Jurisprudenta Legea 10/2001. Încheierea /2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A IX-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 30 septembrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Georgeta Stegaru
JUDECĂTOR 2: Antonela Cătălina Brătuianu
GREFIER - - -
Pe rol se află soluționarea cererii de apel formulată de către apelanta - contestatoare împotriva sentinței civile nr. 946/15.11.2004 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimata Societatea Națională a
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns apelanta - contestatoare, reprezentată de avocat, cu împuternicire avocațială nr. -/13.09.2007, aflată la fila nr. 8 din dosar, și intimata Societatea Națională a prin consilier juridic.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Părțile prezente, prin reprezentanți învederează instanței că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Curtea, constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, acordă cuvântul pe cererea de apel.
Reprezentantul apelantei - contestatoare solicită admiterea apelului formulat împotriva sentinței civile nr. 946/15.11.2004 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, schimbarea în tot a hotărârii pronunțată de instanța de fond, în sensul admiterii contestației și restituirii terenului în suprafață de 3030. (suprafață liberă). Continuând, arată că a respectat dispozițiile deciziei de casare, clarificându-se problemele legate de istoricul de rol fiscal și gradul de rudenie. De asemenea, arată că la termenul anterior, intimata a făcut referire la titlul apelantei din momentul deschiderii succesiunii, iar conform hotărârii din anul 1935, rezultă că aceasta a moștenit suprafața de teren liber. La instanța inițială de apel și în această fază procesuală s-au administrat probe privind regimul juridic al acestui teren, probe din care rezultă că terenul a intrat în posesia nelegitimă a intimatei Societatea Națională a, preluare nelegală, fără titlu. Totodată, invocă dispozițiile art.2 lit.h din Legea nr. 10/2001, în sensul încălcării acestor dispoziții de către instanța de apel. Susține că în anul 1983 intimata figura ca și plătitor de impozit pentru acest teren. În anul 1996, în baza Legii nr. 15/1990, intimata a obținut titlul de proprietate asupra terenului în suprafață de 4014. Totodată, solicită a se face aplicarea dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 10/2001. Mai arată că din raportul de expertiză rezultă faptul că pe teren nu există nici un fel de construcții. Solicită cheltuieli de judecată în apel, recurs și apel după casare.
Reprezentantul intimatei Societatea Națională a solicită respingerea apelului formulat împotriva sentinței civile nr. 946/15.11.2004 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă. Arată că în concluziile raportului de expertiză se menționează că terenul are suprafața de 3014. iar din actele depuse la dosar rezultă că există o stație la 500 sud. Fără cheltuieli de judecată.
Curtea dispune închiderea dezbaterilor și reține în pronunțare cererea de apel formulată de către apelanta - contestatoare împotriva sentinței civile nr. 946/15.11.2004 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimata Societatea Națională a
CURTEA,
Având nevoie de timp pentru a delibera, față de dispozițiile art. 260 alin. 1 Cod procedură civilă, urmează să dispună amânarea pronunțării asupra cererii de apel formulată de către apelanta - contestatoare împotriva sentinței civile nr. 946/15.11.2004 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimata Societatea Națională a
DISPUNE:
Amână pronunțarea asupra cererii de apel formulată de către apelanta - contestatoare împotriva sentinței civile nr. 946/15.11.2004 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimata Societatea Națională a, la data de 7 octombrie 2008.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30.09.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - - -
GREFIER
- -
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 7 octombrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE - - -
JUDECĂTOR - - - -
GREFIER - - -
CURTEA
În aceeași compunere și pentru aceleași motive, urmează a dispune amânarea cauzei la data de 14 octombrie 2008.
DISPUNE:
Amână pronunțarea asupra cererii de apel formulată de către apelanta - contestatoare împotriva sentinței civile nr. 946/15.11.2004 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimata Societatea Națională a, la data de 14 octombrie 2008.
