Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 254/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(144/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 254
Ședința publică de la 23.04.2009.
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Stere Learciu
JUDECĂTOR 2: Claudiu Marius Toma
GREFIER - - -
* * * * * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea cererii de apel formulată de apelanta reclamantă, împotriva sentinței civile nr. 1216 din 27.06.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul pârât MUNICIPIUL B prin PRIMARUL GENERAL.
are ca obiect - contestație întemeiată pe Legea nr. 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă apelanta reclamantă personal și asistată de avocatul, în baza împuternicirii avocațiale nr. 7149, eliberată de Baroul București (fila 6 dosar fond), consilier juridic, în calitate de reprezentant al intimatului pârât Municipiul B prin Primarul General, în baza delegației depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Părțile arată că nu au cereri prealabile de formulat.
Curtea, având în vedere că nu sunt probe de solicitat și administrat și nici cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de apel.
Avocatul apelantei reclamante solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat și motivat, schimbarea în tot a hotărârii apelate în sensul admiterii acțiunii, modificării dispoziției Primăriei Municipiului B și, pe cale de consecință, a acordării de măsuri reparatorii pentru întreg imobilul situat în B,-, pentru următoarele considerente:
Instanța de fond în mod greșit a apreciat că reclamanta nu justifică calitatea de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii, având în vedere că aceasta a formulat notificare în calitate de moștenitor al tatălui său, care, împreună cu mama sa, a dobândit imobilul în litigiu.
Prin probele administrate în cauză, reclamanta a făcut dovada calității de moștenitor de pe urma tatălui său, a faptului că de pe urma defunctului au rămas moștenitori, alături de apelanta de astăzi, precum și a calității de proprietari a imobilului în litigiu a autorilor săi.
Față de împrejurarea cp numai reclamanta a formulat notificare, în temeiul Legii nr. 10/2001, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2001, consideră că are dreptul la măsuri reparatorii pentru întreg imobilul car a aparținut părinților săi.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatului pârât solicită respingerea apelului și menținerea hotărârii apelate ca temeinică și legală.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele.
Prin cererea înregistrata la data de 21.04.2008 pe rolul Tribunalului București - Secția a V-a Civilă sub nr- reclamanta a chemat în judecata pe pârâtul Municipiul B prin Primarul General solicitând instanței să dispună anularea parțială a dispoziției nr.9784/12.03.2008 a Primarului General al Municipiului B și să stabilească că are dreptul la măsurii reparatorii prin echivalent și pentru restul imobilului (în prezent demolat) care era situat în B, Calea 13, nr.142, sector 5.
În motivarea cererii sale, reclamanta a arătat ca, în fapt, părinții săi, și au fost proprietarii imobilului situat în B, Calea 13, nr.142, sector 5 compus din teren în suprafața de 214,20 mp. și construcția edificata de aceștia pe teren în timpul căsătoriei, construcție compusă din pivniță, parter și etaj.
La data de 17.05.1971 părinții săi, și i-au vândut o parte din imobil, respectiv apartamentul de la etajul împreună cu o cotă indiviză de 1/3 din suprafața totala de teren.
Imobilul a fost expropriat și demolat în temeiul Decretului Consiliului de Stat nr.310/26.09.1986.
După apariția Legii nr.10/2001 a formulat notificare prin care a solicitat Primăriei Municipiului B contravaloarea masurilor reparatorii în echivalent pentru imobilul dărâmat și pentru teren.
Primarul General al Municipiului Bad ispus acordarea de masuri reparatorii prin echivalent pentru apartamentul pe care îl dobândise în anul 1971 și pentru terenul aferent acestuia, în suprafața de 71,34 mp. și a respins notificarea pentru restul imobilului considerând ca nu are calitatea de persoana îndreptățita.
Admiterea doar în parte a notificării este netemeinică deoarece a dovedit calitatea de proprietari a părinților săi asupra restului imobilului precum și calitatea sa de moștenitor al acestora.
În drept, a invocat dispozițiile Legii nr.10/2001.
In dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar în fotocopie, dispoziția nr.9784/12.03.2008 emisa de Primarul General al Municipiului
La solicitarea instanței a fost comunicat în fotocopie dosarul format în urma notificării.
Prin sentința civilă nr. 1216/27.06.2008, Tribunalul București - Secția a V-a Civilă a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamantă.
Pentru a pronunța această hotărâre, s-a reținut că imobilul în litigiu a fost dobândit exclusiv de mama reclamantei, la succesiunea căreia aceasta a renunțat însă astfel, cum rezultă din certificatul de moștenitor nr.1341/06.09.1993, astfel că reclamanta nu are calitatea de persoană îndreptățită.
Împotriva sentinței civile de mai sus a formulat apel, apelanta - reclamantă, arătând următoarele:
Instanța de fond în mod greșit a apreciat că reclamanta nu justifică calitatea de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii. În realitate însă a dovedit că a formulat notificare în calitate de moștenitor al tatălui său, Gh. care, împreună cu mama sa a dobândit imobilul de la bunicii reclamantei.
