Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 270/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(Număr în format vechi 2878/CIV/2006)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 270
Ședința publică de la 09 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Oana Ghiță
JUDECĂTOR 2: Tania Țăpurin
Grefier - -
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din ședința publică de la data de 02 2008, privind judecarea apelului formulat de reclamantul domiciliat în, sat, nr.81 jud. O, împotriva sentinței civile nr. 62 din 14 februarie 2005, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr. 5498/2004, în contradictoriu cu pârâții PRIMĂRIA cu sediul în, jud. O și ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ APELE ROMÂNE - DIRECȚIA APELOR A - VEDEA cu sediul în P, Cl. C, nr.6-8, jud. A, având ca obiect legea 10/2001 în urma casării deciziai civile nr. 1806 din 5 iulie 2005, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr. 2748/2005, prin decizia nr. 4235 din 28 aprilie 2006, pronunțată de Înalta Curte de casație și Justiție B în dosarul nr-, având ca obiect Lg.10/01.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 02 2008, care face parte integrantă din prezenta decizie, și când instanța, pentru a da posibilitatea apelantului reclamant, prin intermediul apărătorului angajat, să depună concluzii scrise, a dispus amânarea pronunțării pentru data de azi 09 2008.
CURTEA
Asupra cauzei de față;
Prin cererea înregistrată sub nr.5498/2004 reclamantul a chemat în judecată Primăria și Direcția Administrației Apelor A-Vedea, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligați pârâții să retrocedeze reclamantului în natură suprafața de 3150 mp. teren intravilan situat în satul.
În motivarea cererii se arată că în conformitate cu art.21 din Legea nr.10/2001 a fost notificată Primăria în sensul de a-i lăsa în deplină posesie și proprietate suprafața de 3150 mp. teren pe care Direcția Administrației Apelor A, și-a construit în comuna - sediul - în mod abuziv și fără forme legale, însă nici una din pârâte nu a răspuns notificării.
Prin întâmpinare cele două pârâte au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiate.
Prin sentința civilă nr.62 din 14 februarie 2005 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul cu nr.5498/2004, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamant.
S-a reținut că autorului i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru toate terenurile pe care le-a avut în proprietate conform registrului agricol din 1959-1963, pentru care i s-a eliberat adeverință de proprietate cu nr.81261 din 30.09.1991 și ulterior titlul de proprietate nr.7883/24, în total suprafața de 3,91 ha.
Împotriva hotărârii a formulat apel reclamantul, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Prin decizia nr.1806 din 5.07.2005 a Curții de APEL CRAIOVAs -a respins ca nefondat apelul reclamantului.
Instanța de apel a reținut, în esență că reclamantului i s-a reconstituit în temeiul Legii nr.18/1991 suprafața de 3,91 ha, suprafață evidențiată în registrul agricol pe seama autorului său, așa încât în speță sunt incidente dispozițiile art.8 alin.1 din Legea nr.10/2001.
Împotriva deciziei a declarat recurs reclamantul care a invocat punctele 7, 8, 9 ale art.304 Cod pr.civilă.
Recurentul a susținut că s-a denaturat actul dedus judecății în sensul că fost judecat după dispozițiile Legii fondului funciar, deși s-a adresat cu notificare și s-a argumentat de instanță cu motive străine cauzei în situația în care în înțelesul Legii nr.10/2001 s-a recunoscut prin acte oficiale că la data construcției ilegale făcute de era proprietarul terenului pe care s-a construit abuziv.
Prin decizia nr.4235 din 28 aprilie 2006, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr-, s-a admis recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei nr.1806 din 5.07.2005 a Curții de APEL CRAIOVA.
S-a casat această decizie și s-a trimis cauza spre rejudecarea apelului la Curtea de APEL CRAIOVA.
Pentru a decide astfel, instanța supremă a reținut că este necesar, pentru o justă soluționare a cauzei, să se administreze probe noi, inclusiv cu expertiză tehnică de specialitate, pentru a se stabili cu certitudine dacă față de terenul intravilan reconstituit deja în baza legii 18/1991, reclamantul mai este îndreptățit la vreo diferență de suprafață,care să justifice aplicabilitatea Legii 10/2001.
Dosarul a fost înregistrat la Curtea de APEL CRAIOVA sub nr-.
În rejudecarea apelului, Curtea a dispus, potrivit art. 315, Cod pr. civ. efectuarea unei expertize tehnice de specialitate topometrie, cu următoarele obiective: identificarea suprafeței de teren cu care autorul reclamantului a figurat în registrul agricol în perioada 1959-1963, precum și a terenului intravilan de 1058. ce a fost reconstituit potrivit legii 18/1991, și stabilirea împrejurării dacă reclamantul mai este îndreptățit la restituirea vreunei suprafețe de teren intravilan, în caz afirmativ, identificarea acesteia, și individualizarea prin amplasament și vecinătăți actuale, precum și precizarea posesorului sau detentorului actual.
