Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 283/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 283
Ședința publică de la 29 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Ionescu
JUDECĂTOR 2: Dan Spânu
Grefier - -
Pe rol, judecarea apelului declarat de reclamantul, cu domiciliul în B,-, sector 6, cod poștal nr. -, împotriva sentinței civile nr. 244 de la 03 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Civilă în dosar nr-, în contradictoriu intimatul pârât CONSILIUL LOCAL TG. J, cu sediul în Tg.J,-, județul G, având ca obiect LEGEA 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit apelantul reclamant și intimatul pârât CONSILIUL LOCAL TG.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care Curtea, constatând cauza în stare de soluționare, a luat în examinare apelul.
CURTEA
Asupra apelului civil de față;
Prin acțiunea înregistrată la 17.09.2008, reclamantul a solicitat ca în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local Tg.-J, să se dispună predarea patrimoniului material și cultural al autorilor săi, precum și a fructelor pe care acest bun le putea produce, respectiv chiria începând cu anul 1950, când s-a aplicat Decretul nr.92/1950.
În drept a invocat Legea nr.10/2001 și Legea nr.247/2005, dispozițiile Constituției României, precum și Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertățile Fundamentale amendată de protocolul 1, însoțită de protocolul adițional și de protocoalele 4, 6, 7, 12 și 13.
Intimatul Consiliul Local al Municipiului Tg.-J a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondată, invocând lipsa calității procesuale pasive, arătând că reclamantul trebuie să precizeze dacă înțelege să se judece în obligația de emitere a unei dispoziții de soluționare a notificării, sau înțelege să solicite despăgubiri în echivalent pentru imobilul preluat abuziv și demolat. Intimatul a învederat instanței că nu a emis o dispoziție întrucât nu s-au depus de reclamant actele solicitate de la acesta prin adresa nr.28798/01.11.2001.
În ședința publică din 12.11.2008 reclamantul a depus o precizare și completare la acțiune, invocând dispozițiile Legii nr.112/1995, Legii nr.10/2001, Legii nr.247/2005, solicitând predarea imobilului descris în notificare și care a fost preluat în mod abuziv.
Prin sentința civilă 244 din 3 decembrie 2008 a Tribunalului Gorjs -a respins acțiunea.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că obiectul acțiunii îl constituie plângere întemeiată pe dispozițiile Legii nr.10/2001 iar reclamantul nu a fost de acord cu efectuarea unei expertize tehnice de specialitate pentru a se identifica imobilul descris în notificare, motiv pentru care nu s-a putut reține dacă imobilul a fost demolat sau nu, iar în situația în care nu a fost demolat care este unitatea deținătoare.
S-a avut în vedere că reclamantul nu a depus acte de proprietate în vederea soluționării notificării sau a acțiunii, și nici decretul de naționalizare, sau decretul de expropriere și anexa la decret, fișa tehnică a imobilului și acte de stare civilă, astfel că s-au considerat incidente disp.art.1169 Pr.Civ.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, motivând că instanța a respins în mod greșit acțiunea, fără lămuri care trebuia să fie conținutul raportului de expertiză ce urma a fi administrat și fără a lua în considerare actele de proprietate depuse de reclamant la dosar. Apelantul a solicitat să i se predea imobilul autorilor săi și să fie obligat pârâtul la plata de despăgubiri pentru prejudiciul cauzat de la data preluării abuzive a imobilului.
Dat fiind efectul devolutiv al apelului și dispozițiile art. 294 c, în apel s-a încuviințat proba cu acte, fiind depuse la dosar acte de stare civilă, și proba cu expertiză tehnică, pentru identificarea imobilului.
Analizând probele administrate instanța reține că reclamantul este moștenitorul autoarei, care a avut în proprietate un imobil situat în loc. Târgu J,-, compus din casă cu trei camere și bucătărie, șopru din lemn și suprafața de 400. teren aferent.
Din matricola nr. 2 pentru stabilirea impozitului pe clădiri rezultă că în anul 1950 imobilul a fost naționalizat, astfel că în temeiul art. 2 lit. a și art. 1 din legea 10/2001, imobilul poate face obiectul acordării măsurilor reparatorii prevăzute de legea specială, reclamantul formulând notificare la 11.94.2001 prin care a solicitat restituirea în natură a imobilului.
Ulterior, în fișa imobilului depusă în apel la fila 46, casa de locuit și magazia apar ca fiind imobile expropriate, suprafața totală construită fiind de 117,10. Cu privire la teren nu se fac precizări în acest act. Cum în actul respectiv nu se precizează de la cine a operat exproprierea și nu există alte înscrisuri din care să rezultă modalitatea de preluare a imobilului prin expropriere direct de la autorii reclamantului, instanța va avea în vedere că autorii au pierdut proprietatea în anul 1950, prin naționalizare, conform mențiunii din fișa de stabilire a impozitului.
