Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 200/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILA NR.200/
Ședința publică de la 22 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vanghelița Tase
JUDECĂTOR 2: Eleonora Spiridon
Grefier - -
S-a luat în examinare apelul civil declarat de apelanții pârâți MUNICIPIUL M, CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI M și PRIMARUL MUNICIPIULUI M, cu sediul în. Constanței, nr. 13, jud. C, în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în C, bd. -, nr. 97, -.2,. 36, împotriva sentinței civile din 27.02.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța - secția civilă - în dosarul nr. 1814/2005, având ca obiect Legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru intimata-reclamantă avocat conform împuternicirii avocatiale nr.- din 19.05.2008 depusă la dosar, lipsind celelalte părti.
Procedura legal îndeplinită conform art.87 și urm.Cod pr.civilă.
După referatul grefierului de ședință;
Instanța luând act că nu mai sunt alte cereri prealabile ori înscrisuri de depus la dosar, fiind lămurită asupra cauzei, în conformitate cu art.150 Cod pr.civilă declară dezbaterile închise, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul părtilor.
Apărătorul intimatei-reclamante, având cuvântul, solicită respingerea apelului ca nefondat.
Instanța rămâne în pronunțare asupra apelului.
CURTEA
Asupra apelului civil de ață;
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanta sub nr- (18124/2005), reclamanta a chemat în judecată pârâtii Municipiul M prin Primar, Primarul Municipiului M și Consiliul Local M, solicitând anularea deciziei nr.601/2.06.2005 și restituirea în natură a imobilului situat în M, str.- nr.6.
În cazul în care restituirea în natură nu va fi posibilă, reclamanta solicită compensarea cu un alt imobil ori despăgubiri bănesti.
În motivarea actiunii, reclamanta arată că dispoziția este nelegală din actele depuse rezultând că este proprietara imobilului.
Se depune dispoziția nr.601/2.06.2005.
În apărare pârâții depun întâmpinare prin care solicită respingerea actiunii.
Se motivează că soluția de respingere a notificării este argumentată de lipsa dovezii dreptului de proprietate asupra imobilului.
Reclamanta nu a depus nici un document din cele enumerate în Normele de aplicare a Legii nr.10/2001 ca fiind acte doveditoare.
Se depun documentele care au stat la baza dispoziției nr.601/2.06.2005.
Solutionând pe fond cauza, Tribunalul Constantaa pronunțat sentința civilă din 27 februarie 2007 prin care a admis acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Municipiul M prin Primar, Primarul Municipiului M și Consiliul Local
A fost anulată dispoziția nr.601 din 2 iunie 2005.
Au fost obligati pârâtii să restituie în natură reclamantei, terenul în suprafață de 1100. situat în M, str.- nr.6, judetul Constanta.
A fost obligat Primarul Municipiului M să emită decizie sau dispoziție motivată care să cuprindă propunere de acordare măsuri reparatorii în echivalent, constând în despăgubiri pentru imobilul constructie ce se afla pe terenul mai sus descris la data naționalizării.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că reclamanta având calitatea de persoană îndreptățită așa cum prevăd dispozițiile art.3 din Legea nr.10/2001 și făcând dovada proprietății imobilului în litigiu rămas de pe urma autorului G care a fost preluat în mod abuziv i se cuvine restituirea în natură a acestui imobil conform dispozițiilor art.1 din aceeași lege.
De asemenea făcând dovada că pe terenul preluat abuziv a fost ridicată o constructie care a fost demolată, instanța a dispus obligarea Primarului Municipiului M să emită decizie sau dispoziție motivată pentru acordarea de măsuri reparatorii în echivalent constând în despăgubiri pentru această construcție.
În termen legal împotriva sentinței civile mai sus menționate au declarat apel pârâții Municipiul M, Consiliul Local al Municipiului M, ambele reprezentate de Primar și Primarul Municipiului
Critica soluției se referă la următoarele aspecte:
1.- nu s-a făcut dovada proprietății imobilului a cărui restituire a solicitat-o reclamanta în temeiul Legii nr.10/2001, întrucât actul de partaj voluntar are efect declarativ și nu constitutiv de drepturi.
2.- în speță nu sunt incidente dispozițiile art.24 din Legea nr.10/2001;
3.- nu s-a făcut dovada detinerii legale a imobilului de către autorul lui la data unei eventuale preluări abuzive a organelor puterii din acea vreme.
