Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 196/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ nr.196
Ședința publică din 30 iunie 2009
PREȘEDINTE: Rujița Rambu
JUDECĂTOR 2: Florin Șuiu
GREFIER: - -
S-au luat în examinare apelurile declarate de reclamantele apelante și și de pârâta apelantă SC DOMENIULUI P - T împotriva sentinței civile nr.3670/11.11.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții intimați PRIMĂRIA MUNICIPIULUI T, MUNICIPIUL T, PRIN PRIMAR, CONSILIUL LOCAL T, atât în nume propriu, cât și ca reprezentant al pârâtului Statul Român și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, având ca obiect Legea 10/2001.
La apelul nominal, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Apelurile au fost declarate în termen și sunt scutite de plata taxelor judiciare de timbru.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 24.06.2009, când pronunțarea a fost amânată pentru acest termen, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Deliberând asupra apelurilor, constată:
Prin sentința civilă nr.3670/11.11.2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timișa admis în parte acțiunea formulată de reclamantele și împotriva pârâților SC Domeniului Public - T, Consiliul Local T, Primăria T, Municipiul T, prin Primar, și Statul Român, prin Consiliul Local T și Ministerul Economiei și Finanțelor.
A dispus restituirea în natură (în cote de câte fiecare) a imobilului situat în T, B-dul 6 - 1989 (fost 6 Martie,) nr.36, înscris în CF nr.8063 T și rectificarea cărții funciare nr.8063 T, în sensul restabilirii situației anterioare, prin radierea dreptului de proprietate al Statului Român și înscrierea dreptului de proprietate al reclamantelor, în cote de fiecare.
A respins acțiunea formulată de reclamantele și în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local T, Statul Român, prin Consiliul Local T și Ministerul Economiei și Finanțelor, pentru lipsa calității procesuale pasive a acestora.
A respins pentru autoritate de lucru judecat capătul de cerere având ca obiect constatarea calității reclamantelor de persoane îndreptățite să solicite restituirea imobilului în baza Legii 10/2001.
A respins capătul de cerere având ca obiect constatarea faptului că prin notificarea nr. 675/14.11.2001 reclamantele au solicitat restituirea imobilului situat în T, B-dul 6 - 1989 (fost 6 Martie), nr.36, înscris în CF nr.8063
A admis în parte cererea reclamantelor de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată și a obligat pârâta SC - T să plătească reclamantelor suma de 4000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut lipsa calității procesuale pasive a pârâtului Statul Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor, cu motivarea că în sfera de aplicare a Legii nr.10/2001, calitatea de entitate obligată la restituire i-a fost conferită primăriei prin art.20 al.3 din lege.
Din CF nr.8063 T rezulta ca imobilul nr. top. 17.099 fost naționalizat în baza Decretului 92/1950, intrând în proprietatea Statului Român și dat in folosință Sfatului Popular al orașului T, prin
De altfel, reclamantele s-au adresat cu notificare atât Prefecturii, cât și Primăriei Municipiului T, aceasta din urma trimițând-o pârâtei T, apreciind că are calitate de unitate deținătoare în raport și de dispozițiile sentinței civile nr. 553/2005 a Tribunalului Timiș, definitivă și irevocabilă.
Referitor la calitatea procesuală pasivă a pârâților Primarul Municipiului T, Primăria T, prin Primar, și Consiliul Local T s-a reținut că cele statuate prin sentința civilă nr.553/2005 a Tribunalului Timiș cu privire la calitatea de unitate deținătoare a SC - are putere de lucru judecat, fapt ce atrage lipsa calității procesuale pasive acestor pârâți.
În ceea ce privește pârâtul Consiliul Local T, s-a reținut și că potrivit art.21 din Legea 10/2001, în justiție unitățile administrativ - teritoriale sunt reprezentate, după caz de primar sau de președintele consiliului județean.
Pe fondul cauzei, s-a reținut că notificarea reclamantelor se afla în prezent la pârâta SC, nefiind soluționată. Această instituție s-a constituit prin nr. 20/1997 și actele anexă, având acționar unic Consiliul Local
Cât privește susținerea pârâtei SC - T, în sensul că nu se poate pronunța în absența acordului acționarului unic Consiliul Local T, prima instanță nu a reținut-o ca întemeiată, deoarece refuzul acționarului unic de a se pronunța până la acest moment asupra notificării apare ca un abuz de drept.
