Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 25/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR - 2928

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR.25

Ședința publică din 12 februarie 2009

PREȘEDINTE: Lucian Lăpădat

JUDECĂTOR 2: Carmina Orza

GREFIER:- -

S-a luat în examinare apelul declarat de MUNICIPIUL A - REPREZENTAT PRIN PRIMARUL MUNICIPIULUI A, împotriva sentinței civile nr. 870 din 13.11.2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat, având ca obiect Legea nr. 10/2001.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă avocat în reprezentarea reclamantului intimat, lipsă fiind pârâtul recurent.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care nemaifiind de formulat alte cererii instanța acordă cuvântul în dezbaterea apelului.

Reprezentanta reclamantului intimat pune concluzii de respingere a apelului ca nefondat, păstrarea în întregime a sentinței civile nr. 870 din 13 noiembrie 2008, cu cheltuieli de judecată, conform motivelor invocate în notele de ședință.

CURTEA

Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.870 din 13 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, a fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamantul, împotriva pârâtului Municipiul A, reprezentat prin Primar.

A fost obligat pârâtul să se pronunțe prin decizie/dispoziție asupra notificării ce formează obiectul dosarului nr. 18329/12.09.2002, printr-o ofertă de despăgubire a terenului în suprafață de 664 mp, sau în echivalent cu terenul înscris în nr. 19370 A, nr. top. 3239/a/2/11/1; 3239/a/2/11/1/1; 3239/a/2/1/1/3, cu daune cominatorii în cuantum de 100 roni/zi de întârziere, în caz de refuz, de la rămânerea definitivă a sentinței și până la emiterea deciziei/dispoziției.

Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut următoarele:

În ceea ce privește lipsa calității procesuale active a reclamantului, care presupune existența unei identități între persoana reclamantă și persoane celui care este titularul dreptului subiectiv dedus judecății, raportat la actele depuse la dosarul administrativ, notificarea a fost formulată de, care figurează ca și proprietar în CF nr. 19370 A sub B 1.

Acțiunea ce face obiectul judecății a fost formulată de reclamantul. Prin precizarea depusă la termenul din judecată din 13.11.2008, reprezentanta reclamantului arată că prenumele corect al reclamantului este și nu, așa cum dintr-o eroare de redactare a fost indicat în cererea de chemare în judecată.

Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a primarului, care în conformitate cu art. 67 alin. 1 din Legea 215/2001, nu poate fi acționat în justiție, decât în calitate de reprezentant a unității administrativ teritoriale sau statului, după caz, prin aceeași precizare reclamantul a înțeles să împroceseze Municipiul A prin primar.

În acest context excepțiile invocate vor fi respinse ca lipsite de obiect.

Pe fondul cauzei:

Prin notificarea înregistrată în dosarul execuțional nr. 573 din 2001 ce a format obiectul dosarului administrativ nr. 18329/12.09.2002, reclamantul a solicitat despăgubiri în echivalent pentru imobilul situat în A-, înscris în CF nr. 19370 A, care a trecut în proprietatea statului cu titlul de expropriere, pe care s-au construit blocuri de locuințe.

În conformitate cu prevederile art. 23 alin. 1 din Legea 10/2001, Comisia de aplicare a acestei legi avea obligația să se pronunțe asupra cererii de restituire în natură sau acordarea de despăgubiri în termen de 60 de zile de la data înregistrării notificării.

Conform art. 24 alin. 1 din lege, dacă restituirea în natură nu este aprobată sau nu este posibilă, după caz, deținătorul imobilului este obligat ca prin decizie, sau după caz, dispoziție motivată, în termenul prev. de art. 23 alin. 1 sa facă persoanei îndreptățite o ofertă de restituire în echivalent, corespunzătoare valorii imobilului.

Din aceste dispoziții legale, rezultă fără echivoc că, indiferent dacă persoanei îndreptățite i se restituie în natură imobilul, ori i se oferă restituirea prin echivalent, sau chiar i se refuză un drept, unitatea deținătoare este obligată a răspunde solicitării adresate pe calea notificării, sau să se pronunțe printr-o decizie sau dispoziție motivată.

În cazul dedus judecății, în dosarul administrativ, reclamantul a făcut dovada calității de persoană îndreptățită cât și dovada proprietății. Reclamantul a indicat în notificare și valoarea estimativă a imobilului la 15.000 USD, astfel că pârâta nu poate invoca că refuzul nesoluționării notificării este generat de o atitudine imputabilă reclamantului.

Deși legiuitorul nu a reglementat în mod expres situația în care persoana deținătoare refuză să răspundă solicitării adresate pe cale de notificare, aceasta fiind, de altfel, o lacună a Legii 10/2001, reclamantul în calitate de persoană îndreptățită, se poate adresa instanței de judecată competente pentru ca persoana juridică deținătoare să fie obligată să emită un răspuns prin decizie sau dispoziție motivată, deoarece o atare obligație rezultată din lege și face parte dintr-o procedură administrativ jurisdicțională prealabilă instituită în mod imperativ.

Solicitarea reclamantului de obligare a pârâtului la plata de daune interese pentru fiecare zi de întârziere de la rămânerea definitivă până la emiterea deciziei/ dispoziției, este fondată și drept urmare, instanța va înlătura apărarea pârâtului.

