Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 262/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
DOSAR NR -
ROMÂNIA
C DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.262/
Ședința publică de la 28 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anica Ioan
JUDECĂTOR 2: Romeo Jirlăeanu
Grefier - - -
-.-.-.-.-.-.-.-
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului civil declarat de pârâta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI T,cu sediul în T-, jud.G,de reclamanții și,ambii domiciliați în str.-. - nr.58,.2,.61,jud.G și de intervenienții în nume propriu și,ambii domiciliați în T,str.- C M nr.155, împotriva sentinței civile nr. 571 din 30.04.2008 pronunțată de Tribunalul Galați, în dosarul nr. RJ/ -, în acțiune civilă având ca obiect Legea nr. 10/2001.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 26 2008 și s-au consemnat în încheierea din acea zi,când,instanța având nevoie de timp pentru deliberare,a amânat pronunțarea cauzei la data de 28 2008,când a pronunțat prezenta.
CURTEA
Asupra apelurilor civile de față:
Din actele și lucrările dosarului rezultă următoarele:
Prin sentința civilă nr.571/30.04.2008 Tribunalul Galația admis plângerea formulată de reclamanții prin mandatar și în contradictoriu cu pârâta Primăria Mun.
A anulat Dispoziția nr.583/19.08.2003 și nr.584/19.08.2008,ambele emise de pârâtă și a dispus restituirea în natură către reclamantul a imobilului situat în T,str.- C M nr.227(fost 223) compus din 334 mp teren și 222,53 mp construcții,imobil identificat și descris conform rapoartelor de expertiză întocmite de experții și,ce fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
A dispus restituirea în natură către reclamanta a imobilului situat în T- (fost 151) compus din 805 mp teren și 309,32 mp construcții,imobil identificat și descris conform raporartelor de expertiză întocmite de experții și,rapoarte ce fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
A respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de și,ca nefondată.
Pentru a se pronunța astfel,prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea cu nr. 2547/C/2003,înregistrată pe rolul Tribunalului Galați reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâta Primăria mun. anularea dispoziției cu nr.583/19.08.2003 și restituirea în natură a imobilului situat în mun. T,strada - C M nr.223(actual 227).
În fapt a susținut că imobilul a fost cumpărat de tatăl său (căsătorit cu ) împreună cu unchiul său. Aceștia au mai avut un bun imobil situat în mun. T strada - C M nr. 151(actual 155). A convenit cu moștenitoarea unchiului său ca aceasta să solicite la Legea 10/2001 casa din - C M nr.155,iar reclamantul să efectueze demersurile pentru restituirea imobilului de la nr.227. Imobilul ce face obiectul prezentei cereri a fost naționalizat și în baza Legii 10/2001 a solicitat restituirea bunului preluat abuziv. Prin dispoziția contestată cererea de restituire i-a fost respinsă cu motivarea că nu a făcut dovada dreptului de proprietate al autorilor săi deși din certificatul nr. 854/1996 eliberat de Arhivele Statului rezulta că în baza Decretului 92/1950 de la autori s-au naționalizat mai multe apartamente. În aceste condiții consideră că îndeplinește cerințele Legii 10/2001 pentru a beneficia de restituirea în natură a imobilului ce a aparținut autorilor săi.
În susținerea acțiunii a solicitat proba cu acte.
În drept a invocat prevederile Legii 10/2001.
Pârâta, Primăria mun. Tas olicitat respingerea contestației cu motivarea că reclamantul a încasat despăgubiri pentru imobil la Legea 112/1995,iar prin notificarea depusă a cerut restituirea a două imobile(din - C M nr. 223 și 227) pentru care nu a făcut dovada dreptului de proprietate.
Tribunalul Galați,prin sentința civilă nr.557/16.06.2004, a respins plângerea ca nefondată cu motivarea că reclamantul nu a certificat actele depuse în copie pentru a-și justifica dreptul de proprietate și nu a administrat probe din care să rezulte că imobilul a fost proprietatea autorilor săi.
Prin decizia civilă nr.291/A/22.02.2005 pronunțată de Curtea de APEL GALAȚI,s-a admis apelul declarat de reclamant. S-a schimbat în tot sentința civilă nr.557/16.06.2004 pronunțată de Tribunalul Galați. S-a admis contestația la Legea 10/2001,s-a anulat dispoziția nr. 583/19.08.2003 emisă de Primarul mun. T și s-a dispus restituirea în natură către reclamant a imobilului situat în mun. T,strada - C M nr. 223(actual 227).
