Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 24/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 24
Ședința publică de la 28 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Cumpănașu
JUDECĂTOR 2: Costinela Sălan
Grefier - -
Pe rol judecarea apelurilor declarate de reclamantul domiciliat în J, nr. 148, jud. G, intervenienții - domiciliată în J,-, jud. G și domiciliat în C,-, jud. D, de pârâții PRIMĂRIA J și SC - SRL cu sediul în T J,-, jud. G împotriva sentinței civile nr. 69 din 21 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți SC SRL cu sediul în J, strada -,. 12,.1, jud. G, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONIMIEI ȘI FINANȚELOR cu sediul în B,-, sector 5, PREFECTURA JUDEȚULUI G și intimatul intervenient domiciliat în J,-, având ca obiect legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelantul reclamant asistat de avocat, apelanții intervenienți - și, ambii reprezentați de avocat, avocat, pentru apelanta pârâtă SC - SRL și intimatul intervenient, lipsind apelantele pârâte PRIMĂRIA J, intimații pârâți SC SRL, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONIMIEI ȘI FINANȚELOR și PREFECTURA JUDEȚULUI
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, învederându-se cererea formulată de intimatul intervenient, prin care solicită amânarea sau suspendarea cauzei până la soluționarea dosarului aflat pe rolul Judecătoriei Tg. J, având ca obiect nulitate absolută parțială în ceea ce privește suprafața de 1080 mp din actul de donație cu sarcina întreținerii nr. 5234 din 20.12.2002, după care;
Intimatul intervenient susține oral cererea formulată în scris, solicitând amânarea sau suspendarea cauzei până la soluționarea dosarului aflat pe rolul Judecătoriei Tg.
Avocat, pentru apelantul reclamant, se opune amânării sau suspendării cauzei.
Avocat, pentru apelanții intervenienți - și, pune concluzii de respingere a cererii formulate de intervenientul.
Avocat, pentru apelanta pârâtă SC - SRL, nu se opune suspendării cauzei.
Instanța respinge cererea de amânare formulată de intimatul intervenient.
De asemenea, instanța respinge și cererea de suspendare, reținând că nu sunt îndeplinite dispozițiile art. 244 Cod procedură civilă.
Se pune în discuție excepția lipsei de interes în promovarea apelului declarat de către intervenienții - și și pârâta SC - SRL.
Avocat, pentru apelantul reclamant, solicită admiterea excepției atât față de intervenienții - și, cât și față de pârâta SC - SRL.
Avocat, pentru apelanții intervenienți - și, solicită respingerea excepției față de intervenienții pe care îi reprezintă și lasă la aprecierea instanței cu privire la pârâta SC - SRL.
Avocat, pentru apelanta pârâtă SC - SRL, lasă la aprecierea instanței cu privire la excepția pusă în discuție, atât față de partea pe care o reprezintă cât și față de intervenienții - și.
Intimatul intervenient, lasă la aprecierea instanței cu privire la excepția invocată.
Instanța, având în vedere dispozițiile art. 137 alin. 2 Cod procedură civilă, unește excepția cu fondul și acordă cuvântul părților.
Avocat, pentru apelantul reclamant, susține că hotărârea este netemeinică și nelegală.
Arată că în mod greșit s-a respins acțiunea cu privire la cele două societăți, considerând că cele două societăți au calitate, atâta vreme cât sunt deținătoarele actuale ale terenului.
Precizează că se pot restitui în natură suprafețele de 204 mp și 148 mp.
Solicită admiterea apelului, anularea sentinței și reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond să se admită acțiunea, cu cheltuieli de judecată.
Față de apelurile declarate de intervenienții - și, de pârâtele SC - SRL și PRIMĂRIA J, pune concluzii de respingere a acestora.
Avocat, pentru apelanții intervenienți - și, solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul admiterii cererii de intervenție și a excluderii de la retrocedarea către reclamant a suprafeței de 1080 mp, constatând că aceasta este proprietatea intervenienților, cu cheltuieli de judecată.
Pune concluzii de respingere a apelurilor declarate de reclamantul și de pârâta PRIMĂRIA
Cu privire la apelul declarat de pârâta SC - lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.
Avocat, pentru apelanta pârâtă SC - SRL, arată că a fost încălcat dreptul la apărare, deoarece au fost admise obiecțiunile formulate la raportul de expertiză, iar ulterior s-a dispus ca expertul să nu mai răspundă la obiecțiuni. A precizat că partea nu a fost citată pentru a lua parte la expertiză și nu a fost citat expertul asistent.
