Jurisprudenta Legea 10/2001. Încheierea 261/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
ÎNCHEIERE NR. 261/
Ședința publică de la 11 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Petrovici
JUDECĂTOR 2: Mihaela Popoacă
Grefier - -
Pe rol judecarea apelului civil formulat de reclamanții, cu domiciliul în C, str. -. - nr. 81, -.42,. B,. 63, județ C și cu domiciliul în C,-, -. A,.4,.18, județ C, împotriva sentinței civile nr. 598/27.04.2009 pronunțate de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR, cu sediul în C, b-dul. - nr. 51, județ C, cererea de chemare în judecată având ca obiect "contestație în temeiul Legii nr. 10/2001"
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns apelantul reclamant, care s-a legitimat cu, seria -, nr. -, eliberată de Poliția C, la data de 10.04.2000 și avocat pentru intimatul pârât Municipiul C, prin Primar, potrivit împuternicirii avocațiale seria -, nr. 88969/14.10.2009, aflată la dosar, lipsind apelanta reclamantă.
Procedura de citare este legal îndeplinită, conform art. 87 și următoarele Cod proc.civilă.
După referatul grefierului;
Având cuvântul, apelantul reclamant, care s-a legitimat cu, seria -, nr. -, eliberată de Poliția C, la data de 10.04.2000, precizează că nu a declarat apel împotriva sentinței civile nr. 598/27.04.2009 pronunțate de Tribunalul Constanța și nu își însușește apelul declarat de reclamanta.
Luând cuvântul, apărătorul intimatului pârât solicită a se lua act de susținerile apelantului reclamant, în sensul că nu își însușește prezentul apel, precum și de cererea de renunțare la judecată formulată oral în ședință de, la termenul anterior, cu obligarea apelantei reclamante la plata cheltuielilor de judecată.
Instanța, în raport de susținerile părților la acest termen, fiind lămurită asupra cauzei, constată terminată cercetarea judecătorească, dosarul fiind în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra soluției în apel.
CURTEA
Asupra apelului civil de față;
La 26.03.2009 reclamanții și au
solicitat instanței să dispună anularea dispoziției nr. 916/30.01.2009 emisă de Primarul Municipiului C și să oblige pârâtul Municipiul C să propună măsuri reparatorii în echivalent la valoarea actualizată a imobilului din C,-, valoare stabilită prin sentința civilă nr. 259/2008 pronunțată de Tribunalul Constanța, rămasă irevocabilă și să înainteze dosarul de despăgubiri la Comisia Centrală pentru Stabilirea despăgubirilor în vederea evaluării finale și a emiterii titlurilor.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că dispoziția contestată
fost emisă în temeiul sentinței civile nr. 259/2008 dată de Tribunalul Constanța, însă această dispoziție este anulabilă deoarece, în virtutea efectelor hotărârii judecătorești care se bucură de autoritate de lucru judecat, pârâtul era obligat să stabilească despăgubirile la valoarea de circulație a imobilului al căror cuantum a fost stabilit efectiv de către instanța de judecată.
Prin sentința civilă nr. 598 din 27.04.2009 Tribunalul Constanțaa
respins ca nefondată acțiunea reclamanților și.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că
dispoziția contestată a fost emisă după intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005, situație în care, așa cum s-a statuat și prin Decizia nr. 52/2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, unitatea deținătoare nu avea obligația de a stabili cuantumul despăgubirilor, acest atribut fiind apanajul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, care stabilește printr-o decizie cuantumul acestor despăgubiri.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta,
care a formulat apelul în nume propriu dar și pentru reclamantul. Apelul a fost semnat numai de către reclamanta.
În motivarea apelului reclamanta a arătat că instanța de fond nu a făcut
o apreciere corectă a tuturor probelor administrate, prejudiciindu-i pe reclamanți.
După înregistrarea apelului, la termenul din 14 octombrie 200
apelanta reclamantă, prezentă personal în instanță, a precizat că înțelege să renunțe la judecata apelului.
C de al doilea reclamant, dl., s-a prezentat în fața instanței de apel la termenul din 11 2009 precizând că nu a înțeles să declare apel împotriva sentinței civile nr. 598/27.04.2009 și că nu își însușește apelul declarat în numele său de reclamanta.
