Jurisprudenta Legea 10/2001. Încheierea /2010. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU
CAUZE PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 26.01.2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Antonela Brătuianu Cătălina
JUDECĂTOR 2: Melania Stanciu
GREFIER - - - -
Pe rol judecarea cererii de apel formulată de apelanții-reclamanți, și împotriva sentinței civile nr. 512 din 08.04.2009 pronunțată de Tribunalul București -Secția a IV-a Civilă în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații-pârâți AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI și SC INTERNAȚIONAL SRL.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelanții-reclamanți, și prin mandatar cu procură depusă la dosarul de fond, intimatul-pârât SC INTERNAȚIONAL SRL prin avocat cu împuternicirea avocațială nr.- din 10.11.2009 depusă la dosarul cauzei, lipsind intimata-pârâtă AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Mandatarul apelanților-reclamanți, solicită obligarea intimatului-pârât AVAS să precizeze modul în care a fost soluționat cererea apelanților-reclamanților sens în care, solicită încuviințarea efectuării unei adrese.
Reprezentantul intimatului-pârât SC INTERNATIONAL SRL, învederează instanței că nu se opune cererii formulate de mandatarul apelanților-reclamanți.
Curtea, deliberând, respinge cererea de emitere a unei adrese către AVAS, având în vedere obiectul cererii cu care instanța a fost investită precum și în raport de limitele date de motivarea apelului.
La interpelarea Curții, mandatarul apelanților-reclamanți, precizează că are studii juridice, iar prezenta cauză, reprezintă interesele soției sale precum și a cumnaților săi. De asemenea, menționează că nu mai are alte cereri sau alte probe și solicită cuvântul pe cererea de apel.
Reprezentantul intimatului-pârât SC INTERNATIONAL SRL, învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat și solicită cuvântul pe cererea de apel.
Curtea, având în vedere că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, acordă cuvântul pe cererea de apel.
Mandatarul apelanților-reclamanți, pune concluzii de admitere a apelului astfel cum a fost formulat și motivat, cu cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatului-pârât SC INTERNATIONAL SRL, pune concluzii de respingere a apelului și menținerea sentinței apelate ca fiind legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată. În susținerea poziției sale, precizează că în speța de față sunt aplicabile prevederile art. 29 din Legea nr.10/2001 situație față de care, se impune, respingerea apelului.
CURTEA
Având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise,
DISPUNE
Amână pronunțarea pentru 02.02.2010 în cauza ce are ca obiect soluționarea cererii de apel formulată de apelanții-reclamanți, și împotriva sentinței civile nr. 512 din 08.04.2009 pronunțată de Tribunalul București -Secția a IV-a Civilă în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații-pârâți AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI și SC INTERNAȚIONAL SRL.
Dată în ședința publică de azi, 26.01.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - - -
GREFIER
--- -
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU
CAUZE PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 02.02.2010
CURTEA
În aceeași compunere și pentru aceleași motive,
DISPUNE
Amână pronunțarea pentru 09.02.2010 în cauza ce are ca obiect soluționarea cererii de apel formulată de apelanții-reclamanți, și împotriva sentinței civile nr. 512 din 08.04.2009 pronunțată de Tribunalul București -Secția a IV-a Civilă în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații-pârâți AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI și SC INTERNAȚIONAL SRL.
Dată în ședința publică de azi, 02.02.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - - -
GREFIER
--- -
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU
CAUZE PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.39.
Ședința publică de la 09.02.2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE - - - -
JUDECĂTOR - - -
GREFIER - - - -
Pe rol se află pronunțarea asupra cererii de apel formulată de apelanții-reclamanți, și împotriva sentinței civile nr. 512 din 08.04.2009 pronunțată de Tribunalul București -Secția a IV-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI și SC INTERNAȚIONAL SRL.
Dezbaterile pe fondul cererii de apel au avut loc în ședința publică din data de 26.01.2010, când părțile prezente au pus concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie și când Curtea, având nevoie de timp pentru delibera și pentru da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 02.02.2010 și la 09.02.2010 - data pronunțării prezentei decizii civile.