Lucrarea a fost întocmită de exp. Tehnic și a fost depusă la dosar la data de 11.08.2008, iar împotriva sa părțile nu au formulat obiecțiuni în termenul legal.
Apelantul reclamant a formulat cerere de ordonanță președințială, întemeiată pe dispozițiile art. 581, Cod pr. civ. prin care a solicitat în contradictoriu cu pârâții sistarea lucrărilor de construcții edificate în mod nelegal pe terenul ce a făcut obiectul notificării în temeiul Legii 10/2001.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței apelate, prin prisma criticilor formulate de apelantul reclamant, Curtea reține următoarele:
Prin notificarea nr. 202/9.08.2001 formulată în baza legii 10/2001, reclamantul a solicitat restituirea în natură a unei suprafețe de 3150. situată în satul, com., deținută în prezent de, cu privire la care a susținut că a aparținut în proprietate autorului său, de la care a fost preluată în mod abuziv.
Din materialul probator administrat în cauză reiese că autorul reclamantului a figurat în registrul agricol al satului, comuna, din perioada 1959-1963, la fila 61, cu o suprafață totală de 3, 91 ha, din care categoria curți construcții 0, 10 ha, așa cum rezultă din înscrisul conform cu originalul de la fila 51 din dosarul primei instanțe.
În temeiul legii fondului funciar nr. 18/1991, reclamantul a beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate pentru 3,91 ha, așa cum este evidențiat în adeverința provizorie nr. 8126/30.09.1991 ( fila 53), pentru care i-a fost emis titlul de proprietate nr-, având amplasamentul indicat în acest act final de reconstituire.
Titlul de proprietate nu au fost contestat, fiind conform cu actele premergătoare, iar acțiunea formulată de reclamant, având ca obiect solicitarea de reconstituire și a unei suprafețe de 5,74 ha, ce exced celei de 3, 91 ha, a fost respinsă în mod irevocabil prin nr. 3865/1997, pronunțată în dosarul nr. 6107/1996 al Judecătoriei Slatina.
Prin raportul de expertiză tehnică întocmit în apel s-a stabilit că reclamantului i-a fost reconstituită integral, în procedura legii fondului funciar, suprafața de teren cu care autorul său a figurat în evidențele agricole, respectiv 3, 91 ha, din care 1058. teren intravilan, astfel că nu mai este îndreptățit la măsuri reparatorii potrivit legii 10/2001 pentru vreo diferență de teren intravilan.
Reclamantul a invocat nota întocmită de Comisia locală de aplicare a Legii 18/1991, și înaintată Comisiei Județene o dată cu contestația reclamantului împotriva hotărârii de reconstituire pentru 3,91 ha, în cuprinsul căreia s-a apreciat ca fiind îndreptățită solicitarea de reconstituire pentru o suprafață totală de 9, 65 ha teren, însă calea de atac a fost respinsă, iar soluția a fost cenzurată de instanța de judecată, prin nr. 3865/1997, astfel că susținerea reclamantului sub acest aspect este nefondată și nu poate fi primită.
Reclamantul nu a făcut dovada, potrivit art. 23 din Legea 10/2001, că autorul său a deținut în proprietate și alte terenuri intravilane, care să fi făcut obiectul unei preluări abuzive în perioada de referință a legii speciale.
Legea 10/2001 are un caracter de complinire față de alte acte normative reparatorii speciale, printre care și legile fondului funciar, însă doar condiționat de proba dreptului de proprietate și asupra altor terenuri decât cele ce au făcut obiectul Legii 18/1991.
Cum în cauză această dovadă nu a fost făcută, potrivit art. 1169, Cod civil, în mod corect a fost respinsă contestația reclamantului, hotărârea primei instanțe fiind legală și temeinică, astfel că potrivit art. 296, Cod pr. civ. apelul se va respinge ca nefondat.
Cererea de ordonanță președințială având ca obiect solicitarea de sistare lucrări, existentă la fila 193, se va disjunge, potrivit art. 165, cod pr. civ. având în vedere faza procesuală distinctă față de prezenta cauză, urmând a se fixa termen pentru soluționarea acesteia la data de 30.09.2008, pentru care părțile vor fi citate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de reclamantul domiciliat în, sat, nr.81 jud. O, împotriva sentinței civile nr. 62 din 14 februarie 2005, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr. 5498/2004, în contradictoriu cu pârâții PRIMĂRIA cu sediul în, jud. O și ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ APELE ROMÂNE - DIRECȚIA APELOR A - VEDEA cu sediul în P, Cl. C, nr.6-8, jud.
Disjunge cererea de ordonanță președințială formulată de reclamant.
Fixează termen de judecată la 30 2008.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 09 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.-
Tehn.5 ex/ 15.09.2008
Gh.
Președinte:Oana GhițăJudecători:Oana Ghiță, Tania Țăpurin
