Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 281/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 281/
Ședința publică din data de 13 octombrie 2009
PREȘEDINTE: George Popa judecător
JUDECĂTOR 2: Irina Alexandra Boldeavicepreședintele Curții de Apel
Grefier - - - -grefier șef secție
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pe rol, apelul civil declarat de către reclamantul împotriva sentinței civile nr. 548 din 30.03.2009 pronunțată de Tribunalul Galați, în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI G, în acțiune civilă formulată în baza Legii 10/2001.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul că este al 2-lea termen de judecată în apel; apelul civil este declarat în termen, motivat și scutit de plata taxei judiciare de timbru; s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
CURTEA
Asupra apelului civil de față.
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la nr- pe rolul Tribunalului Galați, reclamantul - Gaf ormulat contestație împotriva Dispozițiilor nr. 3248/SR/12.01.2007, nr. 3255/SR/18.01.2007 și nr. 3332/SR/05.04.2007 emise de Primarul Municipiului
În motivarea contestației reclamantul a arătat că soția sa, în prezent decedată, a solicitat prin notificările nr. 324/2001, 325/2001 și 326/2001 retrocedarea imobilelor preluate abuziv de stat, situate în G,-,- - 3 și, respectiv, str. -. - nr. 1 și a anexat la notificările respective actele de proprietate cu privire la cele trei imobile.
A mai a arătat reclamantul că potrivit normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 sarcina probei proprietății și a deținerii legale a acesteia la momentul deposedării abuzive revine persoanei care se pretinde a fi îndreptățită, iar în cazul în care pentru imobilul respectiv nu se poate face dovada formală a preluării de către stat, iar imobilul se regăsește în patrimoniul statului după data invocată ca fiind data preluării bunului, soluționarea notificării se va face în funcție și de acest aspect - faptul că imobilul se regăsește în patrimoniul statului constituie o prezumție relativă de preluare abuzivă, astfel că prin lege se urmărește lichidarea situației de deținere abuzivă a imobilelor și restituirea către cei care dețin actele de proprietate, deci către proprietari.
Reclamantul a mai precizat că, deși i s-a solicitat, Primăria nu dovedește proprietarului de drept prin ce mijloace, hotărâri, decizii, încheieri legale de documente a intrat în posesia imobilelor și le-a evidențiat în inventarul primăriei și chiar dacă ele există, ele sunt nule prin lege.
Reclamantul a solicitat restituirea în natură a imobilelor sau acordarea de despăgubiri bănești, în situația în care restituirea în natură nu este posibilă.
Pârâtul Municipiul G, prin Primar, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestațiilor ca nefondate, arătând că reclamantul și autoarea acestuia nu au făcut dovada deposedări abuzive de către stat a imobilelor revendicate, deși li s-a solicitat să depună înscrisuri, în acest sens, prin adresele nr. 23850/07.03.2005, nr. 23812/07.03.2005 și nr. -/18.12.2006.
Prin sentința civilă nr. 548 din 30.03.2009 a Tribunalului Galația fost respinsă contestația formulată de contestatorul - G împotriva dispoziției nr. 3255/SR din 18.01.2007 emisă de Primarul municipiului G, ca fiind tardiv formulată iar contestațiile formulate împotriva dispozițiilor nr. 3248/SR din 12.01.2007 și nr. 3332/SR din 05.04.2007 ca nefondate.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin notificarea nr. 324/17.09.2001, numita - a solicitat, în temeiul Legii nr. 10/2001, măsuri reparatorii prin echivalent sub forma de despăgubiri bănești, pentru imobilul situat în G,-, iar prin dispoziția nr. 3248/SR/12.01.2007 emisă de Primarul Municipiului G cererea a fost respinsă cu motivarea că solicitanta nu a făcut dovada deposedării de către stat a imobilului revendicat.
