Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 213/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Comentarii

0

ROMÂNIA

DOSAR NR-

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A IX-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND

PROPRIETATEA INTELECTUALĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 213A

Ședința publică de la 10 decembrie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Ileana Ruxandra Dănăilă

JUDECĂTOR 2: Georgeta Stegaru

GREFIER - - -

Pe rol se află soluționarea cererii de apel formulată de apelanta-intimată Primăria Municipiului B prin Primar General împotriva sentinței civile nr.387/17.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimata-contestatoare.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelanta-intimată Primăria Municipiului B prin Primar General, reprezentată de consilier juridic, care depune delegație la dosar și intimata-contestatoare, reprezentată de avocat, care depune în ședință publică împuternicirea avocațială nr. 30/2009.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că intimata-reclamantă a depus la data de 20.11.2009 întâmpinare, care a fost comunicată.

Părțile prezente, prin reprezentanți, învederează instanței că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat.

Reprezentantul apelantei-intimate solicită admiterea apelului formulat împotriva sentinței civile nr.387/17.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, schimbarea în tot a sentinței civile apelate, iar pe fond respingerea contestației ca neîntemeiată.

Reprezentantul intimata-contestatoare solicită respingerea apelului formulat împotriva sentinței civile nr.387/17.03.2009, pronunțată de Tribunalul București, Secția a V-a Civilă, ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică. De asemenea, susține că hotărârea atacată a fost dată cu aplicarea dispozițiilor Legii nr. 10/2001. Totodată, susține că s-a formulat notificare în termen legal. Invocă incidența în cauză a dispozițiilor art.4 alin.4 din Legea nr. 10/2001. Mai arată că Primăria Municipiului B, a depus la dosarul cauzei un raport întocmit de Direcția Juridic, contencios Legislație, din care rezultă că intimata-reclamantă beneficiază de imobilul în suprafață de 606. Fără cheltuieli de judecată.

Curtea dispune închiderea dezbaterilor și reține în pronunțare cererea de apel.

CURTEA,

Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:

Princontestațiaînregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a V-a Civilă la data de 27.06.2008, sub nr-, contestatoarea - a chemat în judecată pe pârâta Primăria Municipiului B prin Primar General, solicitând obligarea acesteia la modificarea dispoziției nr.10579/21.05.2008 emisă de primar, prin care i s-a restituit în natură imobilul situat în B,-, sect.3, compus din teren în suprafață de 444,00. și construcție formata din: 3 camere, hol, bucătărie, baie și o magazie din cărămidă cu o suprafață construită la sol de 83,71. și o magazie din lemn cu o suprafață construită la sol de 18,07. în sensul de a i se restitui în natură imobilul compus din teren în suprafața de 606. și construcții descrise mai sus.

În motivarea cererii sale, contestatoarea a arătat că defunctul său tată, în prezent decedat, a depus în termen legal la pârâtă notificările înregistrate sub nr.3614/15.11.2001, nr.3614/13.11.2001, nr.426/12.02.2002, nr.427/12.02.2002 și nr.428/12.02.2002, prin executorul judecătoresc, solicitând restituirea în natură a imobilului compus din teren în suprafața de 606. și a construcțiilor aferente situat în B,-, sect.3.

Ca urmare a acestor notificări, s-a emis de către Primarul general Dispoziția nr.1 0579/21.05.2008, pe numele contestatoarei, prin care i s-a restituit în natură doar suprafața de 444 mp din totalul de 606 mp solicitat, deși a făcut dovada că defunctul său tată, a dobândit imobilul situat în B,-, sect.3, compus din teren în suprafața de 606. și construcții aferente, astfel:

- 202 mp prin Actul de partaj voluntar autentificat sub nr.9677/1949 și transcris sub nr.4287/20.07.1949 la fostul Tribunal I (lotul nr.6);

- 202 mp prin Contractul de donație autentificat sub nr. 12748/16.09.1972 de notariatul de Stat Sector 4 B; și transcris sub nr.3106/16.09.1972, donatoare fiind sora defunctului, (fosta ) - lotul nr.5;

- 202. prin succesiunea defunctului frate, G - lotul nr. 4.