Față de dispozițiile deciziei nr.20/2007 pronunțată în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând că reclamantele au calitatea de persoane îndreptățite (ca moștenitoare ale foștilor proprietari tabulari, în cotă de câte fiecare) și că imobilul a fost preluat fără titlu de către Statul Român, aspecte statuate cu putere de lucru judecat prin sentința civilă nr.553/2005 a Tribunalului Timiș, văzând și dispozițiile art.1 al.1 din Legea nr.10/2001, ce instituie principiul restituirii în natură a imobilelor preluate abuziv, precum și dispozițiile art.2 al.1 lit.a din Legea nr.10/2001, prima instanță a admis în parte acțiunea.
Împotriva sentinței civile nr.3670/11.11.2008 a Tribunalului Timiș au declarat apel în termenul legal reclamantele și pârâta SC -
În motivarea apelului, reclamantele au arătat, în primul rând, că în mod greșit prima instanță nu a pronunțat hotărârea și în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, reprezentat prin Ministerul Economiei și Finanțelor, întrucât Statul Român este în continuare proprietarul tabular al terenul înscris în CF nr.8063 T, iar un capăt de cerere constă în restabilirea situației anterioare de carte funciară.
În al doilea rând, au susținut că în mod greșit s-a reținut și lipsa calității procesuale pasive a Consiliului Local T, care este acționar unic la SC - T, precum și a Primăriei T și a Primarului Municipiului
În al treilea rând, reclamantele au criticat hotărârea primei instanțe în privința acordării doar în parte a cheltuielilor de judecată, întrucât, deși acțiunea a fost respinsă pentru lipsa calității procesuale pasive față de unii pârâții, volumul de muncă al apărătorului a rămas același.
În motivarea apelului pârâtei SC - T s-a susținut că nu sunt îndeplinite condițiile cerute de art.1 al.1 din Legea nr.10/2001 republicată pentru ca imobilul în litigiu să poată fi restituit în natură, întrucât situația faptică nu mai este aceeași cu cea din momentul preluării, în imobil funcționând secția de construcții a pârâtei.
Pe de altă parte, a susținut pârâta apelantă, chiar reclamantele, prin notificarea nr.675/14.11.2001, au solicitat fie restituirea în natură a imobilului, fie despăgubiri, ori în speță s-ar fi impus acordarea de despăgubiri, iar nu restituirea în natură.
A mai arătat că reclamantele nu au făcut dovada faptului că nu ar fi fost despăgubite pentru imobilul în litigiu de către Statul Român sau de către Statul.
Pârâta apelantă a criticat și respingerea acțiunii, pentru lipsa calității procesuale pasive, față de pârâtul Statul Român, prin Consiliul Local T, având în vedere faptul că statul este în continuare proprietarul terenului.
Direcția Generală a Finanțelor Publice T, în reprezentarea pârâtului Statul Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor, a formulat întâmpinare la apelul reclamantelor, solicitând respingerea apelului și menținerea sentinței primei instanțe și implicit a lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor, cu motivarea că în materia Legii nr.10/2001 s-a înființat Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
În plus, Statul Român, ca proprietar tabular al terenului, este reprezentat prin Consiliul Local
Pârâta SC - Taf ormulat întâmpinare la apelul reclamantelor, solicitând admiterea în parte a apelului acestora, în privința reținerii calității procesuale pasive și a Statului Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Local
Examinând hotărârea atacată în raport cu motivele invocate, cu dispozițiile art.295 al.1 pr.civ. și cu probatoriul administrat în cauză, Curtea constată că apelul pârâtei SC - T este neîntemeiat, urmând a fi respins, iar apelul reclamantelor este parțial întemeiat, urmând a fi admis pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.
Pârâta SC - T este unitatea deținătoare a imobilului în litigiu și, prin urmare, are calitatea de a se pronunța asupra notificării formulate de reclamante în baza Legii nr.10/2001.
Având în vedere însă faptul că nici până în prezent nu s-a pronunțat printr-o dispoziție/decizie motivată, instanța de judecată are competența de a se pronunța și asupra măsurilor reparatorii la care au dreptul reclamantele, așa cum rezultă și din decizia nr.XX/19.03.2007, pronunțată în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
Prin urmare, în mod corect prima instanță a dispus restituirea în natură a imobilului reclamantelor, în cotă de pentru fiecare.
Unul dintre principiile care guvernează modul de aplicare a Legii nr.10/2001, reluat în mai multe dispoziții ale legii, este prevalența restituirii în natură a imobilelor preluate abuziv de stat.