Solicită admiterea apelului, schimbarea în parte a hotărârii primei instanțe în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamantul.
Cu privire la apelurile formulate de reclamantul și de pârâta SC - SRL solicită respingerea acestora.
Față de apelul declarat de intervenienții - și, lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.
Intimatul intervenient, arată că cererea sa de intervenție a fost admisă la fond și solicită să se mențină hotărârea pronunțată de Tribunalul Gorj.
CURTEA
Asupra apelurilor de față;
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Gorj sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții PRIMĂRIA ORAȘULUI J, SRL, - SRL, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR și PREFECTURA JUDEȚULUI G, solicitând anularea dispoziției nr. 864/14.08.2006 și obligarea pârâților la restituirea în natură sau echivalent a suprafeței de 3677. teren situat pe raza orașului
În motivarea cererii a arătat că este moștenitorul fostului proprietar, decedat în 1985 și care a avut în punctul " casei" suprafața de 5200. teren pe care l-a solicitat în baza Legii nr.10/2001 și care nu i-a fost atribuit, deși a făcut dovada calității de moștenitor și a dreptului de proprietate.
A mai arătat că pentru suprafața mde 1523. din acest teren s-a dispus acordarea de despăgubiri, conform sentinței civile 2639/2005 a Judecătoriei Tg.
Primăria Jaf ormulat întâmpinare solicitând respingerea contestației, deoarece reclamantul nu a făcut dovada că este moștenitorul autorului și nici a dreptului de proprietate cu privire la acest teren.
Pârâta SC - SRL Tg. Jas olicitat respingerea acțiunii, deoarece terenul pe care îl deține l-a dobândit prin acte de vânzare - cumpărare și pârâta nu face parte dintre societățile prevăzute de art. 20 din Legea nr. 10/2001, care pot fi obligate la restituire.
În cauză, a formulat cerere de intervenție în interes propriu, arătând că deține terenul în baza umor acte legale de transmitere a proprietății, de la pârâta în interesul căreia a intrat în litigiu.
Au formulat de asemenea cerere de intervenție în nume propriu intervenienții - și, arătând că au teren învecinat cu cel în litigiu, iar prin raportul de expertiză efectuat în cauză a fost măsurat și terenul proprietatea lor.
Prin sentința civilă nr.69 din 21 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul, împotriva pârâtei Primăria J, județul G.
Au fost admise cererile de intervenție formulate de, - și.
S-a respins acțiunea față de SC - SA, SC SRL, Statul Român prin Ministerul Finanțelor și Prefectura
S-a modificat dispoziția nr. 864/2006 și s-a constatat că reclamantul are dreptul la măsuri reparatorii în echivalent pentru terenul cu suprafața de 3529.
A fost obligată pârâta Primăria J la 300 lei cheltuieli de judecată față de reclamant.
S-a reținut că prin notificarea nr. 55/2001 adresată primăriei orașului J, reclamantul a solicitat restituirea în natură a suprafeței de 5200. teren situat în J, iar prin dispoziția nr. 864/14.08.2006 cererea a fost respinsă, cu motivarea că nu a făcut dovada calității de moștenitor al autorilor și și nu a depus acte pentru a face dovada că autorii săi au fost proprietarii terenului solicitat.
S-a mai reținut că reclamantul este fiul lui, decedat în 1985, care la rândul său este fiul lui și, ambii decedați, iar bunica sa este fiica lui, singura moștenitoare a acestuia, conform certificatului de moștenitor nr. 321/1970 depus la fila 38 din dosar, tatăl său fiind proprietarul mai multor terenuri conform registrului agricol de la fila 6 din dosar, între care și terenul în litigiu evidențiat în punctul " casei" cu suprafața de 5200.
Prin sentința civilă 2639/4.05.2005 a Judecătoriei Tg. J s-a stabilit că în anul 1952 între și Mecanică a intervenit un schimb de teren pentru suprafața de 1523. din totalul de 5200. iar după anul 1990 fostul proprietar de la care i-a fost atribuit în schimb terenul autorului reclamantului a revenit la terenul său, astfel că s-a dispus în procedura Legii nr. 18/1991 ca reclamantul să primească despăgubiri pentru suprafața de 1523. ce nu poate fi retrocedată în natură.
