Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 272/2009. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 272/
Ședința publică de la 25 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Popoacă
JUDECĂTOR 2: Daniela Petrovici
Grefier - -
Pe rol judecarea apelurilor civile formulate de pârâțiiORAȘUL
PRIN PRIMAR și PRIMARUL ORAȘULUI, cu sediile în Sud,-, județul C șiSC -, cu sediul în Sud,-, județul C, împotriva sentinței civile nr. 4 din 6 ianuarie 2009 pronunțate de Tribunalul Constanța - Secția civilă în dosarul civil nr- (număr în format vechi 4654/2006), în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în B,-, bloc 9Livada,. 1, etaj 1,. 5, sector 4, cererea de chemare în judecată având ca obiect "contestație formulată în temeiul Legii nr. 10/2001".
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelanții pârâți Orașul prin Primar și Primarul Orașului prin dl. avocat, în baza delegației de substituire nr. 98 din 16.09.2009, depusă la dosar, apelanta pârâtă SC 96 SRL Sud prin dl. consilier juridic, în baza delegației nr. 3576 din 25.11.2009, pe care o depune la dosar și intimata pârâtă prin dl. avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 45124/2009, depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu dispozițiile art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
Grefierul expune referatul cauzei în cadrul căruia învederează că, prin serviciul registratură la data de 30.09.2009, intimata reclamantă a depus o serie de înscrisuri ce vizează calitatea procesuală activă la acțiunea pe fond, după care:
Întrebat fiind de către instanță, reprezentantul apelantei pârâte SC 96 SRL Sud precizează că societatea este administratorul clădirii " ", imobil aflat în patrimoniul Orașului și conformă împrejurarea că imobilul este cel identificat prin expertiza tehnică imobiliară efectuată la instanța de fond.
Având pe rând cuvântul, apărătorul apelanților pârâți și apărătorul intimatei reclamante arată că solicită administrarea probei cu înscrisuri, înscrisuri care se află la dosarul cauzei, precizând că prezenta cauză este în stare de judecată.
De asemenea, reprezentantul apelantei pârâte SC 96 SRL Sud apreciază cauza în stare de judecată.
Instanța, în raport de susținerile părților, prin reprezentanți,
încuviințează proba cu înscrisuri și o consideră administrată, fiind lămurită asupra cauzei, în temeiul art. 150 Cod proc. civilă declară dezbaterile închise, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul părților asupra apelului.
Reprezentantul apelantei pârâte SC 96 SRL solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat și motivat, schimbarea în tot sentinței civile nr. 4.01.2009 pronunțate de Tribunalul Constanța, cu consecința respingerii acțiunii ca nefondată. Critica sentinței apelate vizează faptul că în mod greșit instanța de fond a apreciat că este persoană îndreptățită să beneficieze de măsuri reparatorii conform Legii nr. 10/2001, întrucât aceasta nu are calitate de moștenitoare a defunctului, ea fiind desemnată legatar cu titlu particular al defunctei, conform certificatului de moștenitor nr. 319/09.04.1991. Din înscrisurile depuse la dosar nu rezultă că intimata reclamantă ar fi fost desemnată legatar universal sau cu titlu universal în sensul de a-i fi lăsate bunurile mobile și imobile ale defunctei. De asemenea, instanța a încălcat principiul contradictorialității probelor administrate în cauză, întrucât proba cu expertiză tehnică imobiliară nu a fost efectuată și cu participarea societății pârâte.
Luând cuvântul, apărătorul apelanților pârâți Orașul prin Primar și Primarul Orașului critică legalitatea hotărârii apelate prin prisma faptului că, în mod greșit instanța de fond a reținut că reclamanta are calitatea de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii în temeiul Legii nr. 10/2001. Legea nr. 10/2001 recunoaște dreptul la restituirea bunurilor preluate în mod abuziv nu numai în persoana foștilor proprietari, ci și în beneficiul moștenitorilor legali sau testamentari ai foștilor proprietari persoane fizice. Dreptul de proprietate poate fi atestat cu acte doveditoare astfel cum sunt definite prin art. 23.1 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001.