Pronunțată în ședință publică, azi, 07.10.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - - -
GREFIER
- -
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A IX-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 229A
Ședința publică de la 14 octombrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE - - -
JUDECĂTOR - - - -
GREFIER - - -
Pe rol se află soluționarea cererii de apel formulată de către apelanta - contestatoare împotriva sentinței civile nr. 946/15.11.2004 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimata Societatea Națională a
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 30.09.2008 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 07.10.2008 și la data de 14.10.2008 și în aceeași compunere, a dat următoarea decizie.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 946/15.11.2004 pronunțată în dosarul nr. 2398/2004, Tribunalul București Secția a V-a Civilă a respins ca neîntemeiatăcontestațiaformulată de contestatoareaîmpotriva deciziei nr. 248/13.09.2004emisă de intimata SNP SA, confirmându-se constatarea unității deținătoare, privind nedovedirea calității de persoană îndreptățită în sensul art. 3 din Legea nr.10/2001, asupra terenului în suprafață de 4000. situat în comuna P, ocupat de depozitul, respectiv clădirea de și rezervorul de apă, amplasat în punctul Gara P, între linia de cale ferată și șoseaua națională B-
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a consideart că nu a fost dovedită calitatea contestatoarei de moștenitor legal al fostului proprietar al terenului solicitat, în condițiile în care autoarea contestatoarei ( ), nu avea, la rândul său, vocație succesorală asupra bunurilor rămase de pe urma sus-numitului defunct.
Instanța de fond a reținut că deși autoarea petentei a fost înfiată de către soții, adopția a avut ca efecte juridice ștergerea legăturilor cu părinții firești, și și crearea legăturilor depline sub aspect personal și patrimonial cu părinții adoptatori și. Aceasta, deoarece adopția a operat cu efecte depline, în temeiul Legii din 15.03.1906 (care abrogase dispozițiile specifice din Cod civil), potrivit căreia urma a se elibera copilului un nou certificat de naștere în care sunt menționați părinții adoptatori, și, iar la decesul său, actul de naștere se întocmește cu menționarea acelorași pârâți adoptatori.
Consecința este - a apreciat Tribunalul - că nu putea veni la moștenirea bunurilor părinților firești și, ci numai ale adoptatorilor. Dealtfel, aceasta a beneficiat de măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 18/1991 de pe urma tatălui adoptator, fiindu-i reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor ce au aparținut acestuia, conform adeverinței aflate la dosar.
Pe de altă parte, în calitate de moștenitoare a defunctei, petenta din cauză ar fi îndreptățită la restituirea unor eventuale bunuri ale acesteia, în măsura în care se dovedește dreptul de proprietate, doar în limita unei cote de 1/3 la care are vocație succesorală.
Cât privește al doilea motiv de respingere a notificării, anume acela că nu s-a făcut dovada preluării abuzive a imobilului, Tribunalul l-a apreciat ca fiind, de asemenea, întemeiat, atât timp cât la dosar nu există nici un înscris din care să rezulte modul în care imobilul a intrat în patrimoniul statului și care l-a transmis în administrarea și, ulterior, în proprietatea intimatei SA, ce deține în prezent terenul în baza certificatului de atestare a dreptului de proprietate nr. 3360/5.12.1997 eliberat de Ministerul Industriilor. Cu toate că petentei îi revenea obligația de a indica modul și temeiul preluării imobilului de către stat, nu și-a respectat această obligație, astfel că, în mod temeinic și legal, intimata a dispus respingerea notificării.
Împotriva acestei sentințe a declaratapelcontestatoarea, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând, în esență, următoarele:
În mod greșit, instanța de fond a apreciat că autoarea contestatoarei, nu ar avea vocație succesorală de pe urma proprietarului terenului solicitat,: adopția a intervenit în anul 1924, iar potrivit prevederilor art. 309-320 Cod civil, în vigoare la acea dată, aceasta opera cu efecte restrânse, ceea ce înseamnă menținerea legăturilor firești de rudenie, cu părinții naturali. În acest sens, pot fi invocate și certificatul de naștere emis în anul 1955, unde defuncta apare cu numele, și nu al înfietorului, precum și certificatul de despărțenie al defunctei, unde aceasta apare sub numele.
Totodată, vocația succesorală a defunctei, a fost recunoscută prin mai multe hotărâri judecătorești pronunțate în perioada 1998-2000, însă și prin sentința civilă nr. 343/17.05.1960 a fostului Tribunal Popular al Raionului P, prin care s-a dispus scoaterea de sub sechestru a suprafeței de 3,5 ha ce a aparținut adoptatorilor și, tocmai în considerarea absenței oricărei legături între adoptatori și autoarea petentei, numită la acea dată.
Apelanta a arătat în legătură cu suprafața de teren, că cei 4000. solicitați în temeiul Legii nr.10/2001 nu depășesc o cotă de 1/3 din cât i se cuvenea autoarei sale, deoarece întreaga suprafață deținută de este mult mai mare, astfel cum reiese din înscrisurile depuse la dosar.