Cele 3 loturi menționate au fost stăpânite permanent de tatăl contestatoarei din anul 1949 și până în anul 2003, când a decedat, loturile sunt vecine și formează terenul în suprafața de 606 mp, făcând parte dintr-o suprafață mai mare de teren care a fost dobândită de părinții săi, și, prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.612/1902 - transcris sub nr.2237/1904 și prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.25.526/1924 - transcris sub nr. 13573/1924, ambele la fostul Tribunal I, Secția Notariat.

Pârâta, în urma analizei actelor de la dosar si a referatului Comisiei interne pentru analizarea notificărilor formulate în temeiul Legii nr. 10/2001, a emis Dispoziția nr.10579/21.05.2008, reținând că imobilul sus-menționat este compus din construcție nedemolată și teren în suprafața de 444,00. din care 404,00. reprezintă teren dobândit conform actului de partaj voluntar autentificat sub nr.9677/1949 și a actului de donație autentificat sub nr.12748/1972, iar suprafața de teren de 40. reprezintă cota de 1/5, conform certificatului de calitate de moștenitor nr. 14/20.12.2007, de pe urma defunctului

Procedând în acest mod pârâta a interpretat greșit dispozițiile art.4 alin.4 din Legea 10/2001 ce prevăd că "de cotele moștenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevăzută la cap.III profită ceilalți moștenitori ai persoanei îndreptățite care au depus în termen cererea de restituire".

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art.1-4 și ale art. 22 din Legea nr.10/2001, republicată, art.1 din Norma Metodologică din 07.03.2007 de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001, art.112 proc.civ.

Prinsentința civilă nr.387/17.03.2009, Tribunalul București - Secția a V-a Civilăa admis contestația formulată și a modificat art.1 din Dispoziția nr.10579/21.05.2008 emisă de intimatul Primarul General al Municipiului B în sensul de a se restitui în natură imobilul situat în B,-, sectorul 3, compus din teren în suprafață de 606 mp (fostele loturi 4, 5 și 6) și construcțiile neînstrăinate situate pe acesta.

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că prin Dispoziția nr.10579/21.05.2008, Primarul General a dispus restituirea în natură în proprietatea contestatoarei a terenului în suprafață de 444 mp și a construcțiilor situate pe acesta, în condițiile în care prin notificările formulate de către autorul contestatoarei, în temeiul Legii nr.10/2001, se solicitase suprafața de 606 mp și construcția nedemolată.

În motivarea dispoziției se arată că 404 mp au fost dobândiți de autorul contestatoarei prin actul de partaj voluntar autentificat sub nr. 9677/1949 și prin actul de donație autentificat sub nr. 12748/1972, iar diferența de 40 mp până la suprafața totală restituită reprezintă cota de 1/5 cuvenită autorului contestatoarei de pe urma defunctului

Tribunalul a reținut că prin cele două acte mai sus menționate, contestatoarea a făcut dovada dreptului de proprietate al autorului său pentru două loturi a câte 202 mp și construcția situată pe acesta, respectiv a lotului nr.6 (primit la partaj de ) și lotul nr.5, (primit la partaj de (fostă ), care apoi l-a donat lui ). Din același act de partaj rezultă însă că lotul nr. 4, în suprafață tot de 202 mp, i-a revenit numitului

Este adevărat că din Certificatul de calitate de moștenitor nr.14/20.12.2007 emis de pe urma defunctului G, rezultă că în afară de au mai rămas și alți moștenitori, însă din notificările depuse de acești moștenitori și succesorii lor în temeiul Legii nr.10/2001, rezultă că nici unul dintre ei nu a solicitat partea ce i s-ar cuveni din lotul nr.4 ce a aparținut lui

Astfel, notificarea nr.1561/2001 vizează lotul nr.3 ce a aparținut lui, notificarea nr.2708/2001 viza lotul nr.5 și a fost respinsă în mod corect, având în vedere actul prin care lotul a fost donat numitului, notificarea nr.1562/2001 vizează lotul nr.1 care a aparținut lui, iar notificarea nr.2060/2001, formulată de mai mulți moștenitori, vizează loturile nr.1, 2 și 3 (care au aparținut lui, C și ).

