Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 212/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI
ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 212/
Ședința publică din 26 septembrie 2008
Completul de judecată constituit din:
PREȘEDINTE: Daniela Petrovici
JUDECĂTOR 2: Mihaela Popoacă
Grefier - - -
S-a luat în examinare apelul civil (după casare cu trimitere spre rejudecare) declarat de apelanții reclamanți B -, domiciliată în A,-, județul A, domiciliată în comuna, sat,-, județul I, cod - și, domiciliată în B, sector 5,-, împotriva sentinței civile nr. 161/C/26.01.2006, pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul nr. 270/2004, în contradictoriu cu intimata pârâtă PRIMĂRIA MUNICIPIULUI, cu sediul în T,-, județul T, având ca obiectcontestație în temeiul Legii nr. 10/2001.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 24 septembrie 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar completul de judecată, întrucât nu a putut hotărî de îndată, în temeiul dispozițiilor art. 260(1) Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea la data de 26 septembrie 2008, dată când a soluționat astfel.
CURTEA
Asupra apelului civil de față;
Prin cererea formulată în februarie 2004 reclamanții B, și au solicitat instanței anularea Dispoziției nr. 3000 din 22 decembrie 2003 emisă de Primarul Municipiului T, prin care li s-a respins cererea de restituire în natură a terenului în suprafață de 3600 mp situat în T,-.
Au susținut în motivare că au moștenit de la bunicul lor, o suprafață totală de teren intravilan de 8500 mp, care a fost preluată abuziv în proprietatea statului. Terenul a fost ocupat de blocuri de locuințe, din totalul suprafeței de teren fiind în prezent liberă suprafața de 3600 mp.
Au arătat reclamanții că, prin dispoziția contestată, Primarul Municipiului Tar espins cererea de restituire motivat de faptul că nu au făcut dovada calității de moștenitor, deși au fost depuse acte în acest sens.
Printr-o notă de concluzii formulată la 25 ianuarie 2006 reclamantele au precizat că solicită restituirea terenului în suprafață de 2526,25 mp, teren identificat prin raportul de expertiză efectuat în cauză de d-na expert.
Prin sentința civilă nr. 161 din 26 ianuarie 2006 Tribunalul Constanțaa admis contestația formulată de reclamante, a anulat dispoziția nr. 3000 din 22 decembrie 2003 emisă de Primarul Municipiului T și a dispus restituirea în natură a imobilului compus din terenul în suprafață de 586,44 mp situat în municipiul T,--66 identificat prin expertiza întocmită de expert ( respectiv 172,51 mp, 216,79 mp, 83,90 mp și 34,58 mp), iar prin echivalent imobilul compus din suprafața de 1904,81 mp.
Instanța a obligat Primăria Municipiului T să emită oferta de restituire în echivalent reclamantelor pentru suprafața de 1940,81 mp, corespunzător valorii imobilului.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut din probele administrate că terenul a aparținut bunicului reclamantelor, care, la 22 iunie 1937, l-a donat soției, fiilor și fiicelor sale.
Din încheierea pronunțată de notariatul de Stat al Raionului T în dosarul nr. 155/1953 la 28 septembrie 1953 rezultă că la decesul lui a rămas suprafața de 2236 mp, situată în T,-, iar certificatul fiscal nr. 6248 din 10 iunie 1971 atestă că în evidențele fiscale figurează moștenitorii lui cu un imobil în valoare de 17.900 lei și teren aferent în suprafață de 1787 mp.
În adresa nr. 5615 din 26 mai 1995 Primăriei municipiului T se menționează că terenul ce a aparținut bunicilor reclamanților este de 3600 mp și a fost situat în T,--66.
Instanța a constatat că, prin aceste înscrisuri, s-a făcut dovada circulației juridice a terenului și a suprafeței de teren deținută la o dată apropiată de cea a preluării de către stat, 1965-1966, aspect rezultat și din expertiza întocmită de d-na expert, care a identificat o suprafață de 1820 mp.
Urmare a obiecțiunilor formulate și a susținerilor martorului audiat în cauză, expertul a mai identificat o suprafață de teren de 705,22 mp.
Cu probele administrate în cauză s-a dovedit că cea mai mare parte din teren este domeniu public de interes local, putând fi restituit în natură doar terenul neafectat de utilități și construcții.
Împotriva acestei decizii au declarat apel reclamantele, solicitând modificarea hotărârii și pe fond, admiterea acțiunii și obligarea intimatului la restituirea în natură a suprafeței de 2527,25 mp liberă la data formulării notificării, construcțiile edificate ulterior încălcând prevederile Legii nr. 10/2001, republicată.
Prin decizia civilă nr. 113 din 14 iunie 2006 Curtea de APEL CONSTANȚAa respins ca nefondat apelul reținând, în esență, că terenul solicitat de reclamante a fi restituit în natură se află în domeniul public și privat al Municipiului T și este ocupat de construcții autorizate, de spațiu de joacă pentru copii, de o piață și de parcare auto.
