Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 26/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 26/
Ședința publică din 19 Februarie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
Grefier -
Pe rol pronunțarea asupra apelului declarat de pârâții Primarul comunei și Primăria comunei, împotriva sentinței civile nr.263 din 22 februarie 2007, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr.1276/2006.
In lipsa părților.
Procedura completă.
dezbaterilor și susținerile reclamantei intimate au fost consemnate în încheierea ședinței publice din 6 februarie 2009, care face parte integrantă din prezenta când s-a amânat pronunțarea pe data de 12 februarie 2009, iar apoi pe data de azi, când în urma deliberării s-a pronunțat prezenta decizie.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.263 pronunțată la data de 22.02.2007 de Tribunalul Mureș, a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții Primarul comunei și Primăria comunei și în consecință: a dispus anularea Dispoziției nr.24/07.02.2001 emisă de Primarul comunei; a dispus restituirea în natură către reclamantă a imobilului înscris în CF nr.410, nr.top 1494, 1495, 1496, 1489, 1225, 1226, 1227, 1228, 1229, 1230 și a imobilului înscris în CF 410/I, nr,top 294/I; a obligat pârâtul Primarul comunei să emită dispoziția privind acordarea de despăgubiri către reclamantă în ceea ce privește imobilele înscrise în CF 410/II sub nr.top 294/2, 295/2 teren în suprafață de 1637 mp și 2220 mp; a respins petitul privind obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În considerentele hotărârii, Tribunalul Mureșa constatat că reclamanta, în calitate de moștenitoare legală a foștilor proprietari Sporn, și, a notificat Primăria comunei solicitând acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul înscris în CF 410. De asemenea, prima instanță a constatat că reclamanta și-a dovedit calitatea de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii, în speță fiind incidente dispozițiile art.2 alin.1 lit.h din Legea nr.10/2001 și prin urmare, a stabilit că o parte din imobil este liber și poate fi restituit în natură, iar pentru porțiunea de teren ocupat a stabilit dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent.
Tribunalul Mureșa înlăturat apărările pârâtului prin care susținea că imobilul în litigiu a fost vândut de autorii reclamantei către persoane particulare, pentru că drepturile dobândite prin aceste contracte nu au fost înscrise în cartea funciară.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești au declarat apel Primăria comunei, Primarul comunei, solicitând schimbarea în parte a hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii civile, iar pe cale de consecință menținerea Dispoziției nr.24/07.02.2001 emisă de primar.
În susținerea apelului s-a arătat pe cale de excepție lipsa calității procesuale pasive Primăriei comunei, deoarece aceasta nu este unitatea deținătoare a imobilului conform Legii nr.215/2001.
Asupra fondului cauzei pârâții au susținut că instanța de fond nu a avut în vedere lipsa documentelor pe care reclamanta trebuia să le anexeze notificării, documente fără de care cererea de acordare a măsurilor reparatorii nu putea fi soluționată.
De asemenea, pârâții au susținut că reclamanta nu și-a dovedit calitatea de moștenitoare după proprietarii tabulari. Apoi, pârâții au criticat hotărârea Tribunalului Mureș pentru că nu a lămurit pe deplin, dacă imobilele revendicate mai există în realitate, cine sunt deținătorii imobilului, dacă imobilul nu a făcut obiectul altor legi de retrocedare sau dacă reclamanta nu a beneficiat de despăgubiri.
Reclamanta a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea apelului ca nefondat. Răspunzând criticilor aduse de pârâți reclamantei, a arătat că cererea de chemare în judecată a fost formulată anterior modificărilor aduse Legii nr.215/2001, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit prin mai multe hotărâri că raportat la Legea nr.10/2001 primăria are calitate procesuală.
Asupra fondului cauzei, reclamanta a susținut că actele depuse în dosar în dosar dovedesc calitatea de persoană îndreptățită, calitatea de proprietari a autorilor reclamantei, existența imobilului dar și deținătorii acestora.
Verificând hotărârea atacată, curtea constată că apelul este fondat având în vedere următoarele considerente:
În fapt, prin mandatar, a solicitat prin notificarea înregistrată sub nr.131 la data de 13.02.2002 la., măsuri reparatorii pentru imobilul înscris în CF 410, nr.top 1494, 1495, 1496, 1489, 1225, 1226, 1227, 1228, 1229, 1230, în suprafață totală de 11 iugăre și 3720 stj. și transcris în CF 410/ Reclamanta s-a pretins moștenitoarea după defuncții Sporn Izrael și soția născută. În cererea sa, reclamanta declară pe proprie răspundere că nu primit despăgubiri pentru acest imobil.
Reclamanta a depus și copii după cărțile funciare, după acte de stare civilă, dar și certificatul de calitate de moștenitor după defuncții Sporn și.
Primarul comunei a emis Dispoziția nr.24 din 7.02.2006 prin care a respins notificarea din dosarul execuțional nr.131/2002 pentru lipsa unor documente privind calitatea de moștenitor a reclamantei și eventualele despăgubiri acordate de Statul Român. Pe baza actelor depuse la notificare și apoi depuse în completare la Prefectura M la data de 27.06.2002, instanța de fond a admis acțiunea reclamantei și a anulat dispoziția atacată.