Ori, analizând actele pe care intimata reclamantă le-a prezentat în
dovedirea calității sale de persoană îndreptățită se observă că aceasta nu are calitate de moștenitor a fostului proprietar, ci doar calitate de legatar particular al defunctei - soția lui . Chiar dacă întreaga masă succesorală rămasă de pe urma defunctului a fost transmisă soției supraviețuitoare în calitate de moștenitor legatar și testamentar - - aceasta a transmis moștenirea prin legat: unul cu titlu particular în beneficiul intimatei reclamante căreia i-a transmis dreptul de folosință asupra locului de veci și alt legat cu titlu universal nepoților.
Concluzionând, solicită admiterea apelului, modificarea sentinței apelate, cu consecința respingerii acțiunii pe fond.
Apărătorul intimatei reclamante, având cuvântul, susține următoarele:
Potrivit înscrisurilor depuse la dosar, imobilul revendicat a aparținut
lui. În urma decesului acestuia s-a eliberat certificatul de moștenitor nr. 596/19.07.1984, conform căruia moștenitor legal și testamentar a fost desemnată, soție supraviețuitoare.
De asemenea, în urma decesului lui s-
eliberat certificatul de moștenitor nr. 319/1991, înscris în care se face mențiunea că este nepoată de soră și legatar cu titlu particular, fiind menționată la acea dată în certificat o anumită masă succesorală.
Din certificatul de moștenitor rezultă ambele calități ale intimatei
reclamante față de defunctă. După apariția Legii nr. 10/2001 intimata reclamantă a notificat Primăria orașului și Primarul orașului în vederea retrocedării în natură a imobilului aparținând autoarei sale, această notificare având, la rândul său, valoarea juridică de acceptare a succesiunii, consolidându-se, și în acest fel, calitatea de persoană îndreptățită a intimatei. Astfel că, dacă cererea de retrocedare a imobilului în cauză, conform legii speciale, are valoare de acceptare a succesiunii legale după defuncta a reclamantei, atunci certificatul de moștenitor nr. 319/1991 are valoare de certificat de calitate de moștenitor, știut fiind că, după emiterea acestuia, nu se mai putea emite un certificat de calitate, față de dispozițiile restrictive ale art. 86 alin. 1 ale Legii nr. 36/19995.
Pentru a se înlătura orice dubiu și orice interpretare cu privire la
calitatea procesuală activă a reclamantei, la cererea acesteia și a celorlalți doi moștenitori testamentari ai lui s-a obținut Încheierea de rectificare nr. 1274/17.09.2009 la certificatul de moștenitor nr. 319/1991, încheiere care face corp comun cu certificatul de moștenitor. În susținere prezintă în original certificatul de moștenitor și încheierea de rectificare.
Astfel că, așa cum s-a susținut și dovedit, intimata reclamantă are calitate procesuală activă, ca nepoată de soră, fiind moștenitor legal al defunctei, și în consecință se solicită respingerea ca neîntemeiat a acestui motiv de apel.
În ceea ce privește pe SC 96 SRL, apărătorul intimatei reclamante precizează că această pârâtă a fost introdusă legal în cauză, cu respectarea procedurilor. Pe fond, raportul de expertiză a avut un singur obiectiv - identificarea construcției denumită " " și a suprafeței de teren pe care se află", pârâta SC 96 SRL confirmând existența construcției.
Concluzionând, solicită respingerea ambelor apeluri, ca nefondate.
Instanța rămâne în pronunțare asupra soluției în apel.
CURTEA
Asupra apelului civil de față;
Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la 15.12.2006 sub nr-, reclamanta a chemat in judecata Primăria Orașului, Primarul Orașului si SC Serv 96 SRL pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța, pe cale de contestație la dispoziția nr.750/3.11.2006 sa se dispună anularea acesteia și a fie obligate pârâții Primarul si Primăria la restituirea in natura a si a terenului de 420 mp situate in,-.