CURTEA
Princerereaînregistrată pe rolul Tribunalului Harghita la nr. 1292/8.05.2003, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții Consiliul Local T și SC T, solicitând restituirea în natură a terenului aflat în aproprierea ștrandului în suprafață de 200 stj.p., echivalent a 720 mp teren, ce are ca vecini, și sau să se prevadă în dispozitivul hotărârii că aceasta constituie titlu de proprietate asupra terenului.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că soțul său, a fost împroprietărit pe lotul nr. 430, proprietatea lui cu 200 stj.p, echivalentul a 720 mp teren pentru loc de casă, care a fost preluat în mod abuziv, fără titlu de către stat și că ulterior apariției Legii nr. 10/2001, reclamanta a solicitat relații cu privire la acest teren atât de la Primăria Mun. T, cât și de la Biroul de Carte Funciară al Judecătoriei Toplița, comunicându-i-se că imobilul face parte din patrimoniul SC T, astfel încât a notificat-o pe aceasta din urmă în vederea restituirii terenului în cauză, prin notificarea nr. 65/11.02.2002 înaintată prin executor judecătoresc, dar nu a primit nici un răspuns.
Urmare a decesului reclamantei pe parcursul soluționării cauzei, la data de 22.12.2003, în cauză au fost introduși moștenitorii acesteia, și.
Prin întâmpinarea depusă la 5.06.2002, pârâtul Consiliul Local a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, arătând că terenul în litigiu nu se află în patrimoniu său, ci în patrimoniul celeilalte pârâte, care este persoană juridică cu statut propriu de organizare, neavând raporturi de subordonare față de Consiliul Local
Față de adresa nr.4081/9.07.2003 eliberată de Consiliul Local T, prin care se comunica faptul că întregul patrimoniu al pârâtei SC SA a fost cumpărat, ca urmare a acțiunii de privatizare, de către SC International SA, la data de 20.11.2003, reclamanta a depus cerere precizatoare, prin care învedera că înțelege să se judece în calitate de pârâtă și cu această societate comercială.
La rândul său, la data de 9.01.2004, pârâta SC International SA a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, arătând că a achiziționat pachetul majoritar de acțiuni deținute de fostul FPS la SC SA în urma perfectării contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni din 25.01.2000, iar la data de 10.10.2002 aceasta din urmă a fost dizolvată și radiată din Registrul Comerțului, în raportul de lichidare prevăzându-se expres că SC International SA a dobândit proprietatea doar asupra imobilului Hotel și terenului aferent, iar în caietul de sarcini nu era prevăzută nici o clauză în sarcina societății cumpărătoare cu privire la vânzări săvârșite anterior anului 2000; de asemenea, se prevedea că pentru orice acțiune în revendicare a bunului incluse în capitalul social al SC SA se vor acorda despăgubiri de către statul român. Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, arătând că SC SA a devenit proprietara imobilului în litigiu în conformitate cu art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1992 și, de altfel, Ministerul Turismului a emis în favoarea acestuia certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului seria - nr. 0158 pentru suprafața de teren de - mp situat în zona, cu cheltuieli de judecată.
Aceeași pârâtă la data de 27.01.2005, a invocat și excepțiile de necompetență teritorială și materială a Tribunalului Harghita de soluționare a litigiului, arătând că, în cazul în care obiectul litigiului este restituirea imobilului în baza Legii nr. 10/2001, competența revine Tribunalului Municipiului B, dat fiind că deținătorul terenului, SC International, își are sediul în B, iar dacă obiectul litigiului este o revendicare de drept comun, competența revine Judecătoriei Toplița în raza căreia se află imobilul, ținând cont și de valoarea sa.
La data de 29.11.2004, reclamanții au formulat cerere de chemare în garanție a Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului, solicitând fie restituirea în natură a terenului revendicat, fie echivalentul în lei la prețul pieței, iar această autoritate a formulat întâmpinare la data de 7.02.2005, prin care a invocat excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție, întrucât reclamantele nu justifică pretențiile în care ar putea cădea față de cealaltă parte procesuală, excepția lipsei calității procesuale pasive, întrucât nu are competența legală de a restitui în natură imobilele revendicate, iar cererea de acordare a echivalentului bănesc trebuia îndreptată către Prefectură, conform art. 36 din Legea nr. 10/2001, precum și excepția prematurității cererii, întrucât nu a fost finalizată procedura prealabilă instituită prin Legea 10/2001 și, de altfel, AVAS nici nu a fost notificată.