Prima instanță în mod corect a dispus restituirea în natură a imobilului în baza art.1 al.1 din Legea nr.10/2001.
Faptul că în imobil își desfășoară activitatea una din secțiile pârâtei apelante nu reprezintă un impediment pentru restituirea în natură, la fel cum nu reprezintă un asemenea impediment nici faptul că reclamantele au solicitat în subsidiar măsuri reparatorii prin echivalent.
În principal, reclamantele au solicitat restituirea imobilului în natură și numai în situația în care nu este posibilă această formă de retrocedare, au solicitat despăgubiri, ori în speță restituirea în natură este posibilă.
Nu există nici o dovadă că în momentul naționalizării proprietarii tabulari au fost despăgubiți; de altfel, o eventuală despăgubire nu ar fi putut paraliza cererea reclamantelor pentru restituirea în natură a imobilului.
De asemenea nu s-a făcut nici dovada că reclamantele ar fi fost despăgubite de către Statul.
În consecință, nefăcând dovada că imobilul în litigiu se încadrează la excepțiile prevăzute de art.18 din Legea nr.10/2001, apelul pârâtei SC - T este neîntemeiat, urmând a fi respins.
Apelul reclamantelor însă este întemeiat sub două aspecte.
În primul rând, în mod greșit s-a reținut lipsa calității procesuale pasive a Consiliului Local
Acesta are calitate procesuală pasivă atât în nume propriu, întrucât este unicul acționar al pârâtei SC - T, față de care s-a admis acțiunea pe fond, cât și ca reprezentant al pârâtului Statul Român, având în vedere faptul că s-a admis și capătul de cerere privind radierea din cartea funciară a statului, care este proprietar tabular, și înscrierea dreptului de proprietate al reclamantelor.
În al doilea rând, apelul reclamantelor este întemeiat și în privința cuantumului cheltuielilor de judecată acordate de prima instanță.
Într-adevăr, cheltuielile de judecată efectuate de reclamante în primă instanță nu pot fi acordate în totalitate, având în vedere faptul că acțiunea a fost admisă în parte, fiind respinse două capete de cerere; de asemenea, acțiunea nu a fost admisă față de toți pârâții chemați de reclamante în judecată.
Pe de altă parte însă, având în vedere faptul că în apel s-a admis acțiunea față de pârâții Consiliul Local T și Statul Român, prin Consiliul Local T, Curtea va majora cheltuielile de judecată la 5.000 lei, care vor fi suportate în solidar de pârâții SC - T și Consiliul Local T, conform art.274 al.1 și 277.pr.civ.
Față de aceste considerente, în baza art.296 pr.civ. Curtea va admite apelul declarat de reclamantele și împotriva sentinței civile nr.3670/11.11.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Va schimba în parte hotărârea atacată, în sensul că va admite acțiunea reclamantelor și față de pârâtul Consiliul Local T, atât în nume propriu, cât și ca reprezentant al pârâtului Statul Român.
Va majora cheltuielile de judecată acordate reclamantelor în primă instanță la 5.000 lei.
Va menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
Va respinge apelul declarat de pârâta SC Domeniului Public - împotriva aceleiași sentințe.
În baza art.274 al.1 pr.civ. va obliga pârâta apelantă SC - T la plata în favoarea reclamantelor a sumei de 750 lei, reprezentând cheltuielile de judecată în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de reclamantele și cu domiciliul procedural ales în T,-, jud.T, împotriva sentinței civile nr.3670/11.11.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Schimbă în parte hotărârea atacată, în sensul că admite acțiunea reclamantelor și față de pârâtul Consiliul Local T, atât în nume propriu, cât și ca reprezentant al pârâtului Statul Român, cu sediul în T, B-dul -, nr.1, jud.
Majorează cheltuielile de judecată acordate reclamantelor în primă instanță la 5.000 lei.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
Respinge apelul declarat de pârâta SC Domeniului Public -, cu sediul în T,. nr.10, jud.T, împotriva aceleiași sentințe.
Obligă pârâta apelantă SC - T la plata în favoarea reclamantelor a sumei de 750 lei, reprezentând cheltuielile de judecată în apel.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 30.06.2009.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Red.RR/07.07.2009
Tehnored.MM/10 ex/09.07.2009
Instanță fond: Tribunalul Timiș - jud.
Comunicat 8 ex.
Președinte:Rujița RambuJudecători:Rujița Rambu, Florin Șuiu