Reclamantele au declarat recurs împotriva acestei decizii, arătând că instanța a încălcat prevederile art. 10 din Legea nr. 10/2001, deoarece construcțiile au fost edificate după intrarea în vigoare a legii.
Constatând că situația de fapt a terenului în litigiu la data notificării nu a fost pe deplin stabilită și că se impune efectuarea unui nou raport de expertiză care să stabilească dacă terenul era sau nu afectat de utilități publice, când a fost construit imobilul și dacă edificarea sa a fost autorizată iar investițiile de interes public au fost aprobate, prin decizia nr. 2186 din 8 martie 2007 Înalta Curte de casație și Justiție a admis recursul reclamantelor, a casat decizia civilă nr. 113/2006 pronunțată de Curtea de Apel Constanta și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
După casare, în conformitate cu prevederile art. 315 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța a administrat proba cu expertiză, solicitându-se expertului să precizeze care era starea imobilului la data notificării, respectiv la 01.11.2001, să precizeze dacă terenul era sau nu afectat de utilități publice, să stabilească momentul edificării complexului comercial și dacă edificarea sa a fost autorizată, să precizeze dacă pe terenul solicitat exista piața agroalimentară sau un loc de joacă și să arate dacă aceste spații sunt funcționale sau au fost abandonate.
Examinând legalitatea hotărârii apelate în limitele motivelor de apel formulate de reclamante și în raport de noua expertiză administrată, instanța reține că apelul este în parte întemeiat, pentru următoarele considerente:
În fapt, potrivit raportului de expertiză efectuat de d-na expert, terenul solicitat de apelantele reclamante este afectat de construcția unui bloc de locuințe, de o construcție cu destinația de complex comercial, edificată de Primăria Municipiului T pe o suprafață de 219,53 mp, de o platformă betonată în suprafață de 1092,35 mp, un spațiu în suprafață de 279,12 mp cu destinația de loc de joacă, un spațiu de 40,92 mp ocupat de stația de autobuz de pe str. - și de garaje particulare pe o suprafață de 83,90 mp.
Având în vedere că în cauză problema în discuție este aceea a suprafeței de teren care poate fi considerată liberă din punct de vedere juridic și care ar putea fi restituită în natură apelantelor, verificarea din perspectiva art. 10 Legii nr. 10/2001 prilejuiește instanței următoarele constatări:
La data formulării notificării, respectiv la 01.11.2001, pe terenul solicitat de către reclamante era edificat blocul de locuințe din-, o construcție cu destinația de service auto, locul de joacă și stația bus.
Afirmația apelantelor referitoare la împrejurarea că la data notificării pe teren nu se aflau construcții autorizate și că, din acest motiv, se impune restituirea în natură a terenului afectat de aceste construcții, nu poate fi primită.
Construcția cu destinația de service auto a fost edificată, potrivit înscrisurilor depuse de către intimata pârâtă Primăria Municipiului T, în anul 1991, în baza autorizației pentru executare de lucrări nr. 5425 din 13 august 1991. Autorizația a fost eliberată la cererea beneficiarului SC "" SRL T iar lucrările autorizate priveau amenajarea unei parcări, construirea unui atelier și a unui pavilion administrativ, toate edificate pe str. -, T (fila 90 dosar -). Nici un număr poștal al imobilului nu a fost menționat pe autorizație.
Această construcție proprietatea SC SRL Taf ost achiziționată de către Consiliul Local al Municipiului T prin hotărârea nr. 12 din 31 ianuarie 2003 (fila nr. 17 dosar nr- al ÎCCJ) fiind ulterior modernizată în vederea transformării în spațiu comercial în baza autorizației de construire nr. 367/33.068 din 16.12.2003( filele 32-45 din dosarul nr. 257/C/2006 al Curții de APEL CONSTANȚA ).
Vor fi înlăturate concluziile d-nei expert cu privire la inexistența unei autorizații de construcție pentru clădirea cu destinația de spațiu comercial întrucât aceasta nu a avut în vedere împrejurarea că spațiul transformat ulterior în complex comercial a fost achiziționat de la SC SA și nu de la numitul G, așa cum s-a susținut,că pentru acest imobil autorizația de executare de lucrări nr. 5425/13.08.1991 nu menționa decât str. -, fără număr poștal, că pentru imobilul din-, cu destinația de atelier mecanic și locuință numitul Gao bținut autorizația de construcție nr. 1789 din 20.02.1990 și că acest din urmă imobil nu a făcut obiectul convenției cu Municipiul Împrejurarea că în autorizația pentru amenajarea spațiului comercial a fost menționat nr. 2 ca număr poștal al imobilului nu poate fi un argument suficient pentru a considera că realizarea, respectiv amenajarea acestui spațiu s-a făcut în lipsa autorizației de construcție, indicarea greșită a numărului poștal 2 sau 2 în loc de numărul poștal 1 fiind cel mult o eroare materială, care nu este de natură să determine o atare concluzie. De altfel, chiar d-na expert precizează că imobilul complex comercial este situat pe-, deși în acte figurează la nr. 2A și identifică pe extrasul din Planul Urbanistic de Detaliu (fila 81 dosar-) imobilul de pe-, edificat de G cu destinația de locuință.