Prin încheierea de ședință din data de 11.04.2005, Tribunalul Harghitaa admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliului Local T, dispunând ca acesta să nu mai fie citat în cauză, reținând că nu este deținătorul imobilului revendicat și nici nu face parte din organele de stat care acordă despăgubiri; a respins excepția inadmisibilității și prematurității invocate de AVAS, întrucât neindicarea motivelor de fapt și de drept ale cererii nu are drept consecință inadmisibilitatea ei, ci se poate pune în vedere completarea acesteia, iar lipsa notificării către AVAS nu duce la punerea în discuție a prematurității, ci a altor aspecte; a respins excepția necompetenței materiale a Tribunalului Harghita și a dispus unirea cu fondul a excepțiilor lipsei calității procesuale pasive a AVAS și SC International SA.
Ulterior, prin sentința civilă nr.494/30.05.2005, Tribunalul Harghitaa admis excepția necompetenței teritoriale invocată de SC International SA și, pe cale de consecință, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, reținând pe de o parte că pârâta SC International SA, deținătoarea imobilului revendicat, își are sediul în B, iar pe de altă parte faptul că, conform art. 24 alin. 8 din Legea nr. 10/2001, competența de soluționare revine Secției Civile a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul unității deținătoare.
Cauza a fost primită la Tribunalul București la data de 27.06.2005 și înregistrată pe rolul Secției a IV-a Civilă sub nr. 2516/2005 (număr unic -).
La termenul de judecată din 5.10.2005, în ședință publică, tribunalul a invocat din oficiu excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată, pe care a soluționat-o cu prioritate, conform prevederilor art. 137 alin. 1.proc.civ.
Prinsentința civilă nr. 1086/05.10.2005, Tribunalul București Secția a IV-a Civilă, a admis excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată; a respins ca inadmisibilă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții, și, în contradictoriu cu pârâta SC Internațional SA; s-a respins cererea de chemare în garanție formulată de reclamanți în contradictoriu cu chemata în garanție Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, ca rămasă fără obiect, luându-se act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Tribunalul, față de temeiul juridic invocat de reclamant, respectiv Legea nr. 10/2001, a apreciat că cererea de chemare în judecată, alături de condițiile generale de admisibilitate a unei acțiuni civile, trebuie să îndeplinească și o condiție specială de admisibilitate, respectiv parcurgerea procedurii administrative prevăzute de art. 24 din actul normativ arătat mai sus, care este prealabilă și obligatorie, iar în conformitate cu art. 24 din Legea nr. 10/2001 (art. 25 din Legea 10/2001 republicată), acțiunea în justiție are un caracter subsidiar și facultativ, neputând fi exercitată decât după epuizarea procedurii administrative.
Tribunalul a apreciat că față de susținerea implicită a reclamanților, în sensul că, întrucât nu li s-a răspuns notificării în termenul legal de 60 de zile prevăzut de art. 23 din Legea nr. 10/2001 (art. 25 din legea 10/2001 republicată), astfel că sunt îndreptățiți să formuleze cererea de restituire în natură direct în instanță, nu poate fi primită, calea legală de urmat în această situație, pe care practica judiciară a consacrat-o în unanimitate, fiind aceea a unei cererii de chemare în judecată prin care să solicite obligarea pârâtului la soluționarea, prin dispoziție motivată, a cererii de restituire în natură.
Urmare a modalității de soluționare a cererii de chemare în judecată, tribunalul a respins cererea de chemare în garanție formulată de reclamanți în contradictoriu cu intimata AVAS ca rămasă fără obiect și nu a mai luat în discuție excepțiile lipsei calității procesuale pasive pentru SC International SA și AVAS (cu privire la care Tribunalul Harghitaa dispus unirea cu fondul).