Prin notificarea nr. 325/17.09.2001 - a solicitat, în temeiul aceleiași legi, măsuri reparatorii prin echivalent sub forma de despăgubiri bănești, pentru imobilul situat în G, str. -. -, nr. 1, iar prin dispoziția nr. 3332/SR/05.04.2007 emisă de Primarul Municipiului G cererea a fost respinsă cu aceeași motivare, că solicitanta nu a făcut dovada deposedării de către stat a imobilului revendicat.
Prin notificarea nr. 326/17.09.2001 - a solicitat, în temeiul Legii nr. 10/2001, măsuri reparatorii prin echivalent sub forma de despăgubiri bănești, pentru imobilul situat în G,--3, iar prin dispoziția nr. 3255/SR/18.01.2007 emisă de Primarul Municipiului G cererea a fost respinsă pentru același motiv, că solicitanta nu a făcut dovada deposedării.
Din actele depuse la dosar (filele 63, 66 și 101) instanța a reținut că - a decedat la data de 29.03.2003, iar de pe urma acesteia a rămas ca unic moștenitor acceptant, reclamantul - G, în calitate de soț.
Potrivit disp. art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 decizia sau, după caz, dispoziția motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul unității deținătoare sau, după caz, al entității învestite cu soluționarea notificării, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Potrivit confirmării de primire privind dispoziția nr. 3255/SR/2007 aflată la fila 197 din dosar această dispoziție a fost comunicată reclamantului la data de 5.02.2007, iar în memoriul înregistrat sub nr. 8635/22.02.2007 la Consiliul Local G și aflat la fila 189 din dosar reclamantul a precizat că a primit dispoziția nr. 3255/SR/2007.
În raport de această situație și având în vedere că reclamantul a promovat contestația de față la data de 25.04.2007 (data poștei menționată pe plicul de expediere) tribunalul a constatat că reclamantul a promovat contestația împotriva dispoziției nr. 3255/SR/2007 după expirarea termenului de 30 de zile de la comunicare.
Cu privire la celelalte două imobile, instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 10/2001 imobilele care fac obiectul acestei legi sunt imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum și cele preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940 asupra rechizițiilor și nerestituite.
În notificările formulate, autoarea reclamantului a menționat că imobilele revendicate au fost preluate abuziv de regimul totalitar, fără titlu și fără a primi în schimb compensații bănești, dar nu a făcut nici o precizare cu privire la modalitatea de deposedare și nici cu privire la anul când imobilele ar fi fost preluate de stat.
Prin adresa nr. 50116/29.05.2008 Primăria Gam enționat că pe amplasamentul solicitat de reclamant, respectiv străzile - -, - și -. - nr. 1 sunt edificate blocuri de locuințe și că imobilele în litigiu nu figurează în evidența contabilă a primăriei mun. G în conformitate cu registrul inventar.
Este adevărat că art. 1 litera e Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 instituie o prezumție relativă de preluare abuzivă în cazul în care pentru imobilul respectiv nu se poate face dovada formală a preluării de către stat (de exemplu, decizia administrativă nu este găsită), iar imobilul respectiv se regăsește în patrimoniul statului după data invocată ca fiind data preluării bunului.
Instanța a apreciat, însă, că pentru a da eficiență acestei prezumții era necesar ca reclamantul să facă dovada că imobilele revendicate se aflau în proprietatea soției sale, - sau a autorilor acesteia la momentul deposedării de către stat.
Cu privire la imobilul situat în G,- a fost depusă la dosar copia actului de vânzare-cumpărare nr. 995/1913 (filele 163, 164 din dosar) din care rezultă că, mama persoanei solicitante, -, a cumpărat un imobil compus din teren cu clădiri situat în G,-.
La dosar nu a fost depusă, însă, nici o dovadă din care să rezulte că după data de 6 martie 1945 imobilul s-a mai aflat în proprietatea acesteia și că imobilul a fost preluat abuziv din proprietatea persoanei solicitante sau a autoarei acesteia.