Terenul de 3677. solicitat în cauză reprezintă diferența între suprafața de 5200. și suprafața de 1523. pentru care s-au acordat despăgubiri.
Conform raportului de expertiză, terenul cu suprafața de 5200. apare în planul cadastral din 1960, iar în planul cadastral din 1965 cu proprietarul, care confirmă vecinătatea sudică a terenului cu terenul familiei, dar și în planul cadastral din 1985-1987 și certificatul de moștenitor nr. 593/1980 privind pe defuncta, unde terenul în litigiu este învecinat cu cel al defunctei.
Potrivit aceluiași raport de expertiză, în prezent terenul nu poate fi restituit în natură, deoarece 148. sunt deținuți de reclamant, 688. sunt deținuți legal de intervenientul conform sentinței civile 3921/2006 a Judecătoriei Tg. J, definitivă și irevocabilă, 204. sunt ocupați de SRL în baza unui contract de concesiune încheiat cu Consiliul Local J, având amplasată pe teren o construcție de P + 1, iar suprafața de 4160. este ocupată de străzi și blocuri de locuințe, rețele edilitare subterane, ce deservesc aceste construcții.
Astfel, imobilul reclamantului cu suprafața de 3529. care s-a aflat în anii 1990 și parțial în prezent în patrimoniul statului și unității administrativ-teritoriale, a fost preluat abuziv ( HG 250/2007 cap. I pct. 1 lit. e ) și reclamantul este îndreptățit la măsuri reparatorii prin echivalent conform art. 1 pct. 2 din Legea nr.10/2001, terenul neputând fi restituit în natură.
Reclamantul a formulat notificare pentru întreaga suprafață de teren, împotriva Primăriei J și, deși, potrivit art. 27 și 28 din Legea nr. 10/2001 Primăria J avea obligația să-i indice reclamantului deținătorul terenului de 688. care a fost înstrăinat de la FPS ( fila 95) prin contracte succesive la actualul deținător intervenientul, nu și-a îndeplinit această obligație.
Acțiunea reclamantului este astfel justificată numai împotriva Primăriei J, care nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de lege și care a pronunțat dispoziția contestată.
Referitor la cererile de intervenție acestea sunt fondate, întrucât intervenientul și-a justificat dreptul de proprietate pentru terenul de 688. prin sentința civilă 3921/2006 a Judecătoriei Tg. J, iar intervenienții - și sunt vecini cu terenul în litigiu, fără a administra însă dovezi privind dreptul lor de proprietate asupra terenului ce susțin că se învecinează cu cel în litigiu.
Împotriva acestei sentințe în termen legal au declarat apel reclamantul, intervenienții -, și pârâtele Primăria J și SC - SRL, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin apelul formulat, reclamantul a criticat hotărârea instanței de fond, susținând că în mod greșit s-a respins acțiunea față de pârâtele SC SRL J și SC - SRL Tg.
A învederat că nu există corelație între dispozitivul sentinței și considerentele acesteia, deoarece din dispozitiv rezultă că acțiunea față de cele două societăți este respinsă pe fond, în timp ce în considerente se arată că pârâtele nu au calitate procesuală pasivă.
A conchis în sensul că cele două unități au calitate procesuală pasivă, atâta vreme câte sunt deținătoarele actuale ale terenului.
A criticat de asemenea sentința primei instanțe arătând că, deși instanța a constatat că terenul în litigiu a aparținut autorilor săi, a admis cererile de intervenție formulate de intervenienții și.
Mai mult decât atât, au fost ignorate actele de proprietate invocate de reclamant și intervenienți, din care rezultă că nu există suprapunere între terenurile părților.
Soluția instanței de fond a fost criticată și cu privire la nerestituirea terenului de 204. ocupat de pârâta SC SRL.
Apelantul reclamant a susținut faptul că, dacă societatea are un contract de concesiune pe un teren ce îi aparține de drept, aceasta nu înseamnă că terenul nu poate fi restituit în natură, cu atât mai mult cu cât Primăria Jac oncesionat terenul după depunerea notificării formulată de reclamant.
Totodată, a arătat că instanța de fond a greșit când a respins cererea reclamantului privind restituirea suprafeței de teren de 148. pe care o ocupă în fapt, în condițiile în care s-a demonstrat că este proprietatea acestuia.