Împotriva acestei sentințe a fost declarat apel, înregistrat pe rolul Curții de Apel București sub nr. 4056/2005, solicitându-se restituirea în natură sau în echivalent bănesc a terenului solicitat, situat în raza Municipiului T în suprafață de 720. înscris în CF nr.2004 a localității T, județul
Prindecizia civilă nr. 108/A/11.02.2008, Curtea de Apel București - Secția a IV-a Civilă a admis apelul, a desființat sentința civilă apelată și a trimis cauza spre rejudecare, la Tribunalul București.
Curtea a arătat că, respingând acțiunea ca inadmisibilă, instanțele au refuzat soluționarea pe fond a pricinii, sub aspectul refuzului de a se răspunde la notificare - lipsa unui răspuns din partea unităților notificate o perioadă îndelungată de timp, conturează cu claritate refuzul de a se da o soluție cererii și deschide calea acțiunii în justiție.
La rejudecarea fondului, toate excepțiile invocate, fie prin întâmpinări, fie prin cereri depuse distinct la dosar, au fost puse în discuția părților și au fost soluționate prin încheierea de ședință din data de 10.12.2008, astfel:
Tribunalul a respins ca nefondată, excepția de conexare a prezentei cauze cu dosarul nr- al Tribunalului București (considerentele fiind indicate în încheierea de la termenul respectiv), a admis excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție a chemaților în garanție SC INTERNATIONAL SRL, CONSILIUL LOCAL T, AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a CONSILIULUI LOCAL T și, în baza art. 137 alin. 2.proc.civ. a unit cu fondul excepția lipsei calității procesuale pasive a SC INTERNATIONAL SRL.
Excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție formulată de reclamanți împotriva chemaților în garanție CONSILIUL LOCAL T, SC INTERNATIONAL SRL și AVAS a fost apreciată ca fondată, având în vedere faptul că, în conformitate cu art. 60.proc.civ. cererea de chemare în garanție, din punct de vedere procedural, se formulează de către partea care este posibil să cadă în pretenții, împotriva unei alte persoane asupra căreia ar putea să se îndrepte, în cauza de față reclamanții neputând cădea în pretenții, atât timp cât nu a fost formulată cerere reconvențională.
Excepțiile prematurității cererii de chemare în garanție (formulată de AVAS) și lipsei calității procesuale pasive pe cererea de chemare în garanție (formulată de SC INTERNATIONAL SRL), nu au mai fost luate în discuție, având în vedere admiterea excepției de inadmisibilitate a cererii de chemare în garanție.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului CONSILIUL LOCAL Taf ost apreciată ca fondată, având în vedere faptul că terenul a cărui restituire se solicită nu este nici în patrimoniul, nici în administrarea acestui pârât.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului SC INTERNATIONAL SRL a fost unită cu fondul, în condițiile art. 137 alin. 2.proc.civ. sub acest aspect reținându-se că este necesară administrarea de probe comune cu fondul.
La termenul de judecată din data de 18.02.2009, în ședință publică, instanța, din oficiu, a dispus efectuarea în cauză a unui raport de expertiză topometrică, în vederea identificării terenului în litigiu și stabilirii posibilității de restituire în natură a acestuia.
Măsura a fost adusă la cunoștința reclamanților, conform dovezilor atașate la filele 66-68 și 71 dosar; prin cererea depusă la data de 26.03.2009, reclamanții au arătat că nu vor achita onorariul de expertiză, întrucât nu au posibilități materiale, nu au solicitat efectuarea acestei expertize și, mai mult, onorariul ar trebui achitat de pârâtă, care nu a soluționat notificarea, ceea ce a determinat promovarea prezentului litigiu.
Urmare a exprimării exprese a poziției reclamanților în sensul că nu vor achita onorariul de expertiză, la termenul de judecată din data de 1.04.2009, Tribunalul a dispus decăderea acestora din proba cu expertiză.