Examinând apelul formulat funcție de declarațiile părților cu calitate
procesuală activă, instanța reține următoarele:
Întrucât raporturile dintre coparticipanții la proces sunt guvernate de
principiul independenței procesuale, ceea ce înseamnă că fiecare coparticipant își exercită și, respectiv, își asumă drepturile și obligațiile specifice poziției sale procesuale, declararea căii de atac în cazul în care obligația nu este solidară și nici indivizibilă, cum este cazul în speță, produce efecte numai cu privire la persoana coparticipantului activ, efectele declarării apelului neputând fi extinse și asupra coparticipantului pasiv.
În speță, deși a existat o coparticipare procesuală subiectivă la
instanța de fond, unde au avut calitatea de reclamanți d-na și dl., împotriva sentinței pronunțate de Tribunalul Constanțaa declarat apel numai reclamanta.
Chiar dacă apelul a fost declarat de d-na și în numele
lui, pentru că d-na nu a avut calitatea de reprezentant legal sau convențional al d-lui, în virtutea căreia să facă acte de procedură care să producă efecte valabile și în privința acestuia și pentru că d-l nu a ratificat declarația de apel, precizând expres că nu își însușește apelul declarat în numele său, instanța constată că dl. nu are calitatea de apelant, apelul nefiind declarat de către acesta în nume personal sau printr-un reprezentant al său.
În privința apelului d-nei se constată că, printr-o declarație
dată în fața instanței, reclamanta a solicitat să se ia act de renunțarea la judecata apelului, sens în care, constatând că sunt îndeplinite condițiile art. 246 Cod procedură civilă, instanța va lua act de cererea de renunțare la judecata apelului.
Constatând însă că renunțarea la judecată s-a făcut după comunicarea
apelului, la cererea intimatului pârât Municipiul C, în conformitate cu art. 246 alin. 3 din Codul d e procedură civilă, instanța va obliga apelanta reclamantă la plata cheltuielilor de judecată în apel.
În privința cuantumului cheltuielilor de judecată instanța reține că
potrivit art. 274 Cod procedură civilă, partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată. Judecătoriii au dreptul să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivate că sunt nepotrivit de mici sau de mari, față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat.
Acest text, considerat constituțional prin decizia nr. 401 din 14 iulie
2005 pronunțată de Curtea Constituțională, consacră prin lege prerogativa instanței de a cenzura, cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecată, cuantumul onorariului avocațial convenit de parte, prin prisma proporționalității sale cu amplitudinea și complexitatea activității depuse.
"O asemenea prerogativă este cu atât mai necesară cu cât respectivul onorariu, convertit în cheltuieli de judecată, urmează a fi suportat de partea potrivnică, dacă a căzut în pretenții, ceea ce presupune în mod necesar ca acesta să-i fie opozabil. Or, opozabilitatea față de partea potrivnică, care este terț în raport cu convenția de prestare a serviciilor avocațiale, este consecința însușirii sale de instanță prin hotărârea judecătorească prin al cărei efect creanța dobândește caracter cert, lichid și exigibil."
Investită fiind cu soluționarea pretențiilor intimatului la rambursarea
cheltuielilor de judecată, instanța de apel observă că, dată fiind durata apelului și dificultatea redusă a aspectelor asupra cărora avocatul a avut a se pronunța, concluziile fiind de învoire cu privire la renunțarea la judecata apelului, obligarea apelantei la 300 lei cheltuieli de judecată nu se justifică, un cuantum de 100 lei fiind rezonabil în acest caz.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Ia act de renunțarea apelantei reclamante cu domiciliul în C, str. -. - nr. 81, -.42,. B,. 63, județ C, la judecata apelului declarat împotriva sentinței civile nr. 598/27.04.2009 pronunțate de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR, cu sediul în C, b-dul. - nr. 51, județ
Constată că, cu domiciliul în C,-, -. A,.4,.18, județ C, nu are calitatea de apelant.
Obligă apelanta reclamantă la 100 lei cheltuieli de judecată - onorariu de avocat redus.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 2009.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Jud. fond - -
Red.dec.jud./5.01.2010
Tehnored.disp.gref./5 ex./05.01.2010
Emis 3 com./05.01.2010
Președinte:Daniela PetroviciJudecători:Daniela Petrovici, Mihaela Popoacă