Pârâta Primăria Orașului Jac riticat sentința instanței de fond, susținând că deși, instanța a apreciat că obiecțiunile formulate de această parte la raportul de expertiză sunt întemeiate, dispunând efectuarea unei adrese către expert pentru a răspunde la aceste obiecțiuni, ulterior a revenit asupra măsurii dispuse și a procedat la judecarea cauzei.
Cu privire la suprafața de 688. ocupată de intervenientul, a susținut că notificarea reclamantului trebuia soluționată de SC - SRL, în conformitate cu prevederile art. 22 din Legea nr.10/2001.
A arătat că, deși instanța de fond a considerat că terenul de 3529. a aparținut autorilor reclamantului, a admis cererea de intervenție formulată de - și, prin care aceștia susțineau că terenul identificat de expert, ca fiind al reclamantului, este în realitate proprietatea lor.
A arătat de asemenea, că expertiza întocmită în cauză nu a lămurit pe deplin dacă există identitate între terenul din punctul "" și cel din punctul " casei". Că, acest lucru se impunea câtă vreme a existat obiectiv expres în acest sens.
Mai mult, conform precizărilor făcute de reclamant, terenul în litigiu se află în punctul "", în timp ce în registrul agricol numitul apare înscris cu teren în punctul " casei".
Intervenienții - și au criticat sentința primei instanțe susținând că este nelegală, întrucât instanța a omis să încuviințeze în principiu, printr-o încheiere interlocutorie, cererea de intervenție formulată de intervenienți.
Că, admiterea în principiu a cererii de intervenție constituie un aspect deosebit de important, întrucât chiar dacă ulterior instanța a admis pe fond cererea de intervenție, în practicaua sentinței pronunțate revine asupra celor dispuse prin încheierea din 31 martie 2008, ceea ce practic nu ar mai fi fost posibil, dacă instanța s-ar fi pronunțat prin încheiere asupra admiterii în principiu a cererii de intervenție.
De asemenea, au arătat că instanța nu putea admite în totalitate atât cererea reclamantului, cât și cererea intervenienților, întrucât ele au același obiect și se exclud una pe cealaltă.
Pe fondul cauzei, a arătat că nu s-a lămurit pe deplin dacă acțiunea reclamantului este admisibilă în totalitate sau în parte, deoarece din expertiza realizată de expert nu rezultă dacă terenul pentru care reclamantul a solicitat măsuri reparatorii se suprapune cu terenul proprietatea apelanților, sau dacă acesta este se află în vecinătatea acestuia.
Au învederat că, deși instanța a dispus extinderea verificărilor sub acest aspect, ulterior în mod nelegal a revenit asupra adresei prin care i se cerea expertului să răspundă la obiecțiunile formulate de părți.
Au precizat că expertul nu a răspuns în totalitate la obiectivele stabilite de instanță prin încheierea din 4 decembrie 2006 și mai mult, nu a lămurit dacă punctele " casei" și "" sunt identice.
Au susținut că sunt vătămați prin faptul că în suprafața de 5200. din expertiză a fost inclus și terenul în suprafață de 1080. moștenit de intervenienți de la autorul lor.
Pârâta SC - SRL Tg. Jac riticat hotărârea tribunalului, susținând că chiar dacă a avut câștig de cauză, pentru a declara apel este suficient să se declare nemulțumită de hotărârea pronunțată de instanța de fond.
A arătat că pârâta a depus obiecțiuni la raportul de expertiză, învederând faptul că nu s-a răspuns la obiectivele stabilite de instanță, că nu a fost citată pentru a lua parte la expertiză și că nu a fost citat nici expertul asistent.
Că, prin încheierea de ședință din 31 martie 2008, instanța a dispus efectuarea unei adrese către expertul, pentru ca acesta să răspundă la obiecțiunile formulate de părți și pentru a face dovada convocării părților.
Cu toate acestea, la termenul de judecată din 21 aprilie 2008 instanța a revenit asupra adresei înaintate expertului, cu motivarea că la dosarul cauzei s-a depus dovada înștiințării părților, fără a se mai pronunța și cu privire la obiecțiunile formulate de acestea.
Pârâta a concluzionat în sensul că, deși instanța i-a dat câștig de cauză, a respins apărarea și excepția acesteia în ceea ce privește înștiințarea de către expert în vederea efectuării raportului de expertiză.
Intimații intervenienți - și au formulat întâmpinare ( fila 61 dosar apel ), solicitând respingerea apelului formulat de reclamantul, ori admiterea în parte și schimbarea în parte a soluției instanței de fond, motivat de faptul că se impune administrarea de probatorii suplimentare.