Pentru a decide astfel Curtea a reținut că Tribunalul a apreciat eronat că reclamantul nu a făcut dovada dreptului de proprietate pentru imobilul solicitat, dreptul acestuia rezultând din certificatul cu nr. 854/1996 eliberat de Arhivele Naționale -filiala G, precum și din adresa nr. 3123/1996 emisă de Calitatea de persoană îndreptățită a reclamantului la restituirea imobilului a fost de altfel recunoscută de pârâtă în cadrul procedurii de restituirii prevăzută de Legea 112/1995. Din actele depuse rezultă că reclamantul solicită un singur bun,situat pe strada - C M nr. 223 care în prezent poartă nr.227. În cauză s-a considerat că reclamantul a îndeplinit cerințele prevăzute de art.22 din Legea 10/2001, a dovedit că are vocație la restituire și că imobilul a fost preluat abuziv situație în care cererea sa a fost considerată ca fiind întemeiată.
Prin decizia civilă nr. 8990/08.11.2006 pronunțată de ICCJ s-a admis recursul declarat de pârâta Primăria mun. T, s-au casat ambele hotărâri și s-a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Galați, cu motivarea că ambele instanțe au greșit deoarece nu au procedat la identificarea imobilului în condițiile în care pe parcursul procesului pârâta s-a apărat în sensul că nu mai deține bunul deoarece a fost înstrăinat mai înainte de declanșarea procedurii judiciare. ICCJ a apreciat că împrejurările de fapt ale cauzei nu au fost pe deplin clarificate situație care atrage aplicarea art.314 proc.civ.
În rejudecare s-a recomandat a se proceda la identificarea imobilului,la o posibilă conexare a cauzei cu dosarul în care numita solicită restituirea imobilului situat în mun. T,strada - C M nr.155 având în vedere că părțile au autori comuni. S-a indicat a se avea în vedere la stabilirea dreptului de proprietate mențiunile din actul de preluare(poziția 8 din anexa la Decretul 92/1958). S-a recomandat a se avea în vedere că după data de 14.02.2001 când a intrat în vigoare Legea 10/2001 a operat o indisponibilizare pentru imobilele care intrau sub incidența acestei legi până la soluționarea procedurilor de restituire demarate de foștii proprietari.
În rejudecare cererea a fost înregistrată sub nr. Rj-.
Prin cererea cu nr. 2548/C/2003,înregistrată pe rolul Tribunalului Galați reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâta Primăria mun. anularea dispoziției cu nr.584/19.08.2003 și restituirea în natură a imobilului situat în mun. T,strada - C M nr.151(actual 155).
În fapt a susținut că imobilul a fost cumpărat de tatăl său - (căsătorit cu ) împreună cu unchiul său. Aceștia au mai avut un bun imobil situat în mun. T strada - C M nr. 223(actual 227). A convenit cu moștenitorul unchiului său ca acesta să solicite la Legea 10/2001 casa din - C M nr.227,iar reclamanta să efectueze demersurile pentru restituirea imobilului de la nr.155. Imobilul ce face obiectul prezentei cereri a fost naționalizat și în baza Legii 10/2001 a solicitat restituirea bunului preluat abuziv. Prin dispoziția contestată cererea de restituire i-a fost respinsă cu motivarea că nu a făcut dovada dreptului de proprietate al autorilor săi deși din certificatul nr. 854/1996 eliberat de Arhivele Statului rezulta că în baza Decretului 92/1950 de la autori s-au naționalizat mai multe apartamente. În aceste condiții consideră că îndeplinește cerințele Legii 10/2001 pentru a beneficia de restituirea în natură a imobilului ce a aparținut autorilor săi.
În susținerea acțiunii a solicitat proba cu acte.
În drept a invocat prevederile Legii 10/2001.
