Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 212/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 212
Ședința publică de la 08 Iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Stela Popa
JUDECĂTOR 2: Ionela Vîlculescu
Grefier - -
Pe rol judecarea apelului declarat de reclamanta domiciliată în C, str. - -, -.7,.26, jud. D împotriva sentinței civile nr. 559 din 13 octombrie 2003 pronunțate de Tribunalul O l t, în dosarul nr. 7452/2002 în contradictoriu cu intimata reclamanta domiciliată în F,-, jud. și intimații pârâți Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice cu sediul în B,-, sect.5, Prefectura Județului cu sediul în S, jud. O și Primăria cu sediul în C, jud. ca urmare a casării deciziei civile nr.792 din 01 octombrie 2007, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, prin decizia nr. 238 din16 ianuarie 2009, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție B în dosar nr-, având ca obiect legea 10/2001.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns consilier juridic pentru intimata pârâtă Primăria lipsind apelanta reclamantă, intimata reclamantă și intimații pârâți Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Prefectura Județului O.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefier, după care:
Consilier juridic, pentru intimata pârâtă PRIMĂRIA C, a solicitat a se lăsa dosarul la a doua strigare, la sfârșitul ședinței.
Instanța, pentru a da posibilitatea ca apelanta reclamantă, prin procurator, să se prezinte la judecată, a lăsat dosarul la a doua strigare.
La a doua strigare a cauzei, a răspuns consilier juridic pentru intimata pârâtă Primăria lipsind celelalte părți.
Consilier juridic, pentru intimata pârâtă Primăria C, a precizat că intimata nu confirmă valoarea construcțiilor stabilită de către apelantă și a depus obiecțiuni la raportul de evaluare.
Interpelat de instanță, reprezentantul intimatei pârâte Primăria C, precizat că nu poate să precizeze altă valoare a despăgubirilor propuse spre acordare și nu solicită efectuarea unei expertize judiciare în acest scop.
Constatând că nu se mai formulează alte cereri iar cauza este în stare de judecată instanța a acordat cuvântul asupra apelului.
Consilier juridic, pentru intimata pârâtă Primăria C, a solicitat respingerea apelului.A susținut că nu este posibilă restituirea în natură a terenului solicitat fiind ocupat cu construcții garaje, alei blocuri locuințe și rețele de canalizare așa cum rezultă din schița de plan de la dosar și din expertiza efectuată în cauză și a cerut respingerea acestui capăt al acțiunii. Cu privire la acordarea despăgubirilor bănești pentru construcții, a lăsat la aprecierea instanței.
CURTEA
Asupra apelului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată la 15 august 2002, la Tribunalul O l t, reclamantele și, au chemat în judecată pe pârâții Statul Român prin Ministerul d e Finanțe, Prefectura O și Primăria C, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să-i oblige pe pârâți la plata despăgubirilor bănești datorate pentru preluarea ilegală a imobilului ce a fost situat în fosta suburbie a orașului C intersecția str.- - cu str. -, fosta proprietatea a autorului M, estimând construcția la suma de 4.500.000.000 lei.
Au solicitat restituirea în natură a terenului.
Prin sentința civilă nr.559/13 octombrie 2003, Tribunalul O l t, a respins acțiunea ca neîntemeiată, instanța motivând că reclamantele nu au dovedit calitatea de moștenitoare ale numitului, singurul act doveditor al acestei calități fiind certificatul de moștenitor.
De asemenea, nu au dovedit că pretinsul autor a avut în proprietate o casă de locuit la adresa menționată și nici modul de preluare a imobilului pentru care se solicită măsuri reparatorii.
Prin decizia civilă nr.792/2 octombrie 2006, Curtea de APEL CRAIOVA - Secția civilă a respins apelul declarat de reclamante împotriva sentinței.
Pentru a decide astfel, Curtea de Apel a reținut că reclamantele din prezenta cauză nu au urmat și procedura prevăzută de dispozițiile Legii nr.10/2001 pentru obținerea măsurilor reparatorii în sensul că au făcut notificare, însă nu au formulat contestație împotriva dispoziției prin care le-a fost respinsă cererea pentru măsuri reparatorii, așa cum rezultă din declarația mandatarului acestora, făcută în ședință publică.
Împotriva deciziei a declarat recurs reclamanta, susținând că aceasta este netemeinică și nelegală, cu motivarea că atât ea cât și reclamanta au formulat notificare în temeiul Legii 10/2001, iar decizia nr.2912/3 oct.2003 nu i-a fost comunicată recurentei care nu se mai afla în C, dar a fost primită de reclamanta, care a și contestat-o în dosarul nr.7452/2002 al Tribunalului O l t, în care s-a pronunțat sentința nr.559/13 octombrie 2003.
Prin decizia nr.5706 din 10 octombrie 2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală în dosarul nr- s-a admis recursul declarat de reclamanta, s-a casat decizia recurată și s-a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de APEL CRAIOVA.