In motivarea cererii sale, reclamanta a arătat ca prin notificarea nr.94/14.02.2002 trimisa de a solicitat retrocedarea in natura a imobilului format din 12 camere si a terenului de 420 mp ce a aparținut autorilor ei si a fost preluata in mod abuziv prin Decretul nr. 92/1950 anexa 2, poziția 196.
Prin dispoziția nr. 750/2006 notificarea a fost respinsa pe motiv ca nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra bunului in cauza;
Inițial, din lipsa unei schițe exacte a parcelarii -, lotul pe care socotise ca se afla a fost nominalizat ca fiind lotul nr.43, in loc de lotul nr. 47.
Totodată a arătat că în finalul adresei de revenire la notificarea nr. 97/14.02.2002, revenire înregistrata la Primăria sub nr. 8807/14.05.2003, a făcut mențiunea ca, prin notificarea nr.94/14.02.2002 a solicitat si retrocedarea casei cunoscute sub numele, care din actele depuse rezulta ca ar fi situată pe lotul nr. 47, și nu pe lotul nr. 43, cum aproximase inițial din lipsa unui plan de situație, insa paratele, cu rea-credință, au profitat din plin de acest lucru si au dat dispoziția de respingere susținând ca nu a depus acte de proprietate.
In fapt, după cum s-a arătat prin notificarea nr. 94/2002 si a dovedit cu înscrisurile pe care le-a depus la dosarul format la Primăria, conform certificatului de moștenitor nr. - eliberat de fostul notariat de Stat local sector 4 B in dosar nr.384/1991, reclamanta are calitatea de nepoata de sora si moștenitoare a defunctei, născută, care, la rândul ei, ca soție supraviețuitoare, a fost moștenitoare legala si testamentara a defunctului (zis si ), conform certificatului de moștenitor nr. 596/19.07.1984 emis de fostul Notariat de Stat local sector 4 B in dosarul nr. 710/1984.
In drept, s-au invocat disp. art. 6 alin.1 si art. 21 alin.1 din Legea nr.10/2001; pentru dovedirea acțiunii s-a solicitat proba cu înscrisuri; s-au anexat copii ale dispoziției 750/3.11.2006, plicul prin care s-a comunicat notificarea nr.94/2002 si nr.97/2002, adresa nr. 3426/31.07.2006, adresa înregistrata sub nr. 18644/12.05.2003, nr.8642/12.05.2003, nr. 8807/14.05.2003, plan parcelar.
Parata Serv 96 a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive întrucât prin acțiunea introdusa se contesta dispoziția nr. 750/3.11.2006 emisa de Primarul Orașului, societatea neavând calitatea de eminent.
Calitatea de parte in proces trebuie sa corespundă fie cu calitatea de titular al dreptului, fie cu calitatea de titular al obligației ce formează conținutul raportului juridic de drept material asupra judecații. Întrucât reclamantul este cel ce declanșează procedura judiciara, acestuia ii revine obligația de a justifica calitatea sa procesuala cat șipe cea a paratului.
S-a arătat ca, prin adresa nr. 20904/7.11.2006, Consiliul Local a S-a arătat ca, prin adresa nr. 20904/7.11.2006, Consiliul Local a înaintat in vederea soluționării dosarul nr. 783N (conținând notificarea nr. 97/14.02.2002 formulata in baza Legii nr. 10/2001) împreuna cu documentația depusa de petenți. Întrucât la dosarul înaintat de Consiliul Local nu existau actele doveditoare (actele de proprietate si actele de stare civila) in original si copii legalizate, dosarul a fost restituit acestei instituții in vederea comunicării documentelor solicitate.
Pârâții Primăria Orașului, Primarul Orașului, deși legal citați, nu au formulat întâmpinare si nici nu au precizat - în ședință publică prin aparator ales -, apărările pe care înțeleg sa le folosească; s-a depus, la solicitarea instanței, documentația formulate in urma primirii notificărilor nr. 94 si nr. 97.
Prin încheierea din 15.05.2007, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de Serv 96.