Pârâta, Primăria mun. Tai nvocat excepția tardivității cu motivarea că în cauză nu s-au respectat termenele prevăzute de Legea 10/2001 pentru contestarea în instanță a dispoziției nr. 584/2003. Pe fond a solicitat respingerea contestației cu motivarea că reclamanta a încasat despăgubiri pentru imobil la Legea 112/1995,iar prin notificarea depusă a cerut restituirea a două imobile(din - C M nr.151 și 155) pentru care nu a făcut dovada dreptului de proprietate. Nu a contestat vocația succesorală a reclamantei la restituirea imobilului.
Tribunalul Galați,prin sentința civilă nr.411/28.04.2004, a respins excepția tardivității și a respins plângerea ca nefondată cu motivarea că reclamantul cu actele depuse nu a dovedit că imobilul a fost proprietatea autorilor săi. Cu privire la excepția tardivității a reținut că în cauză față de actele medicale depuse de mandatarul reclamantei s-a dovedit că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 19 din Decretul 167/1958.
Prin decizia civilă nr.290/A/21.02.2005 pronunțată de Curtea de APEL GALAȚI,s-a admis apelul declarat de reclamantă. S-a schimbat în tot sentința civilă nr.411/28.04.2004 pronunțată de Tribunalul Galați. S-a admis contestația la Legea 10/2001,s-a anulat dispoziția nr. 584/19.08.2003 emisă de Primarul mun. T și s-a dispus restituirea în natură către reclamantă a imobilului situat în mun. T,strada - C M nr. 151(actual 155).
Pentru a decide astfel Curtea a reținut că Tribunalul a apreciat eronat că reclamanta nu a făcut dovada dreptului de proprietate pentru imobilul solicitat, dreptul acesteia rezultând din certificatul cu nr. 854/1996 eliberat de Arhivele Naționale -filiala G, precum și din adresa nr. 3123/1996 emisă de Calitatea de persoană îndreptățită a reclamantei la restituirea imobilului a fost de altfel recunoscută de pârâtă în cadrul procedurii de restituirii prevăzută de Legea 112/1995. Din actele depuse rezultă că reclamanta solicită un singur bun,situat pe strada - C M nr. 151 care în prezent poartă nr.155. În cauză s-a considerat că reclamanta a îndeplinit cerințele prevăzute de art.22 din Legea 10/2001, a dovedit că are vocație la restituire și că imobilul a fost preluat abuziv situație în care cererea sa a fost considerată ca fiind întemeiată.
Prin decizia civilă nr. 8991/08.11.2006 pronunțată de ICCJ s-a admis recursul declarat de pârâta Primăria mun. T, s-au casat ambele hotărâri și s-a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Galați, cu motivarea că ambele instanțe au greșit deoarece nu au procedat la identificarea imobilului în condițiile în care pe parcursul procesului pârâta s-a apărat în sensul că nu mai deține bunul deoarece a fost înstrăinat mai înainte de declanșarea procedurii judiciare. ICCJ a apreciat că împrejurările de fapt ale cauzei nu au fost pe deplin clarificate situație care atrage aplicarea art.314 proc.civ.
În rejudecare s-a recomandat a se proceda la identificarea imobilului,la o posibilă conexare a cauzei cu dosarul în care numitul solicită restituirea imobilului situat în mun. T,strada - C M nr.223 având în vedere că părțile au autori comuni. S-a indicat a se avea în vedere la stabilirea dreptului de proprietate mențiunile din actul de preluare(poziția 8 din anexa la Decretul 92/1958). S-a recomandat a se avea în vedere că după data de 14.02.2001 când a intrat în vigoare Legea 10/2001 a operat o indisponibilizare pentru imobilele care intrau sub incidența acestei legi până la soluționarea procedurilor de restituire demarate de foștii proprietari.
În rejudecare cererea a fost înregistrată sub nr. Rj. -.
La data de 15.06.2007 s-a formulat cerere de intervenție în interes propriu de către și prin care au solicitat respingerea cererii de restituire a imobilului din mun. T,strada - C M nr.155 cu motivarea că au drepturi locative asupra imobilului din anul 1968 și au adus îmbunătățiri acestuia care-i îndreptățesc să-și mențină drepturile de folosință.
La data de 07.09.2007 cele două dosare au fost conexate în considerarea recomandării date de ICCJ și a faptului că cei doi reclamanți au autori comuni.
Față de indicațiile date de ICCJ s-a procedat la identificarea celor două imobile în ceea ce privește suprafața de teren și construcția edificată pe acesta.