Potrivit actului dotal nr.9807 din 06.04.1931, bunicii săi și au transmis părinților reclamantei, și Gh. cu ocazia căsătoriei încheiată între aceștia din urmă, dreptul de proprietate asupra imobilului situat în B,- (fost 188) imobil ce a format obiectul notificării, compus din construcție și teren în suprafață de 214,20 mp.
Bunul care formează obiectul actului dotal are caracter de bun comun, astfel cum rezultă din însuși cuprinsul actului, dota fiind acceptat și de viitorul soț.
Numai cu privire la bunurile enumerate expres în actul dotal, donatorii au înțeles să constituie un drept de proprietate exclusiv în favoarea fiicei lor: "specific ca această avere mobilă nu trece în proprietatea soțului".
Cu privire la bunul imobil, nu s-a prevăzut această excepție, atât soția cât și viitorul soț semnând actul dotal la rubrica celor "înzestrați".
Apelul este nefondat.
Astfel, prin notificarea trimisă sub nr.1006/3.09.2001 prin executor judecătoresc, reclamanta a solicitat despăgubiri pentru cota parte din imobilul situat în B, str.13, naționalizat în baza Decretului nr.134/1949 și demolat. De asemenea, a solicitat despăgubiri în echivalent sau restituirea în natură pentru terenul în suprafață totală de 214 mp. de la adresa menționată.
Prin Dispoziția Primarului General al Municipiului B nr.9784/12.03.2008 s-a propus acordarea reclamantei de măsuri reparatorii prin echivalent pentru apartamentul în suprafață de 71,34 mp. situat în B, 13 nr.142,.1, sector 5 și s-a respins notificarea privind acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru restul imobilului, Întrucât reclamanta nu are calitatea de persoană îndreptățită.
În temeiul art.26 alin.3 din Legea nr.10/2001, împotriva dispoziției primarului notificatoarea a formulat prezenta contestație adresată secției civile a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul unității deținătoare, în baza căreia Tribunalul este competent să verifice temeinicia și legalitatea acestuia.
În acest sens, s-a reținut că titlul de proprietate asupra restului imobilului este reprezentat de actul de constituire a dotei autentificat sub nr. 89027/6.04.1931 de fostul Tribunal I Secția notariat. Prin acest act, și, în calitate de părinți, cu ocazia căsătoriei fiicei lor, cu Gh. au constituit dotă averea specificată mai jos. Astfel, a constituit dotă imobilul proprietatea sa din B,- fost 188. Imobilul constituit dotă nu se poate înstrăina și nici ipoteca. La rândul său, a constituit dotă formată din avere mobilă. Acesta a specificat că averea mobilă nu trece în proprietatea soțului, prețuirea nefăcând vânzarea.
Caracteristica regimului dotal reglementat de Codul civil era aceea că, în regulă generală, dota era în proprietatea femeii, ul având doar un drept de administrare și de folosință. Tocmai de aceea, prin art.1246 Cod civ. se prevedea că "prețuirea nemișcătoarelor, făcută prin contractul de căsătorie, nu strămută proprietatea lor la, dacă nu este declarație expresă de aceasta". Prin urmare, în lipsa unei stipulații contrare, bunul constituit dotă rămânea în proprietatea femeii.
Regula era puțin diferită în privința bunurilor mobile, în sensul că, în ipoteza în care bunurile mobile făcând parte din dotă erau evaluate în contractul de căsătorie, opera în temeiul art.1245 cod civil prezumția că părțile au înțeles să le transfere ului.
Astfel se explică mențiunea expresă din contract în privința dotei constituite de tată, ce cuprindea bunuri mobile, potrivit căreia acestea nu trec în proprietatea ului. De aceea nu s-ar putea interpreta per a contrario că celelalte bunuri din contract, în speță imobilul, urmează această soartă.
Mai mult decât atât, operează și o prezumție simplă că ambii părinți au aplicat viitorilor soți același tratament.
Prin urmare, imobilul în litigiu a fost dobândit exclusiv de mama reclamantei, la succesiunea căreia aceasta însă a renunțat, astfel cum rezultă din certificatul de moștenitor nr.1341/6.09.1993 eliberat de fostul Notariat de stat sector 3.
Pentru aceste considerente, Curtea, în temeiul dispozițiilor art.296 Cod procedură civilă, va respinge, ca nefondat, apelul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanta reclamantă domiciliată în B,-, -9,.1, Et.6,.22, sector 6 împotriva sentinței civile nr.1216 din 27.06.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul pârât MUNICIPIUL B prin PRIMARUL GENERAL cu sediul în B,-, sector 5.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 23.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Tehnodact.
Ex.4/21.05.2009
Secția a V-a Civ. -
Președinte:Stere LearciuJudecători:Stere Learciu, Claudiu Marius Toma