Prin acțiunea înregistrată la 10.03.2008 sub nr-, reclamanții, si au chemat in judecata Primăria Orașului si Primarul Orașului pentru a fi obligați pârâții la restituirea in natura a imobilului casa, cu 12 camere, cunoscuta sub numele, si a terenului aferent in suprafață de 420 mp, adică lotul nr. 47, care a făcut parte din proprietatea denumita - dr., situate in Nord,-, preluate in mod abuziv de stat in baza Decretului nr. 92/1950, anexa II, poziția 196 cu privire la construcție, si a Decretului nr. 111/1951, cu privire la terenul aferent acesteia.
Reclamanții au arătat că, prin doua notificări, au solicitat restituirea in natura a imobilului descris - casa cunoscuta sub numele si a terenului aferent in suprafața de 420 mp, adică lotul nr. 47. Calitatea de persoane îndreptățite rezulta din faptul ca si autorul reclamantelor si, defunctul, sunt unici nepoți de sora si unici moștenitori legali ai defunctei, născuta, soție supraviețuitoare si moștenitoare legala si testamentara a defunctului (zis ), conform certificatului de moștenitor nr. 596/19.07.1984 emis de fostul Notariat de Stat local sector 4 B in dosarul nr. 710/1984.
In drept, s-au invocat prevederile Legii nr. 10/2001 cu modificările si completările ulterioare si Decizia nr. XX din 19.03.2007 a ICCJ.
In dovedirea susținerilor lor, reclamanții au solicitat proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul paratei si proba cu expertiza imobiliara de identificare a imobilelor care fac obiectul cauzei.
La termenul de judecata din 13.06.2008, reprezentantul reclamanților a formulat precizări in sensul ca înțelege să cheme in judecată Orașul prin primar si Primarul Orașului. De asemenea s-a arătat ca, deși cererea de chemare in judecata s-a formulat și in numele moștenitorilor defunctului, soție supraviețuitoare si, unica fiica, urmare a retragerii de către acestea a mandatului acordat apărătorului de către defunctul, acesta nu reprezintă pe reclamantele si si ca semnat cererea de chemare in judecata numai in numele reclamantei, in conformitate cu notificarea nr. 309/28.05.2008 înregistrată la BEJ si din B, si cu copia e-mail-ului adresat de către, anexate.
In ședința din 16.09.2008, instanța, având in vedere conținutul cererilor ce formează obiectul celor doua cauze, considerând îndeplinite disp. art. 164 Cod pr. civila, a dispus conexarea dosarului nr- la dosarul nr-.
După întrunirea cauzelor, reclamanta - prin avocat - a precizat obiectul acțiunii învederând instanței ca nu solicita restituirea lotului 43, ci a lotului 47 și a construcției.
In aceeași ședința, instanța a admis excepția lipsei calității de reprezentant a domnului avocat in privința reclamantelor si constatând ca avocatul nu a putut face dovada împuternicirii acordate de aceste persoane pentru promovarea acțiunii ce constituie obiectul dosarului nr-. Prin urmare, considerând îndeplinite condițiile art.161 alin.2 Cod pr. civila, instanța a dispus anularea parțiala a acestei cereri, constatându-se legal investita numai cu acțiunea formulate de.
Ulterior, prin cererea înregistrata la 21.10.2008, reclamanta a precizat obiectul cererilor conexe arătând ca în rezolvarea directă notificărilor nr.94 și 97 din 14.02.2002, solicită a se dispune restituirea în natură a imobilului casă parter + etaj, cu 12 camere, cunoscută sub numele de " " și a terenului aferent, în suprafață de 420 mp, adică lotul 47 care a făcut parte din proprietatea denumită - Dr. situat în prezent în Nord,-, preluate în mod abuziv de stat în baza Decretului nr.92/1950, publicat în Buletinul Oficial nr.36/1950, anexa II, poziția nr.196, cu privire la construcție și a Decretului nr.111/1951, cu privire la terenul aferent acesteia.
În soluționarea contestației formulate împotriva dispoziției nr.750/ 03.11.2006, solicită a se dispune înlăturarea din textul dispoziției a tuturor mențiunilor referitoare la " ", mențiuni care privesc, în fapt, notificarea nr.97/2002, lotul 47, lot pe care se află în realitate această, și nicidecum notificarea nr.94/2002, la care se referă dispoziția atacată, și care în final privește numai lotul 43, lot la care nu mai există nici o pretenție.