Rapoartele de expertiză au fost comunicate părților din proces. În cauză nu s-au formulat obiecțiuni în conformitate cu art. 212 alin.2 proc.civ.
Prin concluziile scrise depuse la dosar pârâta Primăria mun. Tar ecunoscut că reclamanții au vocație la restituirea celor două imobile,dar a cerut să se aibă în vedere că imobilele au fost înstrăinate. În condițiile în care actele de dispoziție nu au fost anulate consideră că reclamanții sunt îndreptățiți la restituirea prin echivalent.
Analizând actele și lucrările dosarului,Tribunalul a constatat următoarele:
În rejudecare instanța este legată de indicațiile date de ICCJ, potrivit art.315 alin 1.proc.civ.
Întrebați expres cu privire la cadrul procesual,reclamanții nu au dorit introducerea în cauză a altor persoane deși au invocat nulitatea actelor de vânzare-cumpărare încheiate de Primăria mun. T după depunerea notificărilor. În consecință,Tribunalul va analiza incidental legalitatea actelor de dispoziție.
Pe fondul cauzei,Tribunalul reține următoarele:
Cu actele de stare civilă reclamanții și-au dovedit vocația și dreptul la restituirea celor două imobile,aspect necontestat de altfel de către pârâta Primăria mun.
Reclamanții sunt rude de grad IV,au autori comuni,dar instanța va ține cont de opțiunea acestora în ceea ce privește restituirea distinctă și individuală a celor două imobile,pentru a da eficiență principiului disponibilității.
Nu s-a reținut apărarea pârâtei Primăria mun. T potrivit cu care reclamanții au încasat despăgubiri la Legea 112/1995. Este adevărat că reclamanții au uzat și de prevederile Legii caselor naționalizate. În acest sens în primă fază prin Hotărârea Comisiei Locale s-a propus acordarea de despăgubiri,dar această propunere a fost infirmată de Comisia Județeană de aplicare a Legii 112/1995.
Cu privire la imobilul din mun. T,strada - C M nr.227(fost 223) s-a reținut că astfel cum rezultă din adresa nr. 3123/1996 emisă de T și din anexa la Decretul nr. 92/1952 imobilele din strada - C M nr. 223 și 227(foste) au trecut în proprietatea statului ca efect al naționalizării. Cu privire la nr.227 a precizat că suprafața locativă a bunului preluat este de 179 mp.
Cu ocazia expertizelor efectuate în cauză și necontestate de pârâta Primăria mun. T nici măcar prin concluziile scrise depuse la dosar s-a constatat că imobilul are o suprafață de teren de 334 mp și o suprafață construită de 222,53 mp.
În cauză pârâta s-a apărat printre altele în sensul că parte din imobil este vândut în baza contractului din data de 11.04.2003 încheiat cu SC SRL. În condițiile în care pârâta era notificată din data de 29.06.2001 cu privire la restituirea imobilului s-a constatat că în cauză operase o indisponibilizare a bunului până la soluționarea irevocabilă a cererii de restituire. Ca urmare a dispus de bun deși avea cunoștință că este litigios și din acest punct de vedere existența contractului nu poate constitui un motiv rezonabil pentru a refuza restituirea în natură. O soluție contrară nu asigură reclamantului dreptul la un proces echitabil,un real și efectiv acces la instanță, o protecție certă și necondiționată a dreptului de proprietate. Pe de altă parte restituirea în natură este posibilă. Având în vedere faptul că reclamantul a mai beneficiat o dată de restituirea în natură în primul ciclu de judecată,că rejudecarea a fost dispusă pentru identificarea imobilului,potrivit art.1 alin.1 din Legea 10/2001 s-a admis cererea,s-a anulat dispoziția nr. 583/2003 și s-a dispus restituirea în natură a imobilului situat în mun. T,strada - C M nr.227(fost 223),astfel cum a fost identificat de experții și, cele două rapoarte urmând a face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Cu privire la imobilul din strada - C M nr.155(fost 151) din considerente similare Tribunalul a reținut că este posibilă restituirea în natură,iar existența contractului de vânzare-cumpărare din 16.04.2003 încheiat cu SC SRL după depunerea notificării dar mai înainte de emiterea dispoziției contestate nu constituie un impediment pentru restituirea în natură deoarece operase o indisponibilizare a bunului până la soluționarea irevocabilă a cererii depusă în baza Legii 10/2001.