Față de această situație, având în vedere că singurul moștenitor al lui G care a formulat în termen notificare pentru terenul ce i-a aparținut acestuia, este, autorul contestatoarei, și văzând dispozițiile exprese ale art. 4 alin. 4 din Legea nr.10/2001, potrivit cărora de cotele moștenitorilor care nu au urmat procedura Legii nr.10/2001 profită ceilalți moștenitori ai persoanei îndreptățite care au depus în termen cererea de restituire, tribunalul a constatat că dispoziția emisă de Primarul General este netemeinică și nelegală, în măsura în care restrânge dreptul moștenitorului persoanei îndreptățite doar la cota sa succesorală din lotul nr. 4 ce face obiectul notificării.

În consecință, văzând și faptul că diferența de teren poate fi restituită în natură, în baza art. 26 alin.3 din Legea nr.10/2001, a admis contestația și a dispus modificarea art.1 din Dispoziția nr. 10579/21.05.2008 emisă de Primarul General în sensul că se restituie imobilul compus din teren în suprafață de 606 (fostele loturi nr. 4, 5 și 6) și construcțiile neînstrăinate situate pe acesta.

Împotriva acestei sentințe a declaratapelintimata Primăria Municipiului B, reprezentată de Primarul General, solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței civilă apelate, iar pe fond respingerea contestației ca neîntemeiată.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a IX-a Civilă și pentru Cauze privind proprietatea Intelectuală la data de 29.09.2009 sub nr-.

În dezvoltarea motivelor de critică, apelantul-intimat a arătat că sentința pronunțată a fost dată cu aplicarea greșită a legii, întrucât instanța de judecată a reținut în mod greșit că dispoziția Primarului General nr.10579/21.05.2008 nu a fost soluționată corect.

Reclamanta a arătat că defunctul său tată, în prezent decedat a depus în termen legal notificările înregistrate sub nr.3614/15.11.2001, 426/12.02.2002, 427/12.02.2002 și 428/12.02.2002, solicitând restituirea în natură a imobilului teren în suprafață de 606 mp și a construcțiilor aferente situat în B-,sector 3. Ca urmare a acestor notificări, s-a emis de către Primarul General Dispoziția nr. 10579/21.05.2008 pe numele reclamantei, prin care i s-a restituit în natură suprafața de 444 mp din totalul de 606 mp solicitat.

În urma analizei de la dosarul administrativ și a referatului Comisiei interne pentru analizarea notificărilor formulate în temeiul Legii 10/2001, s-a reținut că imobilul din litigiu este compus din construcție nedemolată și teren în suprafață de 444 mp din care 404 mp reprezintă teren dobândit conform actului de partaj voluntar autentificat sub nr.9677/1949 și actului de donație autentificat sub nr.12748/1972 iar suprafața de teren de 40 mp reprezintă cota de 1/5 conform certificatului de moștenitor nr.14/20.12.2007 de pe urma defunctului

Dispoziția a fost soluționată în mod corect, având în vedere actele depuse la dosarul administrativ și având în vedere referatul Comisiei interne pentru analizarea notificărilor, dreptul reclamantei la restituirea în natură este de 444 mp și nu de 606 mp.

Cererea de apel, scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar în temeiul art.50 din Legea nr. 10/201 republicată, a fost întemeiată în drept pe art.282-298.pr.civ.