Cu privire la apelul promovat de pârâta Primăria J, a solicitat admiterea acestuia și schimbarea în parte a soluției instanței de fond, în sensul criticilor formulate de pârâtă.
În calea devolutivă a apelului, au fost depuse înscrisuri de toate părțile implicate în proces, respectiv sentința civilă nr.3921 din 21 iunie 2006 pronunțată de Judecătoria Tg. J în dosarul nr.8778/C/2006, rămasă definitivă și irevocabilă, contractul de concesiune nr.2259/19 martie 2003 și actele adiționale la contract nr.1/2003 și nr.1/2008 și actul de donație autentificat sub nr.5234 din 20 decembrie 2007.
Examinând apelurile prin prisma criticilor formulate de părți, în raport de dispozițiile art. 295 Cod pr. civilă, Curtea constată că apelul declarat de reclamantul este fondat, iar apelul declarat de pârâta Primăria Orașului J este nefondat.
Cu privire la apelurile declarate de intervenienții - și, precum și de pârâta SC - SRL, se constată că acestea sunt lipsite de interes, având în vedere considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Astfel, în ceea ce privește apelul formulat de reclamantul, Curtea constată că soluția instanței de fond este afectată de nelegalitate fiind dată cu încălcarea dispozițiilor art. 1, 7 și 9 din Legea nr.10/2001, care consacră principiul restituirii în natură a imobilelor preluate în mod abuziv.
Din cuprinsul acestor dispoziții rezultă expres că restituirea în natură primează, în raport cu celelalte modalități de despăgubire prevăzute în art. 1 alin. 2 și 3 din lege, astfel încât instanța de judecată investită cu o contestație la Legea nr.10/2001,trebuie să verifice cu prioritate dacă principiul enunțat își găsește sau nu aplicabilitatea, respectiv dacă este posibilă restituirea în natură a imobilului notificat.
În speță, prima instanță deși a făcut verificări cu privire la aceste aspecte, administrând probele considerate utile și pertinente pentru soluționarea legală a cauzei, la pronunțarea hotărârii apelate a ignorat principiul impus prin art. 1, 7 și 9 din Legea nr.10/2001, acordând reclamantului măsuri reparatorii prin echivalent pentru întreaga suprafață notificată, deși exista posibilitatea restituirii în natură a unor suprafețe din totalul suprafeței notificate.
Astfel, deși prima instanță a reținut că reclamantul ocupă o suprafață de 148. din terenul proprietatea autorilor săi, teren ce a fost identificat prin raportul de expertiză întocmit de expert, a respins cererea reclamantului privind restituirea în natură a acestei suprafețe.
Câtă vreme suprafața de teren de 148. nu este afectată de utilități publice, este liberă de construcții, a fost deținută în mod continuu de reclamant și este deținută și în prezent de acesta, așa cum rezultă din concluziile expertului aflate la fila 176 dosar fond, Curtea apreciază că nu există impediment legal la restituirea în natură a acestei suprafețe.
În același timp, se constată că prima instanță a soluționat greșit și cererea reclamantului cu privire la suprafața de 204. ocupată de SC SRL J, teren concesionat de Primăria Orașului J prin contractul de concesiune nr.2259 din 19 martie 2003.
Din lucrările dosarului rezultă că reclamantul a formulat notificare în baza Legii nr.10/2001 ce a fost înregistrată la Biroul Executorului Judecătoresc sub nr.55/N/2001, notificare ce a fost înaintată și Primăriei Orașului J, județul G, prin care reclamantul a solicitat restituirea terenului preluat abuziv de la autorii săi, teren din care face parte și suprafața de 204. concesionată pârâtei SC SRL.
Deși Primăria Orașului a avut cunoștință de faptul că moștenitorul foștilor proprietari s-a prevalat de dispozițiile legii speciale solicitând restituirea în natură a terenului de 204. cu rea credință a încheiat contractul de concesiune nr.2259 din 19 martie 2003 pârâtei SC SRL, în scopul desfășurării activității de comerț.