Procedând la analiza fondului cauzei prin raportare la susținerile părților și probatoriul administrat, prin sentința civilă nr. 512/08.04.2009 Tribunalul București Secția a IV-a Civilă, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei SC INTERNATIONAL SRL și a respins ca nefondată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții -, OG- și -, în contradictoriu cu pârâta SC INTERNATIONAL SRL.
Pentru hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin Titlul de Proprietate emis de Departamentul Agriculturii și Domeniilor în virtutea Decretului Lege pentru . Reformei Agrare nr. 187/1945 (atașat la fila 3 dosar Tribunal H), a fost împroprietărit pe lotul nr. 430 din moșia expropriată de la Banfii, situată în comuna T, județul M; prin același act, s-a precizat că acesta primește, pe lângă lot, în deplină proprietate, și 200 stj.p. loc de casă.
Prin întâmpinare, pârâta SC International SA a arătat că a achiziționat pachetul majoritar de acțiuni deținute de fostul FPS la SC SA, în urma perfectării contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni din 25.01.2000 (fila 128 și urm. Tribunal H), iar la data de 10.10.2002 aceasta din urmă a fost dizolvată și radiată din Registrul Comerțului, în raportul de lichidare (fila 115 și urm. Tribunal H) prevăzându-se expres că SC International SA a dobândit proprietatea doar asupra imobilului Hotel și terenului aferent.
Urmare a contestării de către pârâtă a faptului că terenul s-ar afla în patrimoniul său, prin raportare la relațiile comunicate de Consiliul Local T în sensul că, dimpotrivă, terenul în litigiu este inclus în suprafața totală de 461.650 mp teren, pentru care a fost emis certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria M 08 din 13.09.1993 eliberat de Ministerul Turismului, dar și in vederea identificării terenului (care, în titlul de Proprietate emis pe numele lui, este identificat generic) și stabilirii regimului juridic și posibilității de restituire a acestuia în natură, tribunalul a dispus efectuarea în cauză a unei expertize topometrice, însă întrucât reclamanții au arătat că nu vor achita onorariul de expertiză și nicio altă parte nu a învederat disponibilitate în achitarea onorariului, s-a dispus decăderea din această probă. În lipsa administrării probei cu expertiză topometrică, s-a constatat însă că terenul care face obiectul cauzei, nu poate fi identificat.
Tribunalul a respins ca nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei SC INTERNATIONAL SRL, neputându-se aprecia asupra identității dintre persoana acestui pârât și persoana în patrimoniul căruia se regăsește acest teren, iar pe de altă parte, neidentificarea terenului în litigiu a dus și la respingerea cererii de chemare în judecată, tribunalul constatând că nu s-a făcut dovada că terenul menționat în Titlul de Proprietate emis de Departamentul Agriculturii și Domeniilor în virtutea Decretului Lege pentru . Reformei Agrare nr. 187/1945 (atașat la fila 3 dosar Tribunal H) este unul și același cu terenul care face obiectul cauzei și imposibilității carificării regimului juridic.
La data de 19.08.2009, în calitate de procurator pentru reclamanții, în calitate de moștenitori ai defunctului, în termen legal a formulatapelîmpotriva sentinței civile nr. 512/08.04.2009 a Tribunalului București Secția a IV-a Civilă și a încheierii de ședință din 10.12.2008, în contradictoriu cu Autoritatea Pentru Valorificarea Activelor Statului, B și SC International SRL B, solicitând anularea hotărârilor atacate, ca nelegale și netemeinice, reținerea apelului spre soluționare și obligarea uneia din părțile căzute în pretenții, AVAS B sau SC International SRL B, să-i despăgubească cu contravaloarea terenului prevăzut în titlul de proprietate, suma pretinsă fiind de 27.360 Euro (720 mp, 38 Euro / mp).
Apelanții au arătat că hotărârea atacată cuprinde o vădită neconcordanță între considerentele sentinței și dispozitivul acesteia, ceea ce contravine prevederilor art. 258 și art. 261 Cod Procedură Civilă, deoarece în considerente se face vorbire despre demersurile întreprinse, în mod special la AVAS, în vederea obținerii terenului pe care îl revendică, iar în dispozitivul sentinței nu mai apare AVAS, ci numai SC International B, fapt ce vine în totala contradicție cu prevederile legale menționate anterior.