Prin decizia nr.238 din 16.01.2009, dată în același dosar - Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală a dispus, din oficiu, completarea dispozitivului deciziei nr.5706 din 10 oct.2008, în sensul că s-a admis și recursul declarat de reclamanta împotriva aceleiași decizii dată în apel.
Instanța de recurs a reținut că ambele reclamante au formulat notificare în temeiul Legii 10/2001, prin care au solicitat măsuri reparatorii pentru imobilul din C, str.- - (fost[ - I) nr.420, jud.O și înainte ca notificarea să fie soluționată, dar după expirarea termenului de 60 de zile prevăzut de art.24 din Lg.10/2001 acestea s-au adresat instanței pentru acordarea măsurilor reparatorii, și cum nesoluționarea notificării în termenul legal echivalează cu un refuz de acordare a măsurilor reparatorii solicitate, acțiunea reclamantelor este perfect admisibilă, soluția contrară fiind de natură să le nege acestora dreptul de acces la instanță pentru valorificarea drepturilor pretinse.
S-a argumentat că emiterea dispoziției nr.2912/3 oct.2003 de către Primăria Mun.C - pe parcursul soluționării procesului în primă instanță nu le obliga pe reclamante să inițieze un alt proces în care să conteste această dispoziție care nu face altceva decât să confirme refuzul de acordare a măsurilor reparatorii cerute prin acțiune.
S-a concluzionat că în atare situație, în mod nelegal, cu nesocotirea dispozițiilor art.26 din Lg.10/2001, Curtea de Apel a considerat inadmisibilă acțiunea și nu a analizat pe fond apelul declarat împotriva sentinței.
S-a indicat instanței de apel ca în rejudecare să clarifice și aspectul legat de calitatea în care urmează să stea în proces în faza apelului cele două reclamante, deoarece prin dispozitivul deciziei din apel s-a făcut referire la apelul declarat de reclamanta, iar în considerentele aceleiași hotărâri s-a consemnat că împotriva sentinței au declarat apel ambele reclamante.
În rejudecare, dosarul s-a înregistrat la această instanță la nr-.
Pentru corecta stabilire a calității procesuale a reclamantelor în faza apelului conform indicației din decizia de casare, s-au verificat lucrările dosarului nr.4978/civ/2003, și s-a constatat că doar reclamanta a declarat apel împotriva sentinței civile nr.- oct.2003 - nu și reclamanta care a figurat ca intimată în apel, astfel că doar dintr-o eroare în considerentele deciziei nr.792/2007 a Curții de APEL CRAIOVAs -a consemnat că împotriva sentinței au declarat apel ambele reclamante.
În rejudecarea apelului, în baza art.295 pr.civ.,instanța a pus în discuție suplimentarea probatoriului, inclusiv efectuarea unor expertize prin care să se stabilească valoarea construcțiilor demolate pentru care se solicită măsuri reparatorii, dar apelanta reclamantă prin procurator s-a opus la efectuarea unei expertize judiciare justificat de lipsa veniturilor pentru plata onorariului și a propus ca personal - în calitatea sa de expert evaluator să întocmească un raport de evaluare de comun acord cu intimata Primăria Mun.C - intimata prin reprezentantul legal achiesând la această modalitate de evaluare.
La dosar s-a depus raportul de evaluare a construcțiilor la care intimata Primăria Mun. Caf ormulat obiecțiuni, dar nu sub aspectul metodologiei de evaluare și nu a propus o altă variantă de evaluare a construcțiilor.
Intimata pârâtă a depus la dosar înscrisuri;i anume planul zonal cuprinzând imobilul în litigiu, autorizație de construire a garajelor auto situate pe teren și contractele de concesiune ale suprafețelor de teren aferente acestora.
Examinând apelul declarat de reclamanta - împotriva sentinței civile nr.559/13 oct.2003 a Tribunalului O l t, prin prisma probatoriilor administrate în cele două cicluri procesuale ale litigiului și în raport de dispozițiile Legii 10/2001 aplicabile în această speță, se constată că este fondat și se va admite din considerentele ce urmează:
Reclamanta este, conform actelor de stare civilă depuse la dosar, nepoata de fiu a fostului proprietar - și prin retransmiterea moștenirii are calitate de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii pentru imobilul ce a aparținut bunicului său - preluat abuziv de stat potrivit art.4 alin.2 din Lg.0/2001.
Conform actelor de stare civilă de la dosar, - bunicul reclamantei - a decedat la 22.04.1945, iar părinții reclamantei - Il. și au decedat la 30.03.1985 și respectiv la 02.06.1988, reclamanta alături de fratele acesteia, - fiind moștenitorii legali ai acestora - conform certificatul de moștenitor nr.1564 din 05.12.1989 (fila 80 din dosarul 4978/civ/2003).
Primăria Mun.C prin adresa nr.5471/06.05.2004 a comunicat instanței că celălalt moștenitor al autorilor susmenționați, nu a formulat notificări pentru bunurile ce au aparținut defunctului.