Contractul de concesiune a fost completat ulterior cu actul adițional nr.1/2008, aflat la fila 63 în dosarul de apel, din conținutul actului adițional reieșind faptul că pârâta la rândul său a avut cunoștință de faptul că terenul a fost solicitat de fostul proprietar, asumându-și în acest fel riscul ce decurge din derularea contractului de concesiune încheiat cu Primăria Orașului
Față de această situație, Curtea apreciază că și terenul de 204. poate fi restituit în natură reclamantului, chiar dacă pe acest teren pârâta a ridicat o construcție P + 1, situația construcției urmând să fie rezolvată ulterior între proprietarul de drept al terenului și societatea pârâtă.
Criticile formulate de apelantul reclamant ce vizează modalitatea de soluționare a acțiunii față de pârâtele SC SRL și SC - SRL, dar și față de intervenienții, - și, nu sunt întemeiate.
Din considerentele sentinței rezultă că, față de pârâtele SC SRL și SC - SRL acțiunea reclamantului a fost respinsă pentru lipsa calității procesuale pasive, cu motivarea că acestea nu sunt unități deținătoare.
În dispozitivul hotărârii s-a menționat, în sensul că se respinge acțiunea față de cele două societăți pârâte, fără nici o altă precizare.
În atare situație, este incontestabil că față de pârâtele SC SRL și SC - SA acțiunea a fost respinsă pentru lipsa calității procesuale pasive, neexistând așadar contradicție între considerente și dispozitiv.
Mai mult, în sensul Legii nr.10/2001 unitatea deținătoare a terenului ce a format obiectul notificării este Primăria J, cea care a și emis dispoziția nr.864/2006, așa încât susținerile apelantului reclamant sub acest aspect sunt neîntemeiate.
Cererile de intervenție formulate de intervenienții, - și au fost soluționate legal de către prima instanță, în considerentele hotărârii arătându-se argumentele de fapt și de drept ce au determinat soluția de admitere a acestor cereri.
În condițiile în care intervenientul a demonstrat că terenul în suprafață de 688. este proprietatea sa în baza contractului de schimb intervenit între intervenient, pe de o parte și SC - SRL, pe de altă parte, contract de schimb a cărui valabilitate a fost constatată prin sentința civilă nr.3921/21 iunie 2006, pronunțată de Judecătoria Tg. J în dosarul nr.8778/C/2006, rămasă definitivă și irevocabilă ( fila 28 dosar apel ),în mod corect instanța de fond a dispus ca pentru această suprafață reclamantul să beneficieze de măsuri reparatorii prin echivalent.
Critica apelantului reclamant cu privire la acest aspect, este nefondată.
În ceea ce privește critica ce vizează modalitatea de soluționarea a cererii de intervenție formulată de intervenienții - și, aceasta este de asemenea nefondată, din considerentele hotărârii rezultând că terenul intervenienților se învecinează cu terenul în litigiu, neexistând identitate între aceste terenuri.
Apelul formulat de pârâta Primăria Orașului J conține în parte critici comune cu cele formulate de reclamant, astfel că aceste critici urmează a fi înlăturate cu aceeași motivare pentru care s-a apreciat întemeiat apelul declarat de reclamant.
În plus, primăria formulează critici prin care susține că instanța de fond a revenit în mod greșit asupra măsurii prin care a încuviințat obiecțiunile la raportul de expertiză, dar și cu privire la fondul litigiului, susținând că nu s-a stabilit dacă există identitate între punctele "" și " casei".
În ceea ce privește prima critică ce vizează revenirea asupra măsurii dispusă de instanță prin încheierea din 31 martie 2008 ( fila 207 dosar fond ), Curtea constată că instanța a procedat legal, având în vedere că ulterior datei de 31 martie 2008 expertul a făcut dovada convocării părților la data efectuării expertizei.
Chiar dacă prin obiecțiunile formulate primăria a invocat și aspecte legate de fondul cauzei, instanța a apreciat corect că expertul a lămurit problemele legate de amplasamentul terenului, revenind asupra măsurii dispuse inițial.
Întrucât încheierea din 31 martie 2008 este o încheiere preparatorie, instanța nu era legată de măsura ordonată prin aceasta, putând reveni asupra adresei dispusă către expertul, așa cum de altfel a și procedat.
Referitor la amplasamentul terenului ce a format obiectul notificării, se constată că acesta a fost în mod cert stabilit de către expert prin raportul de expertiză întocmit la instanța de fond, aflat la filele 175-177 din dosar.
Prin concluziile formulate de expert ( fila 176 ) se menționează expres că terenul revendicat de reclamant este amplasat în punctul " casei" sau "", terenul fiind dispus în "", suprafața totală a acestuia fiind de 5200.