În privința nedepunerii înscrisurilor din care să reiasă modalitatea de preluare abuzivă a terenului de către stat, apelanta a arătat că s-a adresat instituțiilor abilitate pentru a afla cum a trecut imobilul în proprietatea statului, prin adresele nr. 7254/28.11.2002 și 7884/2.12.2003, Primăria comunei P comunicându-i că nu cunoaște situația juridică a terenului și că SNP este singura în măsură să o prezinte. În aceste condiții, nu i se poate imputa apelantei că situația imobilului nu este cunoscută iar, pe de altă parte, intimata nu poate beneficia de un teren ce a fost luat abuziv de, pentru simplul motiv că petenta nu a putut indica modalitatea de preluare de către stat, din împrejurări obiective, mai presus de voința sa.
S-au formulat și critici de ordin procedural, apelanta susținând că în mod greșit instanța de fond nu a încuviințat cererea sa de la termenul din 8.11.2004, pentru amânarea judecății, motivat de imposibilitatea avocatului de a se prezenta, cu toate că această situație fusese justificată și era prima cerere de acest fel. Deși s-a amânat pronunțarea timp de o săptămână, partea nu a avut posibilitatea să ia cunoștință de conținutul întâmpinării și să-și formuleze apărarea, fiind astfel încălcat dreptul său la apărare.
Prin decizia civilă nr. 23 A/09.03.2006 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI, Secția a IX-a Civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, în dosarul nr-, s-a admis apelul contestatoarei, fiind schimbată în tot sentința, în sensul că admiterii contestației, cu anularea deciziei nr. 248/13.09.2004 emisă de intimata SNP SA și obligarea acesteia la emiterea deciziei prin care să-i acorde petentei măsuri reparatorii, în condițiile Legii 10/2001, pentru terenul în suprafață de 4000. situat în P, pct. Gara P, județ Intimata a fost obligată la 1500 RON cheltuieli de judecată.
Prindecizia civilă nr. 3862/14.05.2007a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția Civilă și de proprietate intelectuală, s-au admis recursurile ambelor părți, împotriva deciziei de apel, soluția fiind casată cu trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului.
S-a reținut în considerentele deciziei de casare, că nu a fost clarificată calitatea contestatorei de persoană îndreptățită la restituirea imbilului, prin depunerea unui certificat de moștenitor, că nu s-a lămurit pe deplin situația juridică a imobilului în litigiu, acesta nefiind nici identificat pentru a se stabili dacă este liber sau ocupat cu obiective, nu s-a stabilit dacă respectivul imobil intră sub incidența Legii nr. 18/1991.
La rejudecarea apelului, cauza a fost înregistrată la această instanță sub nr-.
În considerarea dispozițiilor deciziei de casare, instanța a dispus verificări asupra înscrisurilor care au stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate al autoarei contestatoarei, prin comisiile de la nivel local și județean, obținerea istoricului de rol fiscal, precum și efectuarea unei expertize topografice (expert ) având ca obiective identificarea și delimitarea terenului care face obiectul litigiului, cu indicarea în concret a vecinătăților acestuia, precum și determinarea ocupării terenului de diverse obiective, eventuala identificare a deținătorului actual al terenului. Ulterior, instanța a dispus efectuarea unei contraexpertize (expert ), cu obiectivele identificării întregii suprafețe de 1 ha și 3.460 mp, conform titlului autorului reclamantei, precum și stabilirea faptului dacă intimata ocupă din această suprafață, cu delimitarea ei, în caz afirmativ.
Contestatoarea a depus la dosar înscrisuri.
Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate, în limitele stabilite de către instanța de casare și ținând seama de actele și lucrările dosarului, Curtea constată că apelul este întemeiat, urmând a fi admis, pentru următoarele considerente:
Se rețin limitele rejudecării ca fiind stabilite la criticile privind fondul cauzei, în aspectele interesând calitatea contestatoarei de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii, respectiv situația juridică și identificarea terenului în suprafață de 4.000 mp din localitatea P, punct "Gara P" județ B, ce a făcut obiectul notificării și al deciziei atacate nr. 248/13.09.2004 emisă de intimată.