La termenul din 18.11.2008, reclamanta si-a modificat acțiunea sub aspectul cadrului procesual pasiv in sensul introducerii in cauza a Serv 96 pentru ca, în rezolvarea directa a notificărilor nr.94 si nr. 97 din 14.02.2002, sa se dispună restituirea in natura de către aceasta a imobilului casa, cu 12 camere, cunoscuta sub numele, si a terenului aferent in suprafața de 420 mp, adică lotul nr. 47, care a făcut parte din proprietatea denumita - dr., situate in Nord,-.
Prin sentința civilă nr. 4/06.01.2009 Tribunalul Constanțaa admis în parte acțiunea înregistrată sub nr- în contradictoriu cu Primăria Orașului, Primarul Orașului și 96 A fost anulată decizia nr. 750/3.11.2006 emisă de Primarul Orașului. A fost obligat Primarul Orașului să emită dispoziție de restituire în natură a suprafeței de 270 mp teren situat în Nord,-. S-a respins contestația formulată în contradictoriu cu 96 Sud ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
A fost admisă în parte acțiunea înregistrată sub nr-.
A fost obligată pârâta 96 Sud să emită o decizie de restituire în natură a imobilului construcție, suprafață construită de 134,76 mp situat în Nord,-, județ S-a respins cererea de restituire în natură a aceluiași imobil în contradictoriu cu Primăria Orașului și Primarul Orașului, ca neîntemeiată.
S-a respins cererea de restituire în natură a terenului formulată în contradictoriu cu 96 Sud, ca nefondată.
Pentru a pronunța această soluție prim instanță a reținut, în esență, că reclamanta s-a legitimat ca succesoare a defunctului, fostul proprietar al " " - construcție având 12 camere și o capacitate de 50 de persoane, și a terenului aferent în suprafață de 134,75 mp, imobil preluat în baza Decretului nr. 92/1950, aflat în prezent în posesia 96 Sud - construcția și a Orașului - terenul.
Întrucât terenul nu este afectat de detalii de sistematizare, fiind liber de construcții, iar " "- construcție în suprafață de 134,75 mp - se află în administrarea 96 și parțial este închiriată unor persoane fizice, instanța a reținut că este posibilă restituirea în natură a întregului imobil, dispozițiile art. 9 din Legea nr. 10/20901 fiind pe deplin aplicabile în cauză.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal au declarat apel pârâții Primarul Orașului, Orașul și 96.
Pârâții Orașul și Primarul Orașului au criticat legalitatea hotărârii Tribunalului Constanța sub următoarele aspecte:
Instanța de fond a reținut în mod greșit că reclamanta are calitatea de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii în temeiul Legii nr. 10/2001.
Reclamanta nu are calitate de succesor al fostului proprietar - defunctul - întrucât este doar un simplu legatar cu titlu particular al soției fostului proprietar -, decedată la 13 ianuarie 1991, conform certificatului de moștenitor nr. 319/09.04.1991.
Chiar dacă întreaga masă succesorală rămasă de pe urma defunctului a fost transmisă soției supraviețuitoare - - în calitate de moștenitor testamentar - aceasta din urmă neavând descendenți a lăsat un legat cu titlu particular în beneficiul reclamantei, căreia i-a transmis locul de veci, iar legatari universali au fost desemnat nepoții și.
La rândul ei pârâta 96 a criticat legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe sub următoarele aspecte:
-Prima instanță a dezlegat în mod greșit problema calității
reclamantei de persoană îndreptățită să beneficieze de măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001, aceasta neavând calitate de moștenitoare a defunctului, întrucât a fost desemnată ca legatar cu titlu particular al defunctei - soția supraviețuitoare a fostului proprietar, în timp ce copii reclamantei au fost desemnați ca legatari universali.
-Instanța a încălcat principiul contradictorialității, întrucât proba cu
epertiză tehnică de identificare construcției - " " nu a fost efectuată și cu participarea 96, aceasta fiind introdusă în cauză în urma modificării acțiuni reclamantei, după administrarea probei cu expertiză.