Astfel cererea privind obligarea la daune cominatorii este admisibilă și în condițiile introducerii în codul d e procedură civilă a dispozițiile art. 5803, prin care a fost reglementată procedura constrângerii debitorului, la îndeplinirea obligației de a face sau a nu face prin aplicarea unei amenzi civile întrucât, acest text de lege nu exclude folosirea dreptului de a recurge la obligarea deținătorului la dauna cominatorii cât timp nici o dispoziție a legii nu înlăturată o astfel de posibilitate.

În acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiției - Secțiile Unite prin decizia nr. XX din 12 dec. 2005, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 225 din 14.04.2006.

Împotriva sentinței Tribunalului Arada declarat apel Municipiul A prin Primar solicitând modificarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii formulate de către, fără daune cominatorii.

În motivare apelului pârâtul arată că reclamantul nu și-a completat dosarul administrativ cu toate actele necesare, inclusiv avizele de la Romtelecom, Distrigaz etc, aspect care face imposibilă examinarea cererii acestuia în temeiul, Legii nr. 10/2001.

În continuare s-a arătat că "dosarul administrativ nu este complet" ceea ce exonerează de la orice obligație entitatea administrativă.

În finalul apelului a fost criticată obligație de plată a unor daune cominatorii deoarece, în actuala redactare a Codului d e procedură civilă, acest lucru nu este prevăzut și este contrar deciziei de îndrumare nr. XX din 12.12.2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție

În drept, apelul a fost motivat prin trimitere la dispozițiile art. 282 și urm. Cod procedură civilă și Legea nr. 10/2001, republicată.

Examinând apelul prin prisma celor arătate și în condițiile art. 287 și urm. Cod procedură civilă și reține că acesta este întemeiat, doar în sensul celor ce se vor arăta mai jos.

Sub aspectul soluționării cererii reclamantului în calitate de persoană îndreptățită, în sensul Legii nr. 10/2001, printr-o decizie sau dispoziție, conform dispozitivului sentinței în analiză, soluția primei instanței este legală și temeinică, nefiind de acceptat susținerile apelantului în sensul că persoana îndreptățită nu a obținut o serie de avize de la unități administrative, unele aflate în subordinea apelantului, iar această împrejurare ar antrena în mod direct nesoluționarea dosarului administrativ.

Dimpotrivă, în sensul practicii judiciare recente și al jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, persoana îndreptățită, victimă politicilor de confiscare a proprietăților private, de fostul stat socialist, trebuie să fie aceea în favoarea căreia actualele autorități ale unui stat democratic, de drept, depun toate diligențele pentru a veni în întâmpinarea valorificării pretinsului drept de proprietate.

Din această perspectivă hotărârea Tribunalului Arad este menită a forma concepția entității administrative, în sensul noilor realități europene, potrivit cu care Autoritatea Administrativă vine în întâmpinarea și rezolvarea dreptului de proprietate privată, al cetățeanului, neopunând motivații formale, specifice fostului stat totalitar.

Deși hotărârea atacată este temeinică și legală sub aspectul conținutului dispozitivului, privind obligația stabilită în sarcina pârâtului, aceasta, se plasează în afara legii doar cu privire la chestiunea daunelor cominatorii în cuantum de 100 ron/zi.

În legătură cu acest aspect apelantul are dreptate, în sensul că potrivit dispozițiilor art. 580 ind. 3, Cod procedură civilă, în cazul obligației de a face, debitorul obligației poate fi constrâns la îndeplinirea acesteia prin aplicarea unei amenzi civile.

Această amendă civilă, poate fi stabilită de către instanță la cererea creditorului, prin încheiere irevocabilă, dată cu citarea părților.

În speță, nu s-a făcut aplicarea acestui text de lege, în vigoare după modificarea codului d e procedură civilă, din anul 2005, ipoteză în care instanța în mod greșit a obligat pârâtul la plata daunelor cominatorii.

În sensul imposibilității acordării daunelor cominatorii, fără a corobora și interpreta această obligație cu dispozițiile art. 580 ind. 3 Cod procedură civilă, este și decizia de îndrumare nr. XX din 12.12.2005, pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție

În această ordine de idei, apelul pârâtului va fi admis și va fi schimbată în parte sentința atacată în sensul că vor fi înlăturare obligațiile pârâtului apelant de la plata daunelor cominatorii, în cuantum de 100 lei, pe zi de întârziere.

Vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de MUNICIPIUL A - REPREZENTAT PRIN PRIMARUL MUNICIPIULUI A, împotriva sentinței civile nr. 870 din 13.11.2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.

Schimbă în parte sentința atacată în sensul că înlătură obligația pârâtului apelant de la plata daunelor cominatorii pe zi de întârziere.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

DEFINITIVĂ.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 12 februarie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

- - - -

GREFIER,

- -

Se comunică cu:

Reclamant intimat

,

domiciliat în comuna G sat nr. 189, județul A,

cu domiciliul procesual ales în A-,. 1,

Pârâtul recurent

MUNICIPIUL A, reprezentat prin primar --

Red. /23.02.2009

Tehnored /23.02.2009

Ex.5

Primă instanță:

Președinte:Lucian Lăpădat
Judecători:Lucian Lăpădat, Carmina Orza

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 25/2009. Curtea de Apel Timisoara