S-a reținut că din fișa administrativă a imobilului rezultă că acesta avea o suprafață de 821,44 mp teren și 467,88 mp construcții. În teren cei doi experți au identificat 805 mp teren și 309,32 mp construcții. . dreptului nu a fost contestată și ca urmare în temeiul art.1 alin.1 din legea 10/2001 s-a admis plângerea,s-a anulat dispoziția și s-a dispus restituirea în natură a imobilului astfel cum a fost identificat de cei doi experți.
Cu privire la cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții și s-a constatat că aceasta este nefondată pentru următoarele motive:
Intervenienții au solicitat menținerea contractului lor de închiriere prin care au drepturi locative asupra imobilului din T,strada - C M nr. 155,cu motivarea că au efectuat îmbunătățiri la imobil. Aceste lucrări nu pot constitui un impediment pentru restituirea în natură deoarece au posibilitatea să le recupereze de la proprietar și au posibilitatea să negocieze un nou contract de locațiune sau o posibilă achiziționare a părții de imobil pe care o ocupă. O soluție de respingere pe considerentele invocate de intervenienți ar echivala cu o imixtiune în dreptul de proprietate și cu acordarea unor drepturi iluzorii cu consecința încălcării art.1 din Primul Protocol.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții prin care au solicitat să se dispună și nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare nr.14698/11.04.203 încheiat cu SRL T,a contractului nr.17771/16.04.2003 încheiat cu SRL T și a contractului nr.1353/12.05.2003 încheiat cu SRL
Primăria Mun.T a declarat apel criticând sentința ca nelegală,deoarece imobilele în litigiu au fost înstrăinate,fiind astfel în imposibilitate de a le restitui în natură reclamanților.
Ambele apeluri sunt nefondate.
Tribunalul Galați în rejudecare,conform îndrumărilor instanței de recurs,a pus în discuția părților,respectiv a reclamanților,necesitatea lărgirii cadrului procesual prin chemarea în judecată și a cumpărătorilor indicați în cele trei contracte de vânzare cumpărare,iar reclamanții nu au fost de acord cu introducerea lor în proces.
În acest context,în mod corect instanța de fond nu s-a pronunțat și cu privire la nulitatea absolută a celor trei contracte de vânzare cumpărare.
Cu privire la restituirea în natură a celor două imobile către reclamanți,soluția este corectă și în conformitate cu decizia de casare prin care s-a recomandat instanței de rejudecare să aibă în vedere că prin intrarea în vigoare la 14 februarie 2001 dispozițiilor Legii 10/201,pentru imobilele care cădeau în sfera de aplicare a acestui act normativ,cum sunt și cele din litigiu,opera o indisponibilizare legală până la finalizarea procedurilor legale instituite prin acest act normativ în favoarea foștilor proprietari deposedați de stat în mod abuziv sau a moștenitorilor acestora.
În acest sens,Tribunalul a arătat în considerentele sentinței apelate că restituirea în natură este posibilă,pe de o parte pentru că reclamanții au mai beneficiat în primul ciclu de judecată de restituire în natură și că existența contractelor de vânzare cumpărare nu influențează această restituire,tocmai din cauză că acestea s-au încheiat după depunerea notificărilor de către reclamanți și mai înainte de soluționarea acestora.
În concluzie,Curtea apreciază că soluția primei instanțe este legală și temeinică,pronunțată în limitele rejudecării stabilite de ICCJ,astfel că,criticile apelanților sunt nefondate,apelurile urmând a fi respinse ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, apelurile civile declarate de pârâta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI T,cu sediul în T-, jud.G,de reclamanții și,ambii domiciliați în str.-. - nr.58,.2,.61,jud.G și de intervenienții în nume propriu și,ambii domiciliați în T,str.- C M nr.155, împotriva sentinței civile nr. 571 din 30.04.2008 pronunțată de Tribunalul Galați, în dosarul nr. RJ/ -, în acțiune civilă având ca obiect Legea nr. 10/2001.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 28 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - |
: - -/23.12.2008
: /29.12.2008
7 ex.
FOND:
Președinte:Anica IoanJudecători:Anica Ioan, Romeo Jirlăeanu