În ceea ce privește calitatea contestatoarei de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii, în sensul art. 3 din Legea nr.10/2001, Curtea constată că dovada a fost pe deplin făcută prin depunerea la dosar a certificatului de calitate de moștenitor nr. 284/22.09.2008 emis de BNP - P, B (fila 148 dosar apel), de pe urma defunctului decedat la 20.06.1918. În cuprinsul acestui certificat, autoarea contestatoarei, numita, zisă, este menționată ca având calitatea de moștenitoare, ceea ce atrage contestatoarei legitimitatea solicitării la măsuri reparatorii pentru terenul fostului proprietar, autor al mamei de pe urma căreia a moștenit.
Prin întocmirea în această fază procesuală a contraexpertizei de identificare și delimitare a terenului solicitat (expert ), instanța a primit lămuriri privind localizarea terenului, cu indicarea în concret a vecinătăților acestuia, determinarea neafectării terenului de existența unor obiective și stabilirea deținătorului actual, identificat în persoana intimatei pentru suprafață de 3.030 mp.
terenul prin raportare la întreaga suprafață de 1 ha și 3.460 mp, conform titlului autorului reclamantei (sentința civilă din 11.01.1935 a Tribunalului Județului B, denumit "lotul 4") și procedând la divizarea în patru tronsoane, expertul a clarificat poziționarea actuală a terenului în discuție, expusă și în planul de situație anexă raportului de expertiză, prin coordonatele 18-10-36-37-38-39 (tronson B). S-a constatat din măsurătorile în teren, că din totalul suprafeței de 4.014 mp a fostului depozit din orașul P, intimata deține actualmente suprafața de 3.030 mp, pe teren neexistând construcții (fiind demolate în urmă cu 2-3 ani), ceea ce face posibilă aplicarea disp. art. 21 alin. 1 din Legea nr. 10/2001 republicată.
Cât privește verificarea aflării imobilului sub incidența Legii nr. 18/1991, Curtea constată că se poate da eficiență consemnării adresei Primăriei Orașului P nr. 7643,7644/05.11.2007, din care rezultă că terenul în cauză nu a făcut obiectul Legii nr. 18/1991, nefiind în primetrul CAP la 01.01.1990 și nici în administrarea Primăriei. Această probă va fi coroborată prin raportare la conținutul sentinței nr. 837/29.11.1993 a Tribunalului Municipiului B - Secția contencios Administrativ și al adeverinței nr. 2405/1991 a Comisiei Comunale P, pentru a se ajunge la concluzia că nu există identitate între terenul ce face obiectul prezentei contestații și imobilele ce au fost solicitate la reconstituire în baza Legii nr. 18/1991 a fondului funciar.
Observând posibilitatea instanței de a soluționa pe fond contestația, conform statuării efectuate de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite prin decizia nr. XX/19.03.2007 pronunțată în recursul în interesul legii și constatând legitimitatea dreptului contestatoarei la acordarea de măsuri reparatorii, ca și posibilitatea restituirii parțiale în natură a bunului imobil solicitat, în limitele deținute actualmente de către intimată, Curtea va face aplicarea disp. art. 296 Cod pr. Civilă, în sensul admiterii apelului și schimbării în parte a sentinței apelate, prin admiterea contestației și anularea deciziei contestate, cu obligarea intimatei la restituirea în natură a terenului de 3.030 mp, identificat prin raportul de expertiză precizat. Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței de fond.
În baza disp. art 274 Cod pr. Civilă, intimata va fi obligată, ca parte căzută în pretenții, la plata către contestatoare a cheltuielilor de judecată efectuate în toate fazele procesuale (fond, apel, recurs), în cuantum de 7.500 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de către apelanta - contestatoare domiciliată în orașul P, județ B, împotriva sentinței civile nr. 946/15.11.2004 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimata SOCIETATEA NAȚIONALĂ A, cu sediul în B, Calea nr. 239, sector 1.
Schimbă în parte sentința apelată, în sensul că:
Admite contestația.
Anulează decizia nr. 248/13.09.2004 emisă de intimată.
Obligă intimata la restituirea în natură către contestatoare a terenului în suprafață de 3.030 mp situat în localitatea P, punct "Gara P" județ B, identificat prin raportul de expertiză, prin coordonatele 18-10-36-37-38-39 (tronson B).
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Obligă intimata la plata către apelanta-contestatoare a sumei de 7.500 lei cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14.10.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - - -
GREFIER
- -
Red. / Tehnoredact. / 4ex.
Judecător fond: TB-S a V-a
Președinte:Georgeta StegaruJudecători:Georgeta Stegaru, Antonela Cătălina Brătuianu