În apel, curtea a dispus efectuarea unei expertize topografice, considerând că în cauză nu s- lămurit pe deplin: unde este amplasat terenul, cine îl deține și dacă există teren liber. Așadar, curtea a constatat că doar o parte din criticile pârâților sunt întemeiate. Astfel, pentru a dovedi calitatea de persoană îndreptățită reclamanta a depus certificatul de calitate de moștenitor nr.471/2002 din care rezultă că reclamanta este moștenitoarea defuncților Sporn și.
Din copiile cărților funciare nr.410 întregul corp funciar înscris sub până la a fost proprietatea autorilor reclamantei, o parte din imobil, în urma dezmembrării, fiind trecut în CF 410/I în proprietatea Statului Român. Și acest teren a fost reparcelat, iar o parte din teren a fost atribuit familiei și. Deoarece situația de carte funciară nu era clară, s-a efectuat o expertiză topografică (filele 74-81), prin care s-a identificat terenul ce a aparținut autorilor reclamantei, modul în care acesta este împărțit și folosit în momentul de față. În planșele anexate raportului de expertiză se constată că din întregul teren familia și ocupă o suprafață de 703 mp cu care s-au și înscris în CF, însă fără o dezmembrare și identificare a terenului, Statul Român ocupă o suprafață de teren de 1402 mp aferent blocurilor de locuit și anexelor acestora, iar terenul în suprafață de 2233 mp este ocupat de familia și fără a fi înscriși în cartea funciară. Restul ternului, măsurat după limitele de hotar de către expert, în suprafață de 791 mp este teren liber fără construcții.
Curtea a cerut pârâților explicații în privința anexelor blocului nr.3 amplasate pe terenul în litigiu și s-a constatat că doar construcțiile identificate în raportul de expertiză cu indicativul C8 și C9 fac parte din categoria prev. de art. 10 alin.3 din Legea nr.10/2001, republicată, pentru care terenul aferent poate fi restituit.
Din acest raport de expertiză s-a constatat că poate fi considerat teren liber în înțelesul art.10 alin.1 din Legea nr.10/2001, republicată, terenul în suprafață de 791 mp, la care se adaugă suprafața de 34,57 mp și 66,84 mp aferente construcțiilor C8 și C9.
Cercetând actele dosarului, curtea constată că reclamanta este îndreptățită la măsuri reparatorii în condițiile art.3 și art.2 din Legea nr.10/2001. În notificarea pe care a depus-o reclamanta, a precizat că nu a primit despăgubiri pentru acest imobil nici de la Statul Român și nici de la Statul Israel.
Tranzacția despre care pârâții susțin că a avut loc, se observă că nu a fost finalizată, înscrierea în cartea funciară având caracter constitutiv.
Raportul de expertiză a arătat că acest teren aflat în litigiu este situat în intravilanul comunei, având categoria de folosință curți, construcții și nu face parte din categoriile de imobile ce nu intră sub incidența Legii nr. 10/2001, republicată.
În privința criticii de nelegalitate invocate de pârâți privind calitatea primăriei de parte în prezenta cauză, curtea o va respinge, constatând că Legea nr.215/2001 la care pârâții au făcut referire a fost modificată prin Legea nr.286/2006 ulterior înregistrării cererii de chemare în judecată, ori potrivit art.21 alin.2 din vechea reglementare, primăriile alături de consiliile locale funcționau ca autorități ale administrației publice locale.
Așadar, reținând că reclamanta este succesoarea foștilor proprietari tabulari, că face parte din categoria persoanelor îndreptățite la măsuri reparatorii în temeiul Legii nr.10/2001, republicată, că o parte din teren este ocupat iar terenul de 791 mp, respectiv de 34,57 mp și de 66,84 mp este liber, curtea consideră că reclamantei trebuie să i se restituie în natură terenul liber, iar pentru restul terenului i se cuvin măsuri reparatorii în echivalent.
De asemenea, curtea constată că potrivit Deciziei nr.XX/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța investită cu soluționarea contestației împotriva deciziei unității deținătoare este competentă să soluționeze pe fond cererea de acordare a măsurilor reparatorii și astfel, consideră că în mod greșit instanța de fond a obligat pârâții să emită o nouă dispoziție.
Față de cele reținute, curtea va admite apelul, va schimba hotărârea atacată în sensul că dispune anularea deciziei atacate, dispune restituirea în natură a terenului identificat de expert ca fiind liber sau de construcții demolabile în suprafață totală de 892,41 mp, pentru restul terenului urmând a se acorda măsuri reparatorii prin echivalent.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de pârâții Primăria comunei și Primarul comunei, împotriva sentinței civile nr.263 din 22 februarie 2007, pronunțată de Tribunalul Mureș.
Schimbă în parte hotărârea atacată, în sensul că dispune anularea Dispoziției nr.24 din 7 februarie 2001 emisă de pârâtul Primarul comunei, dispune restituirea în natură a terenului în suprafață de 791 mp, precum și a terenurilor în suprafață de 34,57 mp și de 66,84 mp identificate în raportul de expertiză efectuat de expertul tehnic judiciar.
Constată că reclamanta este îndreptățită la măsuri reparatorii prin echivalent conform Titlului VII din Legea nr. 247/2005 pentru terenul în suprafață de 3239 mp înscris în CF 410, teren identificat prin același raport de expertiză.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 19 Februarie 2009
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored.:/5 ex.
24.03.2009
Jud.fond:
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