Analizându-se legalitatea și temeinicia hotărârii apelate în raport de criticile pârâților se constată că apelurile sunt nefondate.
1.Criticile ce vizează modalitatea de soluționare a problemei de drept relative la calitatea reclamantei de persoană îndreptățită să beneficieze de măsuri reparatorii conform Legii nr. 10/2001 pentru imobilul - " " și teren aferent în suprafață de 134,75 mp, fosta proprietate a defunctului,invocate în ambele apeluri formulate de pârâți, se rețin a fi nefondate și urmează a fi respinse, instanța urmând să răspundă printr-un considerent comun.
Pornind de la rațiunea adoptării Legii nr. 10/2001 privind situația
juridică a unor imobile preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exprimată în caracterul profund reparatoriu, este de precizat că prin acest act normativ legiuitorul a urmărit să înlăture prejudiciile suferite de proprietari pentru abuzurile săvârșite de stat.
Conform art. 3 și 4 din Legea nr. 10/2001, sunt îndreptățite la măsuri reparatorii constând în restituirea în natură sau, după caz, prin echivalent, persoanelor fizice, proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora și moștenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptățite.
Potrivit înscrisurilor depuse la dosar și necontestate de pârâți - imobilul notificat de reclamantă a fost proprietatea numitului, zis.
În urma decesului lui, care a intervenit la data de 13.01.1991, s-a emis certificatul de moștenitor nr. 319/09.04.1991 rectificat prin încheierea de rectificare nr. 1274/17.09.2009, emisă de Asociați "" (filele 28-30 dosar apel)
Conform certificatului de moștenitor mai sus invocat, autoarea a dispus printr-un testament olograf de averea deținută la data decesului, desemnându-i ca legatari cu titlu particular atât pe, în calitate de nepoată de soră - căreia i-a revenit un loc de veci, cât și pe numiții și - în calitate de nepoți - cărora le-a revenit un imobil și bunurile mobile din această locuință.
În încheierea de rectificare a certificatului de moștenitor nr. 319/1991 s-a menționat în mod expres faptul că fiecare dintre cei trei moștenitori au calitate de legatari cu titlu particular, autoarea stabilind prin testamentul autentic bunurile ce vor reveni fiecărui nepot și respectiv strănepot.(fila 30 dosar apel)
De reținut că la momentul deschiderii succesiunii defunctei, nu fusese adoptată Legea nr. 10/2001, astfel încât aceasta nu a dispus prin testament cu privire la imobilul situat în Nord, compus din " "și terenul în suprafață de 270 mp, situație în care devin pe deplin aplicabile dispozițiile art. 4 alin. (2) și (3) din Legea nr. 10/2001.
Mențiunile din certificatul de moștenitor fac deplina dovadă
împotriva succesorilor, atâta vreme cât nu s-a dovedit că acordul este urmarea unui viciu de consimțământ.
Certificatul de moștenitor este opera acordului de voință al succesorilor. El va putea fi atacat de aceștia, în cadrul procedurii jurisdicționale contencioase, pe motiv că a fost viciat prin eroare sau violență consimțământul unora dintre moștenitori. Critica nu se adresează în această ipoteză direct actului notarial, ci modului în care a fost manifestat acordul de voință al succesorilor, caz în care acțiunea este supusă prescripției de trei ani, prevăzute de art. 3 din Decretul nr. 167/1958.
În speță se reține că prin certificatul de moștenitor nr. 319/9.04.1991 rectificat prin Încheierea de rectificare nr. 1274/17.09.2009 s-a reținut că atât, cât și numiții - și au avut calitatea de legatari cu titlu particular ai defunctei, conform testamentului olograf încheiat la 29.04.1989, calitate pe care niciunul dintre moștenitori nu a înțeles să o conteste, certificatul de moștenitor rectificat nefiind contestat în justiție.