4.- nu s-a făcut dovada preluării abuzive a imobilului și în ultimul rând expertiza efectuată în cauză nu a individualizat corect imobilul în litigiu.
Pentru cele menționate mai sus apelantii-pârâți au solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a sentintei apelate, în sensul respingerii actiunii ca nefondată.
Analizând sentința apelată în baza motivelor de apel formulate, curtea constată că apelul este nefondat pentru următoarele:
În baza art.21 din Legea nr.10/2001, reclamanta a declanșat procedura necontencioasă, notificând prin executor judecătoresc, Municipiul M reprezentat prin Primar, solicitând restituirea în natură a imobilului compus din locuintă și teren în suprafață de 1000 mp situat în M, str.- nr.6, judetul Constanta.
Solutionând notificarea, în baza art.23 al.1 din Legea nr.10/2001 Primarul Municipiului Mae mis Dispoziția nr.112 din 2 iunie 2001 prin care a respins cererea de restituire în natură a imobilului compus din locuintă și teren în suprafață de 1000. deoarece reclamanta nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilului a cărui restituire a solicitat- Această decizie a fost contestată la Tribunalul Constanta și anulată conform sentintei apelate.
Din materialul probator existent la dosarul cauzei și analizat de către instanța de fond rezultă că odată cu notificarea reclamanta a depus actele doveditoare ale imobilului, ale preluării abuzive și actele de stare civilă și certificatul de moștenitor care atestă calitatea de persoană îndreptățită, fiind nepoata lui care vine la moștenire prin reprezentarea tatălui său G.
Privitor la dovada proprietății este adevărat că reclamanta a depus la dosarul cauzei actul de partaj voluntar în baza căruia a fost împărtită averea lui G între copiii acestuia și soția supravietuitoare, bunicului reclamantei revenindu-i imobilul în litigiu, că acesta are efect declarativ și nu constitutiv de drepturi dar în virtutea dispozițiilor art.22.1 din normele metodologice de aplicare a Legii nr.10/2001 care prevăd că "acte doveditoare sunt actele juridice translative de proprietate, acte juridice care atestă calitatea de moștenitor, orice acte juridice care atestă detinerea proprietății de către persoana îndreptățită sau ascendentul, testatorul acesteia la data preluării abuzive în cazul în care constructia a fost demolată", actul de partaj voluntar este un act doveditor al dreptului de proprietate pentru imobilul în litigiu, nu așa cum sustin apelantii.
De altfel art.22/1 al.1 din Legea nr.10/2001 care prevăd că "în absenta unor probe contrare, existenta și după caz întinderea dreptului de proprietate, se prezumă a fi recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive, demonstrează cu actul de partaj voluntar și cu Decretul nr.92/1950 fac dovada proprietății imobilului preluat în mod abuziv de către stat de la autorul reclamantei, cum de altfel a retinut în mod corect instanța de fond, fapt pentru care s-a dispus restituirea în natură a terenului în suprafață de 1100 mp și pentru constructia demolată a fost obligat Primarul Municipiului M să emită decizie sau dispozitie motivată pentru acordarea de măsuri reparatorii în echivalent constând în despăgubiri.
Expertiza tehnică imobiliară efectuată în cauză a confirmat faptul că fosta stradă a Scolii poartă denumirea în prezent de strada I:- nr.6 unde se află amplasat terenul proprietatea autorului reclamantei care a fost preluat abuziv.
Deși apelantii sustin că imobilul revendicat de către reclamantă nu este amplasat la adresa indicată în acțiune ei nu au administrat probe pentru a face dovada contrară celor retinute de către expert și reclamantă.
În concluzie, sentința apelată este legală, fapt pentru care în baza art.296 Cod pr.civilă va respinge ca nefondat apelul declarat de către apelantii-pârâti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul civil declarat de apelanții pârâți MUNICIPIUL M, CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI M și PRIMARUL MUNICIPIULUI M, cu sediul în. Constanței, nr. 13, jud. C, în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în C, bd. -, nr. 97, -.2,. 36, împotriva sentinței civile din 27.02.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța - secția civilă - în dosarul nr. 1814/2005.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică,azi 22.09.2008.
Președinte Judecător
- - -
Grefier
- -
Jud.fond:
Red.dec.jud.
Tehnored.gref.-6 ex.
22.10.2008
Președinte:Vanghelița TaseJudecători:Vanghelița Tase, Eleonora Spiridon