Reținând că terenul pe care se află complexul comercial, la care se adaugă trotuarul înconjurător și scările de acces, este afectat de o construcție autorizată conform legii, instanța nu va putea dispune restituirea în natură a acestui teren, reclamantele fiind îndreptățite să primească despăgubiri în condițiile legii speciale.
În privința spațiului cu destinația de loc de joacă, instanța reține că, deși a fost inventariată în anul 1999 o suprafață de 600 mp ca bun care aparține domeniului public al Municipiului T, numai o suprafață de 279,12 mp a fost afectată acestei destinații, pe care sunt amplasate, conform raportului de expertiză, 4-5 leagăne pentru copii împrejmuite cu plasă de sârmă. Pentru aceste bunuri intimata nu a prezentat o autorizație de amplasare și, în orice caz, aceste construcții metalice sunt ușoare, demontabile, terenul afectat acestora fiind considerat teren liber conform art. 10 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, republicată, deci teren care poate fi restituit în natură.
Stația de oprire a mijloacelor de transport, cuprinsă de asemenea în categoria bunurilor aflate în domeniul public de interes local prin Hotărârea nr. 130 din 21 octombrie 1999 Consiliului Local T constituie o amenajare de utilitate publică a localității destinată să servească nevoile comunității exclusă de la restituire în natură conform pct. 10.3 din Normele metodologice de aplicare unitară a legii nr. 10/2001 aprobate prin HG nr. 250/2001. De aceea și pentru terenul afectat acestei destinații de utilitate publică, în suprafață de 40,92 mp conform măsurătorilor expertului, reclamantelor li se cuvin despăgubiri.
În final, neputându-se reține platformei betonate (din care se deduce terenul afectat stației bus - 40,92 mp, la care se adaugă trotuarul înconjurător și scările de acces ale complexului comercial - 39,83 mp) și terenului amenajat ca loc de joacă o destinație de utilitate publică, ori ca fiind afectate de construcții definitive autorizate, se va dispune restituirea lor în natură, incidente fiind în acest caz prevederile art.1 alin. 1 și art. 2 lit. i din Legea nr. 10/2001, republicată.
Reținând că instanța de fond a dispus deja restituirea în natură a porțiunilor libere de teren identificate prin expertiza, completată în apel prin expertiza, ca fiind în suprafață de 172,51 mp și 216,79 mp și terenul în suprafață de 83,90 mp ocupat de garaje particulare (construcții demontabile), Curtea de Apel Constanta va dispune, prin admiterea apelului, restituirea în natură și a terenurilor în suprafață de 279,12 mp (loc de joacă) și de 911,60 mp (platformă betonată), pentru diferența de 826,33 mp care nu poate fi restituită în natură urmând ca pârâtul
să emită dispoziție cu propunere de despăgubiri.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, ca urmare a admiterii apelului reclamantelor, la cererea acestora intimata va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariul de expertiză și onorariul de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul civil (după casare cu trimitere spre rejudecare) declarat de apelanții reclamanți B -, domiciliată în A,-, județul A, domiciliată în comuna, sat,-, județul I, cod - și, domiciliată în B, sector 5,-, împotriva sentinței civile nr. 161/C/26.01.2006, pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul nr. 270/2004, în contradictoriu cu intimata pârâtă PRIMĂRIA MUNICIPIULUI, cu sediul în T,-, județul T, având ca obiectcontestație în temeiul Legii nr. 10/2001.
Schimbă în parte sentința apelată, în sensul că dispune restituirea în natură și a suprafețelor de 279,12, având destinația teren joacă și 911,60 cu destinația platformă betonată, astfel cum sunt identificate în suplimentul la raportul de expertiză, întocmit la termenul de judecată din 02 septembrie 2008.
Menține dispozițiile sentinței referitoare la restituirea în natură a suprafețelor de teren de 172,51; 216,79 și 83,90
Obligă pârâtul să emită dispoziție cu propunere de despăgubiri, în temeiul legii speciale, pentru suprafața de teren de 826,33, ce nu poate fi restituită în natură.
Obligă intimatul pârât la 1.000 lei cheltuieli de judecată către apelanți.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 septembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, Grefier,
- - - - - -
Red.hot.jud.fond
Red./tehnored.hot.jud.apel: /03.11.2008
Gref.AB/8 ex./07.11.2008
Emis 4 com. azi,
07.11.2008
Președinte:Daniela PetroviciJudecători:Daniela Petrovici, Mihaela Popoacă