Prin urmare la momentul apariției Legii nr. 10/2001 și formulării notificării întrunea atât calitatea de legatar cu titlu particular al defunctei - beneficiara dreptului de proprietate asupra unui loc de veci, cât și pe aceea de moștenitor legal, în calitate de nepoată de soră, conform art. 4 alin. (3) din Legea nr. 10/2001.
Codul civil nu exclude coexistența moștenirii legale cu cea testamentară,de cujusputând dispune prin testament de o parte din averea sa, urmând ca restul averii să fie deferită cu respectarea dispozițiilor legale ce reglementează succesiunea legală, conform art. 650 Cod civil.
În conformitate cu dispozițiile art. 887 cod civil "se poate dispune prin testament de toată sau de o fracțiune din starea cuiva sau de unul sau mai multe obiecte determinate".
Cum apelanții pârâți nu au contestat certificatul de moștenitor nr. 319/1991 rectificat prin încheierea nr. 1274/17.09.2009, în condițiile art. 88 din Legea nr. 36/1995, se reține că acesta face dovada față de terți - respectiv față de pârâți - cu privire la calitatea de moștenitor testamentar al reclamantei, alături de ceilalți doi legatari cu titlu particular.
Cum masa succesorală rămasă de pe urma defunctei
nu a fost epuizată prin legatele cu titlu particular menționate în testamentul olograf întocmit la 20.04.1989, iar reclamanta, pe lângă calitatea de legatar cu titlu particular, întrunește și calitatea de nepoată de soră, având vocație legală la succesiuna mătușii sale, prin notificarea formulată în condițiile Legii nr. 10/2001 a fost repusă în termenul legal de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul legii speciale.
Astfel art. 4 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 dispune că de prevederile acestei legi beneficiază și moștenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptățite, iar alin. (3) al textului dispune că succesibilii care după data de 6 martie 1945 n u au acceptat moștenirea sunt repușide dreptîn termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul legii.
Cererea de restituire are deci valoarea de acceptare a succesiunii pentru bunurile a căror restituire se solicită în temeiul acestui act normativ, atât practica judiciară, cât și doctrina statuând constant că vocația la restituire este restrânsă doar cu privire la persoanele ce au renunțat expres la moștenire, legea acoperind ipoteza celor care nu au făcut acte de acceptare a moștenirii.
Prin urmare, Tribunalul Constanțaa reținut în mod judicios că
reclamanta are calitate de persoană îndreptățită să beneficieze de măsuri reparatorii pentru imobilul notificat - " " și terenul aferent de 270 mp, bun moștenit de la autoarea - sa și care la rândul său era moștenitoarea fostului proprietar al imobilului, defunctul.
Se reține a fi nefondate și criticile apelantei pârâte "
96" ce vizează nulitatea expertizei tehnice imobiliare efectuate în cauză în dosarul nr-, cât și soluționarea cauzei cu încălcarea principiului contradictorialității probelor administrate.
Principiul contradictorialității, ce guvernează procesul civil, impune
judecătorului sarcina de a veghea ca toate elementele susceptibile să influențeze soluționarea pe fond a litigiului să facă obiectul unei dezbateri în contradictoriu între părți. Pentru a asigura respectarea acestei cerințe, instanța este obligată să pună în discuția părților toate chestiunile de care depinde soluționarea cauzei, iar în cazul în care în cauză au fost administrate probatorii cu înscrisuri sau expertize, părților trebuie să li se asigure posibilitatea să se familiarizeze cu probele de la dosarul cauzei. Conform principiului egalității armelor în procesul civil trebuie acordat ambelor părți un drept comparabil de acces la dosarul cauzei. (CEDO: Bendenoun contra Franței, hot. din 24.01.1994, seria A, nr. 284) În cază se reține că administrarea probei cu expertiză și accesul la probatoriul administrat în cauză au fost realizate cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare fără a prejudicia vrei parte din dosar.
Conform disp. art. 208 Cod proc. civilă "Dacă pentru expertiză este
nevoie de o lucrare la fața locului, ea nu poate fi făcută decât după citarea părților prin carte poștală recomandată, cu dovadă de primire.".