Examinând sentința apelată prin raportare la prevederile at.295 Cod Proc.Civ. și față de conținutul cererii de apel, curtea constată căapelul este nefondat.

Se impune a arăta că în cauză cererea de apel nu cuprinde nici o critică concretă cu privire la situația de fapt reținută de prima instanță sau la modul de aplicare a legii, apelanta-intimată mărginindu-se la a arăta că sentința apelată este nelegală și netemeinică, iar dispoziția atacată era legală, astfel încât cererea de apel se privește nemotivată și sentința atacată va fi examinată cu respectarea exigențelor art.292 alin.2 Cod Proc.Civ.

În acest context, curtea reține că autorul intimatei-contestatoare, a formulat în temeiul Legii nr.10/2001 notificări prin care a solicitat restituirea în natură a mai multor suprafețe de teren, astfel: 202 mp reprezentând lotul 4 din actul de partaj voluntar autentificat sub nr.9677/1949 de Tribunalul Ilfov - Secția Notariat, de pe urma defunctului G, fratele notificatului, 202 mp reprezentând lotul nr.6 din același act autentificat, ce i-a revenit însuși notificatorului și 202 mp reprezentând lotul nr.5, ce a revenit numitei, donat notificatorului prin contractul de donație autentificat sub nr.12748/16.09.1972 de Notariatul de Stat sector 4

În ceea ce privește cele două suprafețe de câte 202 mp reprezentând loturile nr.6 și 5, notificatorul a formulat solicitarea în nume propriu, fiind persoană îndreptățită la măsuri reparatorii în calitate de fost proprietar, de la care bunurile au fost preluate abuziv în sensul art.2 alin.1 din Legea nr. 10/2001 prin Decretul CS nr.200/1989, iar în ceea ce privește lotul nr.4, notificarea a fost formulată de în calitate de moștenitor al fostului proprietar decedat în anul 1950, G, al cărui moștenitor este, alături de alte persoane, după cum rezultă din certificatul de moștenitor nr.14/30.12.2007.

Or, de vreme ce, astfel cum în mod corect a reținut și tribunalul, celelalte persoane ce au calitatea de moștenitor al lui G, respectiv C, și, nu au formulat notificări cu privire la acest bun (o parte din aceste persoane formulând notificare pentru alte suprafețe de teren, după cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar), rezultă că o corectă aplicare a art.4 alin.4 din lege implica recunoașterea dreptului la reparație pentru întregul bun în persoana notificatorului și, pe cale de consecință, a intimatei contestatoare.

Aceasta întrucât, în lipsa altei notificări privitoare la același bun, vocația la reparație a celui care a uzat de dreptul de a notifica unitatea deținătoare se întinde asupra întregului bun, nu doar asupra cotei părți ce i-ar fi revenit dacă și coindivizarii săi și-ar fi exercitat dreptul, textul citat reglementând așa-numitul drept de acrescământ.

Pentru aceste considerente și având în vedere, pe de o parte, lipsa vreunei critici concrete de netemeinicie sau nelegalitate, iar pe de altă parte corecta reținerea situației de fapt și aplicarea corectă a legii de către prima instanță, curtea va respinge apelul ca nefondat.

Văzând și dispozițiile art.299 și ale art.377 alin.1 pct. 3 Cod Proc.Civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul formulat de apelanta-pârâtă PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B PRIN PRIMAR GENERAL, cu sediul în B,-, sector 5,împotriva sentinței civile nr.387/17.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, cudomiciliul ales la av., în B, str. G- nr.15, sector 1, ca nefondat.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 10.12.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

- - - - -

GREFIER

- -

Red.

Tehnored. AP,

4 ex. / 08.02.2010

Secția a V-a civilă - Jud.

Președinte:Ileana Ruxandra Dănăilă
Judecători:Ileana Ruxandra Dănăilă, Georgeta Stegaru

Vezi şi alte speţe de drept civil: