Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 22/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 22/
Ședința publică de la 19 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Simona Bacsin
JUDECĂTOR 2: Romeo Jirlăeanu
Grefier - -
-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pentru astăzi fiind amânată soluționarea apelului civil declarat dereclamanțiiG, ambii cu domiciliul în G,-, -.7,.27 și cererea de aderare formulată depârâtaSF. MC. G, cu sediul în G,-, împotriva sentinței civile nr.1798/03.11.2006 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 14.01.2009, când, instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 19.01.2009, când,
CURTEA
Instanța asupra căii de atac
Examinând actele și lucrările dosarului constată:
La 07.sept.2004 G și au chemat în judecată Sf.Mc. G pentru a fi obligată să le restituie în natură, în temeiul Legii nr.10/2001, terenul în suprafață de 1856 mp. situat în municipiul G,- (54) cu--3-5.
Tribunalul Galați - secția civilă a pronunțat sentința civilă nr.1798 din 03 noiembrie 2006 prin care a respins acțiunea civilă de mai sus pentru lipsa calității procesuale pasive a parohiei chemate în judecată.
Tribunalul a statuat că în materia Legii nr.10/2001 au calitate de "persoană juridică deținătoare a imobilului preluat abuziv" și, deci, calitate procesuală pasivă în procesele generate de aplicarea acestui act normativ, numai entitățile menționate expres la art.21 al legii de mai sus, care nu cuprind "o instituție de cult religios, ce nu poate fi considerată nici măcar o persoană juridică de drept public".
In considerentele sentinței s-a mai arătat că, prin hotărâre judecătorească anterioară având putere de lucru judecat, s-a recunoscut dreptul de proprietate al Parohiei Sf.Mc. asupra unui teren în suprafață de 3074 mp. din care reclamanții cer a le fi restituit în natură terenul de 1856 mp. pentru a fi fost preluat abuziv prin Decretul nr.92/1950, astfel că "situația.ar putea fi lămurită în cadrul unei acțiuni în revendicare conform dreptului comun în care se pot compara titlurile fiecărei părți", motiv pentru care "se apreciază că Sf.Mc. nu poate avea calitate conform Legii nr.10/2001 nici procedurile administrative de restituire și nici în acțiunile în justiție ce urmează acestor proceduri".
Prin apelul declarat reclamanții au criticat soluția primei instanțe susținând că a fost încălcat principiul neretroactivității legii civile și nu a fost aplicat principiul "tempus regit actum", scop în care au arătat că tribunalul a avut în vedere conținutul art.21 din Legea nr.10/2001 așa cum a fost modificat prin Legea nr.247/2005, nesesizând că în forma sa anterioară, aplicabilă speței în raport cu data notificării și introducerii acțiunii, textul legal nemodificat (fostul articol 20) nu distingea între persoanele juridice de drept public și celelalte persoane juridice, instituind obligația de restituire în natură a imobilelor în sarcina inclusiv a "orice altă persoană juridică".
Reclamanții au mai criticat statuarea referitoare la dreptul de proprietate al pârâtei și au invocat lipsa de opozabilitate a hotărârii judecătorești anterioară avute în vedere de tribunal.
Apelul astfel motivat a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr.136/A din 23 aprilie 2007 pronunțată de Curtea de APEL GALAȚI - Secția Civilă.
Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că:
- parohiile sunt persoane juridice de drept public, iar bunurile acestora
au regim juridic special în sensul că statul nu are drept de dispoziție asupra acestora, potrivit prevederilor art.169-170 și 186 din Decretul nr.233/1949.
- potrivit art.20 din forma inițială a Legii nr.10/2001 explicitat prin HG
nr.498/2003 obligația restituirii în natură a imobilelor preluate abuziv revine anumitor entități deținătoare care includ orice persoană juridică, conținutul textului fiind modificat în sensul înlocuirii sintagmei "orice persoană juridică" cu cea de "orice altă persoană juridică de drept public".
- numai la prima vedere pârâta din speță ar avea obligații în sensul textelor de
mai sus, deoarece analiza normei menționate și a modificărilor legii denotă intenția legiuitorului de a obliga la restituirea în natură numai persoanele juridice la care statul are o cotă parte din capital, ceea ce nu este cazul pârâtei.
Ca urmare, curtea a concluzionat că pârâta are în patrimoniu bunul revendicat, dar nu are obligația restituirii lui, iar asemenea statuare nu încalcă principiul neretroactivității legii civile.
Prin decizia civilă nr. 2244/2008 a Inaltei Curți de Casație și Justiție s-a admis recursul, s-a casat decizia atacată și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
Pentru a decide astfel, instanța a reținut că parohiile pot avea calitatea de unități deținătoare, în sensul prevăzut de art. 20 alin.1 din Legea 10/20001.
În rejudecarea cauzei după casare, intimata, Sf.Mc.,
a formulat cerere de aderare la apelul părții potrivnice pentru a reitera excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei.
A susținut că prin hotărârea instanței s-a soluționat implicit fondul cauzei din motivare reieșind că reclamanții au dovedit calitatea de moștenitor și dreptul de proprietate asupra imobilului.
Având în vedere dezlegarea dată de instanța de recurs privind calitatea procesuală pasivă a intimatei, având în vedere disp art.297 alin 1. proc. civ, urmează ca instanța să admită apelul să desființeze sentința și să trimită cauza spre rejudecare la instanța de fond.
În ceea ce privește cererea de aderare la apel formulată de intimată aceasta nu poate fi primită din două motive:
- Potrivit dispozițiilor art. 293 Cod procedură civilă intimatul poate adera până
la prima zi de înfățișare la apelul declarat de partea potrivnică. Este evident că intimata putea promova cererea de aderare la apel până la prima zi de înfățișare din dosarul - al Tribunalului Galați în care reclamanții au promovat apel. Nu se poate adera la apelul părții potrivnice direct în rejudecarea cauzei după casare.
- Pentru a reitera excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților nu e
necesară aderarea la apelul părții potrivnice, ci este suficientă formularea unei întâmpinări. Fiind vorba de o excepție absolută, aceasta poate fi invocată oricând în cursul soluționării procesului, inclusiv în rejudecarea cauzei la instanța de fond. De altfel, dezlegarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție se referă doar la calitatea procesuală pasivă a intimatei apelante.
În ceea ce privește ordinea de soluționare a excepțiilor, într-adevăr, trebuia să
fie soluționată mai întâi excepția lipsei calității procesuale pasive. Soluționarea excepției lipsei calității procesuale active a reclamanților implica analizarea unor aspecte care vizau fondul cauzei: calitate de moștenitor și dreptul de proprietate asupra imobilului, astfel că se impunea administrarea unor probe comune și unirea excepției cu fondul.
Din aceste considerente, va admite apelul declarat de reclamanți, va desființa
sentința civilă și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță și va respinge cererea de aderare la apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apeluldeclarat de reclamanții G, ambii cu domiciliul în G,-, -.7,.27 împotriva sentinței civile nr.1798/03.11.2006 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- și în consecință;
Desființează sentința civilă nr.1798/03.11.2006 a Tribunalului Galați și trimite cauze spre rejudecare la aceeași instanță.
Respinge cererea de aderare la apelformulată de pârâta SF. MC. G, cu sediul în G,-, împotriva sentinței civile nr.1798/03.11.2006 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 19.01.2009.
Președinte, Judecător,
- - -
Grefier,
- -
Red.SB-12.02.2009
Dact.MH-16.02.2009/5 ex.
Fond:
Președinte:Simona BacsinJudecători:Simona Bacsin, Romeo Jirlăeanu