În cauză se reține că expertiza tehnică imobiliară pentru
identificarea ternului în suprafață de 270 mp și a construcției edificată pe acest teren - fostă proprietate a autorului reclamantei, - a fost încuviințată și administrată în dosarul civil nr- al Tribunalului Constanța cu respectarea dispozițiilor art. 208 Cod proc. civilă, toate părțile din acest dosar fiind legal convocate la efectuarea expertizei. La momentul realizării acestei expertize părți în dosarul nr- erau numai reclamanta și pârâții Orașul și Primarul Orașului.
Se reține că reclamanta a formulat două notificări pentru restituirea
imobilului în litigiu și anume nr. 97/14.02.2002 emisă prin BEJ - prin care se solicita restituirea în natură a terenului - lot 47, din parcelarea "Dr. " în suprafață de 420 mp, și notificarea nr. 94/14.02.2002 prin care se solicita restituirea în natură a imobilului cu 12 camere-" ", situat în Nord,- și a terenului aferent în suprafață de 420 mp - lot 43 din parcelarea "-".
Notificarea nr. 97/14.02.2002 ce viza exclusiv terenul aferent
construcției a fost soluționată prin emiterea dispoziției nr. 750/3.11.2006 contestată în dosarul civil nr-.
Întrucât notificarea nr. 94/14.02.2002 care viza și restituirea
" " nu a fost soluționată în termenul legal prescris de Legea nr. 10/2001, reclamanta a înțeles să formuleze o nouă acțiune în justiție, pentru a solicita soluționarea directă a notificării și implicit cenzurarea refuzului nejustificat al unității deținătoare de a restitui imobilul, cauză ce a fost înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Constanța. La termenul de judecată din 16.0p9.2009 s-a dispus conexarea celor două cauze, în vederea soluționării unitare a cererilor reclamantei (fila 30).
După conexarea celor două dosare și efectuarea unei expertize
tehnice de specialitate prin care s-a concluzionat că spre deosebire de teren, care se află în proprietatea orașului, construcția " " se află în administrarea unei societăți comerciale cu capital integral de stat - " 96", reclamanta și-a completat cererea de chemare în judecată, solicitând chemarea în judecată și a pârâtei "" 96 (fila 5, dosar nr- al Tribunalului Constanța, vol. II).
După chemarea sa în judecată, apelanta pârâtă "" 96
legal citată, pentru termenul de judecată din 18.11.2008 (fila 52, dosar nr- al Tribunalului Constanța, vol. II) a luat procedura din stadiul în care se afla și aceasta nu a înțeles să conteste constatările expertizei și nici nu a solicitat refacerea sau completarea acestei probe.
Mai mult, în apel reprezentantul apelantei nu contestă identificarea
imobilului notificat de reclamantă, și arată că nu înțelege să solicite completarea probatoriului conform art. 295 Cod proc. civilă sub aspectul identificării " ".
Constatându-se că în cauză nu s-a produs apelantei pârâte nicio
vătămare, prin probatoriul administrat în cauză și implicit prin valorificarea de către intimată a expertizei de identificare a construcției notificate de reclamantă, ce nu ar putea fi înlăturată decât prin anularea hotărârii judecătorești, nefiind întrunite condițiile art. 105 alin. (2) Cod proc. civilă, se va respinge ca nefondată și această critică.
Conform art. 296 Cod proc. civilă pentru considerentele expuse se
vor respinge toate apelurile pârâților ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelurile formulate de pârâții ORAȘUL PRIN
PRIMAR și PRIMARUL ORAȘULUI, cu sediile în Sud,-, județul C și SC -, cu sediul în Sud,-, județul C, împotriva sentinței civile nr. 4 din 6 ianuarie 2009 pronunțate de Tribunalul Constanța - Secția civilă în dosarul civil nr- (număr în format vechi 4654/2006), în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în B,-, bloc 9Livada,. 1, etaj 1,. 5, sector 4, ca nefondate.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 2009.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Jud.fond-
Red.dec.jud./07.12.2009
Tehnored.gref./6ex./21.12.2009
Emis 4 com./21.12.2009
Președinte:Mihaela PopoacăJudecători:Mihaela Popoacă, Daniela Petrovici