Deși unitatea deținătoare nu a emis o dispoziție față de notificarea adresată, instanța de judecată are posibilitatea de a se pronunța asupra cererii formulate de persoana îndreptățită, deoarece refuzul unității de a răspunde notificării echivalează cu o respingere a cererii iar reclamantul nu poate fi lipsit de drepturile ce i se cuvin, ca beneficiar al legii reparatorii.
Prin raportul de expertiză realizat în apel a fost identificată o suprafață de 723. și s-a stabilit că din aceasta, suprafața de 288. din este ocupată de un bloc de locuințe și un punct termic, suprafața de 252. constituie teren din jurul blocurilor și 162. este suprafață ce intră în proprietatea unor persoane private.
Potrivit art. 10 din legea 10/2001, în situația imobilelor preluate abuziv și a construcțiilor demolate, restituirea în natură se poate face numai pentru terenurile libere, iar pentru construcțiile demolate urmează a fi acordate măsuri reparatorii prin echivalent. În sensul legii, constituie teren liber acele suprafețe care nu sunt ocupate de construcții autorizate, nu sunt afectate de servituți legale sau de amenajări de utilitate publică.
În speță, reclamantul a făcut dovada că autoarea sa a avut în proprietate suprafața de 400. teren aferent construcției și obiectul notificării l-a constituit acest imobil, aspect relevat de faptul că, deși prin notificare imobilul nu este identificat decât prin adresă, se face referire la actul care dovedește proprietatea, respectiv matricola nr. 2. Așadar, obiectul acțiunii nu îl poate constitui întreaga suprafață de teren identificată de expert, ci suprafața de teren solicitată prin notificare și apoi prin acțiune, cea de 400.
Terenul în litigiu nu reprezintă teren liber, fiind ocupat de blocuri de locuințe și suprafața aflată în jurul acestor blocuri. Chiar dacă terenul nu este ocupat integral de construcții, suprafața aflată în imediata vecinătate a blocurilor se încadrează în noțiunea de teren afectat unor amenajări de utilitate publică, fiind necesar pentru accesul în locuințe, parcări, zona de spații verzi, astfel că nu se poate dispune restituirea în natură.
Ca urmare, reținând că reclamantul a făcut dovada că autoarea sa a avut în proprietate un imobil preluat de stat prin naționalizare și că în prezent construcția a fost demolată iar terenul este ocupat de construcții și detalii de sistematizare, potrivit art. 1, art. 2 alin. a și art. 10 din legea 10/2001 se impune acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, al căror cuantum va fi stabilit în condițiile Titlului VII din legea 247/2005.
Întrucât tribunalul nu a făcut aplicarea acestor dispoziții legale, potrivit art. 296 se va admite apelul, se va schimba sentința în sensul că se va admite în parte acțiunea.
Se va constata că reclamantul este îndreptățit la acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, pentru imobilul situat în Tg. -, compus din casă de locuit din zid, acoperită cu țiglă, compusă din 3 camere și bucătărie, șopru din lemn, și 400. teren.
Se va respinge cererea privind restituirea în natură a imobilului și privind acordarea despăgubirilor deoarece în sistemul legii reparatorii, care reprezintă norma specială și derogatorie de la dreptul comun, nu se prevedere această modalitate de reparare a prejudiciilor cauzate prin preluarea abuzivă de către stat a imobilelor.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite apelul declarat de reclamantul, cu domiciliul în B,-, sector 6, cod poștal nr. -, împotriva sentinței civile nr. 244 de la 03 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Civilă în dosar nr-, în contradictoriu intimatul pârât CONSILIUL LOCAL TG. J, cu sediul în Tg.J,-, județul
Schimbă sentința civilă nr. 244 de la 03 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Civilă în dosar nr-în sensul că admite în parte acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local Tg.-
Constată că reclamantul este îndreptățit la acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, pentru imobilul situat în Tg. -, compus din casă de locuit din zid, acoperită cu țiglă, compusă din 3 camere și bucătărie, șopru din lemn, și 400. teren, potrivit Titlului VII din legea 247/2005
Respinge cererea pentru restituirea în natură a imobilului și pentru acordarea despăgubirilor pentru lipsa de folosință a imobilului
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 29 Octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red./tehnored. GI
4ex/2.11.2009/ Jud. fond
Președinte:Gabriela IonescuJudecători:Gabriela Ionescu, Dan Spânu