Cu privire la imobilul situat în G, str. -. - nr. 1 fost depusă copia actului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2856/13.08.1927 (fila 76 - vol.II din dosar) și copia actului de schimb autentificat sub nr. 631/21.02.1931 (filele 146, 147 din dosar) din care rezultă că și (părinții numitei - ) au dobândit în proprietate imobilul situat în G, str. -. - nr. 1.
Referitor la acest imobil reclamantul a mai depus la dosar un certificat privind plata impozitelor (fila 82 vol. II), care este, însă, emis în anul 1936.
Reclamantul a mai depus la dosar în copie cartea imobilului din str. -. -, nr. 1 care poartă data de 7.12.1945 (fila 54 vol. II) și în care este menționat că un apartament din acest imobil este deținut de, în calitate de proprietar, însă la rubrica observații este consemnat că acesta este decedat.
Din actul de notorietate autentificat sub nr. 394/27.03.1944 rezultă, de asemenea, că la data respectivă, era decedat, iar de pe urma acestuia au rămas ca moștenitori trei copii, respectiv, - și.
Tribunalul a reținut, astfel, că înscrisul aflat la fila 54 nu reflectă clar situația imobilului din str. -. - nr. 1 sub aspectul titularului dreptului de proprietate la data respectivă.
Pe de altă parte, față de actele de proprietate depuse la dosar cu privire la acest imobil tribunalul a considerat necesară în cauză administrarea probei cu expertiză topografică, pentru identificarea amplasamentului imobilului și stabilirea întinderii suprafeței de teren ce a intrat în proprietatea statului, însă reclamantul a comunicat instanței că nu este de acord cu administrarea acestei probe.
Pentru toate aceste considerente Tribunalul a constatat că în mod legal prin dispozițiile nr. 3248/SR/12.01.2007 și nr. 3332/SR/05.04.2007 emise de Primarul Municipiului G s-a reținut că persoana solicitantă nu a făcut dovada preluării abuzive a imobilelor în litigiu din patrimoniul său sau a autorilor săi.
Împotriva sentinței civile nr. 548 din 30.03.2009 a Tribunalului Galația declarat apel reclamantul criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie.
În esență a susținut că nu deține alte acte în afara celor care au fost deja depuse la dosar care să dovedească dreptul de proprietate asupra imobilelor revendicate și preluarea abuzivă a acestora de către stat și că, oricum, împrejurarea că imobilul se regăsește în patrimoniul statului după data invocată ca fiind data preluării, constituie o prezumție relativă de preluare abuzivă.
Apreciind că a făcut pe deplin dovada proprietății, a preluării abuzive și a calității de persoană îndreptățită, reclamantul a solicitat admiterea apelului și schimbarea în tot a sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
Apelul este nefondat.
Conform dispozițiilor art. 3 alin. 1 lit. a, ale art. 23 din Legea nr. 10/2001 și ale art. 1 din Normele de aplicarea unitară a Legii nr. 10/2001, sarcina probei proprietății, a deținerii legale a acesteia la momentul deposedării abuzive și a calității de persoană îndreptățită la restituire revine persoanei care pretinde dreptul, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. a) și ale art. 23 din lege. În cazul în care pentru imobilul respectiv nu se poate face dovada formală a preluării de către stat (de exemplu, decizia administrativă nu este găsită, iar imobilul respectiv se regăsește în patrimoniul statului după data invocată ca fiind data preluării bunului), soluționarea notificării se va face în funcție și de acest element, faptul că imobilul se regăsește în patrimoniul statului constituind o prezumție relativă de preluare abuzivă.
În speță, în notificările formulate, autoarea reclamantului a menționat că imobilele revendicate au fost preluate abuziv de regimul totalitar, fără titlu și fără o justă despăgubire dar, așa cum a reținut și instanța de fond, nu a făcut nici o precizare cu privire la modalitatea de deposedare și nici cu privire la anul când imobilele ar fi fost preluate de stat.
Este cert că, la acest moment, pe amplasamentul solicitat de reclamant, respectiv străzile - -, - și -. - nr. 1 sunt edificate blocuri de locuințe, imobilele în litigiu nemaifiind evidențiate în contabilitatea Primăriei mun.