Susțin apelanții că au solicitat introducerea AVAS în cauză, în calitate de chemată în garanție, pentru faptul că se face responsabilă de modul în care s-a făcut privatizarea SC SA T și fără a le soluționa notificarea, efectuată înainte de vânzarea acțiunilor acestei societăți, întrucât era acționarul majoritar al acesteia și deținea 70% din capitalul social al societății, conform legii nr. 58/ 1991.
Întrucât AVAS, fost acționar majoritar al SC T nu a soluționat notificarea în termen de 60 de zile, așa cum se precizează în art. 23 al Legii nr. 10/2001, după 450 de zile au fost nevoiți să promoveze acest litigiu, pentru revendicarea contravalorii terenului prevăzut în titlul de proprietate, deoarece ca urmare a modificării Legii nr. 10/2001 cu Legea nr. 247/2005, în temeiul Titlului 1, art. 1, pct. 55 și următoarele, precum și art. IV din Anexa nr.2 din aceeași lege, în care se prevede că societatea comerciala care și-a încheiat activitatea ca persoană juridică, competența de soluționare a cererii de restituire, îi revine entității care a exercitat în numele statului, calitatea de acționar la respectiva societate comercială și se aplica imobilelor preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
În al doilea rând, apelanții au solicitat instanței de apel anularea încheierii de ședință din data de 10.12.2008, prin care au fost soluționate excepțiile invocate de părți, arătând că excepția lipsei calității procesuale pasive nu poate fi reținută, întrucât AVAS, în calitatea de acționar majoritar pe care a avut-o la SC SA T, nu a soluționat notificarea, ceea ce contravine art. 23 din Legea 10/2001 și a Deciziei de recurs în interesul legii nr. XX/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, cât și practicii CEDO în materi,e și a vândut pachetul de acțiuni aferent terenului revendicat, cu mult timp în urma formulării notificării.
Pentru aceleași considerente, apelanții au solicitat respingerea excepției inadmisibilității acțiunii, solicitate de AVAS, iar în ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a SC International SRL B, au arătat că terenul pe care îl revendică, se află în prezent în patrimoniul acesteia și ar putea cădea în pretenții, fie prin restituirea în natură a acestuia, fie prin despăgubirea în bani la nivelul pieței din zonă.
Susțin apelanții că terenul în litigiu este bine delimitat și nu se pot face confuzii în ce privește evaluarea acestuia, iar stingerea litigiului se putea face prin prezența părților la fața locului, unde se putea evalua în funcție de prețul pieței din zonă.
De asemenea, au arătat că deoarece nu au solicitat expertiza topo, au considerat că instanța de fond va obliga una din cele două părți care sunt responsabile de declanșarea acestui litigiu, la plata avansului, deoarece au fost convinși că sunt scutiți de aceste taxe, întrucât art. 42 din Legea nr. 1 din 2000 modificată prin Legea 247/2005 prevede că "Cererile sau acțiunile în justiție, cererile accesorii și incidente, precum și intabularea titlurilor de proprietate rezultate din aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 republicată cu modificările și completările ulterioare și a prezentei legi, sunt scutite de taxa de timbru și timbru judiciar", însă această expertiză se impune doar dacă terenul respectiv se vinde, sau eventual se restituie.
Examinând sentința apelată, prin prisma criticilor formulate, în raport de dispozițiile legale incidente în cauză, Curtea a constatat că apelul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
În mod nefondat, apelanții susțin că există contradicție între considerentele și dispozitivul hotărârii apelate, motivat de faptul că sentința nu a fost pronunțată și în contradictoriu cu Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) Aceasta deoarece o astfel de teză poate fi susținută numai atunci când din cauza contradicției existente, nu se poate ști ce anume a decis instanța, împrejurare care nu a fost constatată în pricina dedusa judecății.
Pe de altă parte, judecătorul fondului în mod corect a apreciat ca este inadmisibila cererea de chemare în garanție a Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului B, a SC International SRL si a Consiliului Local T, în raport de prevederile art. 60 Cod Procedura Civila, potrivit cu care, partea care ar putea să piardă procesul, poate sa formuleze o astfel de cerere împotriva celui care îi datorează garanție sau despăgubiri.