Expertul concluzionează de asemenea, că suprafața de teren în discuție este identificată în registrul agricol al autorului și în planul cadastral al localității J, fiind întocmită și o schiță anexă pentru individualizarea prin dimensiuni și vecinătăți a acestuia.
Așadar, criticile pârâtei Primăria Orașului J sunt nefondate și urmează a fi înlăturate.
Cât privește apelul declarat de pârâta SC - SRL, Curtea constată că acesta este lipsit de interes, în condițiile în care acțiunea formulată de reclamantul față de această pârâtă a fost respinsă, pentru lipsa calității procesuale pasive.
Interesul este una din condițiile necesare pentru promovarea acțiunii civile sau a unei căi de atac, cunoscut fiind faptul că prin interes se înțelege folosul practic urmărit de cel ce pune în mișcare acțiunea civilă sau calea de atac respectivă.
Interesul trebuie să fie născut și actual, deci el trebuie să existe în momentul în care se exercită dreptul la acțiune, în sensul că partea s-ar expune la un prejudiciu numai dacă nu ar recurge în acel moment la acțiune.
În speță, Curtea apreciază că prin soluția pronunțată de instanța de fond pârâta SC - SRL nu a fost în nici un fel prejudiciată, că dimpotrivă, aceasta a triumfat în proces și prin urmare nu are interesul să formuleze apel împotriva hotărârii primei instanțe.
Criticile legate de fondul cauzei invocate de apelanta pârâtă nu se mai impun a fi examinate, în condițiile în care apelul exercitat de aceasta este soluționat pe cale de excepție.
Este lipsit de interes și apelul declarat de intervenienții - și, întrucât prin hotărârea pronunțată de Tribunalul Gorj cererea de intervenție formulată de aceștia a fost admisă, în considerentele hotărârii reținându-se expres că terenul intervenienților se învecinează cu terenul solicitat în baza Legii nr.10/2001 de către reclamant.
Motivarea instanței sub acest aspect este în concordanță cu concluziile raportului de expertiză din care rezultă că la data expertizării terenul revendicat nu este ocupat de intervenienți, ci de reclamant, intervenientul, pârâta SC SRL și respectiv Consiliul Local
În atare situație, nu există o suprapunere de terenuri între terenul reclamantului și cel al intervenienților.
Restul criticilor formulate de apelanții intervenienți nu se impun a fi examinate, în condițiile în care apelul declarat de aceștia este apreciat de C, ca fiind lipsit de interes.
Pentru considerentele expuse, în conformitate cu dispozițiile art. 296 Cod pr. civilă se va admite apelul declarat de reclamant, urmând a fi schimbată sentința în sensul modificării dispoziției nr.864/2006 emisă de Primăria Orașului J, dispunându-se restituirea în natură către reclamant a suprafețelor d e 148. și 204., identificate prin raportul de expertiză și schița anexă întocmite de ing..
Se va constata că reclamantul este îndreptățit la măsuri reparatorii prin echivalent pentru suprafața de 3177.
Urmează a fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
În baza acelorași prevederi legale, se va respinge ca nefondat apelul formulat de pârâta Primăria J, județul
Apelurile declarate de intervenienții - și și pârâta SC - SRL, vor fi respinse ca lipsite de interes.
În ceea ce privește cererea privind cheltuielile de judecată formulată de apelantul reclamant, se constată că aceasta nu a fost dovedită și urmează a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelantul reclamant, împotriva sentinței civile nr.69 din 21 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți SC SRL J, Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor B, Prefectura Județului G și intimatul intervenient.
Schimbă sentința, în sensul că modifică dispoziția nr.864/2006, emisă de Primăria Orașului J, dispunând restituirea în natură către reclamantul a suprafețelor de 148. și 204., identificate prin raportul de expertiză și schița anexă, întocmite de ing..
Constată că reclamantul este îndreptățit la măsuri reparatorii prin echivalent pentru suprafața de 3177.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Respinge apelurile declarate de intervenienții - și și pârâta SC - SRL, ca lipsite de interes.
Respinge ca nefondat apelul pârâtei Primăria
Respinge cererea apelantului reclamant, privind obligarea la cheltuieli de judecată, ca neîntemeiată.
Cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 28 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
Grefier,
- -
Red.Judec.-
Tehn./10 ex.
04.02.2009
Jud.fond
Președinte:Maria CumpănașuJudecători:Maria Cumpănașu, Costinela Sălan
