apelului, se susține că, prin dispoziția primarului s-a reținut că apelanta este persoană îndreptățită, conform art. 3 alin. 1 litera c din legea nr. 10/2001, iar tribunalul a constatat că s-ar afla în prima ipoteză a art. 3 alin. 1 litera
În ceea ce privește sarcina probei, apelanta arată că, potrivit art. 23 din legea nr. 10/2001,faptul că imobilul se regăsește în patrimoniul statului constituie o prezumție relativă de preluare abuzivă.
Mai pretinde apelanta că, deși expertul tehnic desemnat de tribunal, a precizat că imobilul a fost preluat de către stat în baza Decretului nr. 712/1966, instanța de fond nu a analizat acest aspect nedând eficiență principiului rolului activ al judecătorului.
Legal citat, Primarul Municipiului I nu a formulat întâmpinare în cauză.
În apel a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține că apelul este întemeiat.
Astfel, Curtea constată că, prin notificarea nr. 364/2001 (fila 10 - dosar fond), Uniunea Națională a Cooperativelor de Consum a solicitat restituirea în natură a imobilului situat în I,-.
Fiind legal învestit cu soluționarea notificării, Primarul Municipiului Iae mis dispoziția nr. 689 din 17.03.2008 prin care a respins cererea de acordare de măsuri reparatorii pentru imobilul notificat, motivat de faptul că nu s-a făcut dovada calității de persoană îndreptățită, conform art. 3 alin. 1 lit. c din Legea nr. 10/2001.
Prin sentința apelată, tribunalul a respins contestația formulată împotriva dispoziției Primarului Municipiului I motivat de faptul că, deși notificatoarea se încadrează în prima teză a art. 3 alin 1 lit. c din Legea nr. 10/2001, aceasta nu a dovedit faptul deposedării sale de imobil și momentul deposedării.
Această soluție este dată, însă, cu aplicarea greșită a prevederilor Legii nr. 10/2001 și a înrăutățit situația contestatoarei în propria cale de atac.
Curtea constată că, potrivit art. 3 alin. 1 litera c din Legea nr. 10/2001, sunt îndreptățite la măsuri reparatorii constând în restituirea în natură sau, după caz, prin echivalent persoanele juridice, proprietari ai imobilelor preluate abuziv de stat, de organizații cooperatiste sau de orice alte persoane juridice după data de 6 martie 1945.
Tribunalul a reținut corect împrejurarea că apelanta se încadrează în prevederile art. 3 alin. 1 lit. c din Legea nr. 10/2001, iar acest aspect nu a fost contestat de nici una dintre părțile litigante intrând, astfel, în puterea lucrului judecat.
În ceea ce privește preluarea abuzivă de către stat a imobilului din litigiu, Curtea apreciază că, potrivit art. 1 lit. e Capitolul I din HG nr. 250/2007, de aprobare a Normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001, sarcina probei proprietății, a deținerii legale a acesteia la momentul deposedării abuzive și a calității de persoană îndreptățită la restituire revine persoanei care pretinde dreptul, în conformitate cu prevederile art. 3 și ale art. 23 din lege.
În cazul în care, pentru imobilul respectiv nu se poate face dovada formală a preluării de către stat, iar imobilul se află în patrimoniul statului după data invocată ca fiind data preluării bunului, soluționarea notificării se va face în raport de acest element - faptul că imobilul se regăsește în patrimoniul statului constituie o prezumție relativă de preluare abuzivă.
Tribunalul nu a dat eficiență prezumției relative de preluare abuzivă a imobilului din litigiu, deși din expertiza topografică a rezultat că întreaga suprafață de 242 mp se află în domeniul public al Municipiului I, fiind ocupată de un bloc de locuințe, de o alee de acces și de parcare.
Această prezumție este întărită de sentința civilă nr. 7857 din 22.05.2000 a Judecătoriei Iași, care a rămas irevocabilă și care a stabilit, cu putere de lucru judecat, calitatea apelantei de proprietar neposesor al terenului, situat în I, str. --- nr. 63 și pe cea a unității administrativ-teritoriale, de posesor neproprietar.
Față de cele ce preced, Curtea reține că apelanta a dovedit atât calitatea de persoană îndreptățită la acordarea măsurilor reparatorii reglementate de Legea nr. 10/2001, cât și preluarea abuzivă a terenului notificat.
În consecință, se va admite apelul și se va desființa sentința atacată.
Având în vedere că, deși la tribunal s-a administrat proba cu expertiză topometrică de identificare a terenului din I, str. --- nr. 63, prin sentința apelată nu s-a rezolvat fondul litigiului dedus judecății, astfel că, pentru a nu prejudicia părțile de beneficiul unui grad de jurisdicție, se va trimite cauza spre rejudecarea fondului la prima instanță de control judiciar, conform art. 297 teza I Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de Uniunea Națională a Cooperației de Consum - împotriva sentinței civile nr. 552 din 1.04.2009 a Tribunalului Iași, sentință pe care o desființează.
Constată calitatea contestatoarei de persoană îndreptățită la acordarea de măsuri reparatorii în condițiile Legii nr. 10/2001.
Dispune trimiterea cauzei la tribunal pentru rejudecarea cauzei în fond.
Definitivă. Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 11.12.2009.
Președinte Judecător
- - --- -
Grefier
- -
Tehnored.
2 ex. - 07.01.2010
Judecător fond:
Președinte:Georgeta ProteaJudecători:Georgeta Protea, Valeria Cormanencu Stanciu