Reclamanta este fiica reclamantei și, conform principiului devoluțiunii succesorale conform căruia în cadrul aceleiași clase de moștenitori, moștenitorii în grad mai apropriat îi înlătură de la moștenire pe cei în grad mai îndepărtat - principiu cunoscut și ca regula proximității gradului de rudenie - aceasta nu poate avea calitate de moștenitor al fostului proprietar.
Din înscrisurile depuse la dosar eliberate de Arhivele Statului, rezultă că de la moștenitorii fostului proprietar s-a naționalizat în baza Decr.90/1952 un imobil situat în C, str.- - (fost[ - I), nr.420 cu str.- (fosta ) - nomenclatura și numărătoarea stradală suferind modificări de-a lungul istoriei - aceste schimbări fiind precizate în raportul de expertiză întocmit în cauză de expertul.
Conform acestui raport, prin care s-a identificat și individualizat imobilul pentru care s-au cerut măsuri reparatorii în baza Lg.10/2001 - în prezent din imobil a rămas doar terenul, construcțiile fiind demolate.
Terenul are o suprafață de 837 mp. corespunzătoare cu cea din Buletinul clădirii nr.5 și este integral ocupat de garaje, căi de acces la blocuri, de locuințe și rețele de canalizare.
Situația constatată prin expertiză este în concordanță cu cea rezultată din planul zonei depus de către intimată.
Construcțiile aflate în prezent pe teren s-au edificat pe bază de autorizație, astfel că, în raport de dispozițiile art.10 din Lg.10/2001, nu este posibilă restituirea în natură a terenului - reclamanta fiind îndreptățită la măsuri reparatorii în echivalentul valorii terenului, care prin raportul de expertiză întocmit ( necontestat) s-a stabilit la 271.188 lei (RON).
Reclamanta este îndreptățită la măsuri reparatorii în echivalent și pentru construcțiile preluate ulterior desființate, construcții evidențiate în Buletinul clădirii nr.5, constituite din prăvălie și locuință în suprafață de 65 mp. cantina 136 mp. și magazii, a căror valoare a fost estimată prin raportul de evaluare depus de apelantă, la 473.060 lei.
Intimata pârâtă Primăria Mun. Cac ontestat această valoare fără să opună însă o altă evaluare și fără a accepta efectuarea unei expertize judiciare, situație în care se va reține valoarea stabilită prin raportul existent.
Măsurile reparatorii se vor stabili conform art.1 alin.3 din Lg.10/2001 la despăgubiri acordate în condițiile legii speciale - respectiv în condițiile titlului VII din Lg.247/2005.
Cum singura unitate deținătoare a imobilului în litigiu este Municipiul C, iar dispoziția nr. 2912/2003 de respingere a notificării, contestată în cauză a fost emisă de Primarul Mun.C, se constată că doar Primăria Mun.C are calitate procesual pasivă în cauză.
Față de aceste considerente și în baza art.296 pr.civ. urmează a se admite apelul declarat de reclamanta, a se schimba în parte sentința a se admite contestația formulată împotriva dispoziției nr.2912/2003 emisă de Primarul Mun. C și a se anula dispoziția.
Se constată îndreptățirea reclamantei la despăgubiri conform titlului VII din Legea 247/2005 pentru imobilul situat în C, str.- și str.- -, compus din teren în suprafață de 837 mp.cu o valoare de 271.188 lei și construcțiile demolate evaluate la 473.069 lei.
Se va respinge contestația față de ceilalți pârâți.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de reclamanta domiciliată în C, str. - -, -.7,.26, jud. D împotriva sentinței civile nr. 559 din 13 octombrie 2003 pronunțate de Tribunalul O l t, în dosarul nr. 7452/2002 în contradictoriu cu intimata reclamanta domiciliată în F,-, jud. și intimații pârâți Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice cu sediul în B,-, sect.5, Prefectura Județului cu sediul în S, jud. O și Primăria cu sediul în C, jud. ca urmare a casării deciziei civile nr.792 din 01 octombrie 2007, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, prin decizia nr. 238 16 ianuarie 2009, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție B în dosar nr-, având ca obiect Legea 10/2001.
Schimbă în parte sentința.
Admite contestația formulată de reclamantă.
Anulează dispoziția nr.2912/2003 a Primarului Municipiului
Constată îndreptățirea reclamantei la despăgubiri conform titlului VII din Lg.247/2005 pentru imobilul situat în Mun.C, str.- - - -, compus din teren situat între strada - - la Nord și str.- - fostă la sud - în suprafață de 837 mp. cu o valoare de 271.188 lei (RON) și construcțiile de pe teren ulterior demolate (prăvălie, locuință, cantină), cu o valoare de 473.069 lei RON.
Respinge contestația față de Statul Român prin Ministerul Finanțelor și Prefectura
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 08 Iulie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
15.07.2009
Red.jud.-
Tehn.MC/7 ex.
Gh.
Președinte:Stela PopaJudecători:Stela Popa, Ionela Vîlculescu