Cât timp în cauză nu a fost formulată o cerere reconvențională, ca atare, pârâții nedorind să obțină un alt avantaj, în afară de respingerea cererii reclamanților, aceștia din urmă nu vor putea cădea în pretenții.
Analizând, prin cele arătate anterior, critica referitoare la greșita apreciere inadmisibilității cererii de chemare în garanție a Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului B, Curtea considera de prisos a analiza susținerile apelanților privind temeinicia pretențiilor lor față de aceasta autoritate.
Nefondate sunt si criticile apelanților privind greșita soluționare, prin încheierea din 10.12.2008, a excepției lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Local T, întrucât nefiind deținătorul imobilului revendicat, terenul nefiind în patrimoniul sau administrarea sa, nu poate avea calitate procesuală pasiva într-un litigiu în care se analizează raporturile juridice aflate sub incidenta Legii 10/2001.
În mod surprinzător, apelanții critică si modalitatea prin care a fost soluționată excepția lipsei calității procesuale pasive a SC International SRL B, deși această excepție a fost respinsă de prima instanță, întocmai cum susțin apelanții, constatându-se că nu se poate aprecia asupra identității dintre aceasta societate și persoana în patrimoniul căreia se regăsește terenul in litigiu.
Curtea arată că este, de asemenea greșită susținerea apelanților privind teza inutilității întocmirii unui raport de expertiză prin care sa se identifice si să se evalueze terenul în litigiu, necesară în opinia apelanților doar în cazul unei convenții de vânzare-cumpărare sau în cazul în care se dispune restituirea terenului.
Pe de o parte, însăși obiectul cererii de chemare în judecată cu care reclamanții au investit instanța îl constituie restituirea în natura a terenului în suprafață de 720. așa încât o astfel de expertiza se justifica și în opinia reclamanților, iar pe de alta parte, o asemenea proba este utilă si concludentă pentru ca instanța să aprecieze cu privire la temeinicia cererii de restituire în natura, pentru a se constata daca exista identitate între terenul pretins de reclamanți și terenul menționat in titlul de proprietate emis în virtutea Decretului-Lege pentru . Reformei Agrare nr. 187/1945.
Nu pot fi primite nici susținerile apelanților, întemeiate pe prevederile art. 42 din Legea nr. 1/2000, modificata prin Legea 247/2005, privind scutirea de la plata onorariului de expert, întrucât dispozițiile legale menționate vizează scutirea de la plata doar taxei de timbru si a timbrului judiciar a cererilor rezultate din aplicarea Legii Fondului Funciar nr. 18/1991.
Constatând ca reclamanții nu au achitat onorariul de expertiza dispus de instanță, având in vedere faptul ca în conformitate cu dispozițiile art. 1169 cod civil lor le incumba sarcina probei, în mod just instanța de fond a făcut aplicarea dispozițiilor art. 170 alin. 3 Cod Procedura Civila, privitoare la instituția decăderii din dovada încuviințată.
Având in vedere considerentele prezentate, Curtea a constatat ca apelul reclamanților nu este fondat, motiv pentru care l-a respins, conform art. 296 Cod Procedura Civila.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelanții-reclamanți cu domiciliul în B,--8,. B,. 59, sector 1, domiciliat în F,-, județul B, domiciliată în B, str. G- nr. 11,. B,. 272,. 4 județul B și cu domiciliul în, str. - nr. 269, județul B împotriva sentinței civile nr. 512 din 08.04.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații-pârâțiAUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUIcu sediul în B, sector. 1,--11 șiSC INTERNAȚIONAL SRLcu sediul în B,-,. 17,.1,. 23, sectorul 3.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09.02.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - - -
GREFIER
- - -
Red. /Tehnored. /AP/ 8 ex.
Secția a IV-a civilă / Jud. fond:
Președinte:Antonela Brătuianu CătălinaJudecători:Antonela Brătuianu Cătălina, Melania Stanciu