Este adevărat că art. 1 lit. e din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 instituie o prezumție relativă de preluare abuzivă în cazul în care pentru imobilul respectiv nu se poate face dovada formală a preluării de către stat (de exemplu, decizia administrativă nu este găsită), iar imobilul respectiv se regăsește în patrimoniul statului după data invocată ca fiind data preluării bunului.
Fiind, însă, vorba de o prezumție relativă, beneficiarul acesteia, în speță reclamantul, trebuie să dovedească faptul vecin și conex pe care se sprijină prezumția și care este mult mai ușor de dovedit, respectiv împrejurarea că, la momentul preluării imobilelor de către stat, acestea se găseau, cel puțin, în proprietatea autorilor soției reclamantului.
Curtea constată că, sub acest aspect, în mod corect instanța de fond a reținut, pe baza unei analize judicioase a actelor existente la dosar, că reclamantul nu a putut produce dovezi clare din care să rezulte că, după data de 6 martie 1945, cele două imobile situate în G,- și, respectiv, strada -. -, nr.1 se mai aflau în proprietatea autorilor soției reclamantului și că acestea ar fi fost preluate abuziv de stat de la aceștia.
Astfel, deși cu privire la imobilul situat în G,- s-a făcut dovada, cu copia actului de vânzare-cumpărare nr. 995/1913, că, mama soției reclamantului, -, a cumpărat un imobil compus din teren cu clădiri situat în G,-, la dosar nu a fost depusă, nici o altă dovadă care să ateste că după data de 6 martie 1945 imobilul s-a mai aflat în proprietatea sa și că acesta a fost preluat abuziv în proprietatea statului.
Cu privire la imobilul situat în G, str. -. - nr. 1 fost depusă copia actului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2856/13.08.1927 (fila 76 - vol.II din dosar) și copia actului de schimb autentificat sub nr. 631/21.02.1931 (filele 146, 147 din dosar) din care rezultă că și (părinții numitei - ) au dobândit în proprietate imobilul situat în G, str. -. - nr. 1, imobil pentru care s-a făcut dovada plății impozitului doar până în anul 1936.
Ulterior acestui moment nu există nici un alt act care să dovedească faptul că imobilul s-a aflat în continuare în proprietatea cumpărătorilor. Din copie cărții imobilului din str. -. -, nr. 1 care poartă data de 7.12.1945, rezultă doar că un singur apartament din acest imobil mai era deținut de, în calitate de proprietar, însă la rubrica "observații" se menționează că acesta este decedat, împrejurare confirmată și prin actul de notorietate autentificat sub nr. 394/27.03.1944.
În aceste condiții, în mod corect Tribunalul a reținut că înscrisurile depuse de reclamant la dosar nu sunt suficiente pentru a lămuri fără nici un dubiu situația imobilelor revendicate sub aspectul titularului dreptului de proprietate la data preluării acestora de către stat, astfel încât, reclamantul nu poate beneficia de prezumția instituită prin dispozițiile art. 1 lit. e din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 aprobate prin HG nr. 250/2007.
Cum nici în apel nu au putut fi administrate alte probe, reclamantul precizând în mod expres că nu deține alte acte care să dovedească existența imobilelor în proprietatea autorilor soției sale la data preluării acestora de către stat, Curtea urmează a constata că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, astfel încât, în conformitate cu dispozițiile art. 296 Cod procedură civilă, va respinge apelul declarat de reclamant ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul civil declarat de către reclamantul împotriva sentinței civile nr. 548 din 30.03.2009 pronunțată de Tribunalul Galați, în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 13 octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - |
Grefier, - - |
Red. și tehnoredactat motivare /13.11.2009
decizie VM/16.11.2009
4 ex./16.11.2009
Fond: Tribunalul Galați - judecător -ta
Com. 2 ex./17.11.2009
- -
- Primăria mun.
Președinte:George PopaJudecători:George Popa, Irina Alexandra Boldea
