Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 296/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIE Nr. 296

Ședința publică de la 10 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Oana Ghiță

JUDECĂTOR 2: Sorin Drăguț

Grefier: - - -

*****

Pe rol, judecarea apelului declarat de petenta cu domiciliul în comuna Ocol, județul M împotriva sentinței civile nr. 173 de la 16 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți - Secția Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata PRIMĂRIA MUNICIPIULUI DR.TR. S cu sediul în-, județul M, având ca obiect legea 10/2001.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns procurator reprezentând apelanta petentă, lipsind intimata PRIMĂRIA MUNICIPIULUI DR.TR.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;

Procurator a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare și a învederat că nu mai are cereri de formulat.

Instanța a atras atenția procuratorului asupra incidenței în cauză a dispozițiilor art. 68 alin. 4 Cod procedură civilă.

Nemaifiind excepții de invocat, probe de administrat, alte cereri de formulat, curtea constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul.

Procurator reprezentând apelanta petentă a solicitat admiterea apelului.

CURTEA:

Asupra apelului de față;

La data de 31.10.2008, s-a înregistrat pe rolul Secției Comerciale și de contencios Administrativ a Tribunalului Mehedinți sub nr- contestația formulată de contestatoarea F, în contradictoriu cu Primăria Municipiului Dr. Tr. S, împotriva dispoziției nr.3645/29.10.2008, emisă în baza Legii nr.10/2001 de Primarul Municipiului Dr. Tr.

În motivare, contestatoarea a arătat că în fapt, în baza Legii nr.10/2001 s-a adresat cu notificarea nr.1358/2001 Primăriei Municipiului Dr. Tr. S, prin care a solicitat restituirea în echivalent a terenului de 1 ha. pe care l-a avut în proprietate tatăl său, potrivit actului autentic nr.266/04.04.1951, teren situat în DTS, vecin spre răsărit cu șoseaua T S - și spre apus cu șoseaua T S -, actualmente zona - - și că în prezent, terenul este ocupat de case care s-au construit între timp.

Că, deși în conținutul dispoziției de respingere primăria recunoaște că terenul este intravilan în pct. " - ", greșit face aplicarea disp.art.8 al.1 din Legea 10/2001, care prevăd că nu intră sub incidența acestei legi terenurile situate în extravilanul localităților la data preluării abuzive sau la data notificării.

A susținut că în cazul său, primăria trebuia să facă aplicarea disp.art.7 al.2 din Legea 10/2001 și să emită o dispoziție de restituire în echivalent a terenului de 10.000 mp. cu un alt teren de aceeași suprafață, situat în pct. " R nr.3" pe care l-a primit prin HG nr.81/2006.

În dovedire, contestatoarea a depus la dosar următoarele înscrisuri: dispoziția nr.3645/29.10.2008 emisă de Primarul municipiului Dr. Tr. S, actul autentic nr.266/1951, actul sub semnătură privată intitulat "chitanță" încheiat la 07.04.1951 și HG nr.81/2006.

Prin încheierea de ședință din 4.12.2008, Secția Comercială și de Contencios Administrativ din cadrul Tribunalului Mehedinți, a transpus cauza pe rolul Secției Civile pentru competentă soluționare.

La această secție, cauza s-a înregistrat sub nr-.

Contestatoarea a mai depus următoarele înscrisuri: procura nr.2273/28.11.2008 prin care îl împuternicește pe să o reprezinte și decizia nr.190/12.05.1977 emisă de Comitetul Executiv al Consiliului Popular al municipiului Dr. Tr.

În baza rolului activ, instanța a solicitat relații de la Primăria Municipiului Dr. Tr. S, căreia i-a cerut documentația ce a stat la baza emiterii deciziei contestate, documentație ce s-a înaintată cu adresa nr.3078/17.02.2009 (13-21).

În ședința publică din 09 martie 2009, procuratorul reclamantei a menționat că terenul de 1 ha, pe care l-a solicitat în baza Legii nr.10/2001, a figurat în registrul agricol al comunei Ocol.

Prin sentința civilă nr.173 din 16 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, s-a respins contestația formulată de petenta în contradictoriu cu intimata Primăria Municipiului Dr. Tr.

În motivarea sentinței s-a reținut că prin actul autentificat sub nr.266/7.04.1951 reclamanta a făcut dovada că autorul său a avut în proprietate suprafața de 1 ha. teren agricol, pe care a dobândit-o de la, însă nu a dovedit prin ce modalități a fost preluat terenul și nici faptul că deținea acest teren atunci când menționează că i s-a preluat abuziv.

Chiar în lipsa unei astfel de dovezi privitoare la preluarea abuzivă, aceasta ar putea fi constatată de instanță, însă numai în cazul în care terenul proprietatea solicitantului se află în proprietatea persoanei de la care îl solicită prin notificare și că în cauză, terenul pretins de reclamantă nu este deținut de pârâtă, ci este ocupat de construcții particulare.

S-a apreciat că susținerea reclamantei că ulterior preluării abuzive, fostul Consiliu Popular a atribuit soțului reclamantei o parte din acest teren pentru a-și construi o casă, nu conduce la dovedirea preluării abuzive a terenului de 1 ha. solicitat prin notificare, iar învecinările terenului atribuit prin decizia din anul 1977 nu corespund nici în cea mai mică măsură cu vecinătățile din actul de proprietate nr.266/1951.

S-a reținut că în cauză reclamanta nu făcut dovada proprietății imobilului în momentul preluării abuzive și nici dovada preluării abuzive.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel reclamanta, criticând-o ca nelegală și netemeinică.

În dezvoltarea motivelor de apel s-a invocat că instanța a făcut o greșită apreciere și interpretare a probelor administrate, precum și o greșită aplicare a legii.

S-a arătat că în cauză făcut dovada calității de proprietar a autorului său asupra suprafeței de 1 ha., precum și a preluării abuzive, care rezultă din faptul că terenul se afla în posesia pârâtei.

S-a invocat că a făcut dovada că terenul se află pe teritoriul administrativ al Primăriei Dr. Tr. S, respectiv în punctul " ", fapt recunoscut de pârâtă și care prin modul de redactare a dispoziției, i-a recunoscut reclamantei și calitatea de "fost proprietar" a autorului său, reținând în mod greșit că bunul nu face obiectul legii.

S-a susținut că reținerea instanței că nu s-a făcut dovada preluării abuzive este greșită, întrucât s-a făcut această dovadă,preluarea abuzivă fiind prezumată.

Apelul nu este fondat, pentru următoarele considerente:

Domeniul de aplicare al Legii nr.10/2001 este stabilit numai la acele preluări abuzive produse în intervalul 6 martie - 22 decembrie 1982, iar invocarea oricăror altor temeiuri de preluare abuzivă anterioară sau posterioară acestei perioade de referință, nu este admisibilă în cadrul acestei proceduri.

Potrivit art. 3 sunt îndreptățite la măsuri reparatorii, persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora.

Sarcina probei deținerii proprietății, incumbă persoanei care pretinde dreptul ( potrivit principiului "actori incumbit probatio" ).

Prezumția relativă a preluării abuzive operează numai în situația în care s-a făcut dovada proprietății și a faptului că bunul se află în patrimoniul statului și nu există acte doveditoare privind preluarea imobilului ( art. 3.1 din Normele Metodologice ).

Se constată că în cauză reclamanta nu a făcut dovada deplină a faptului că autorul său a fost proprietarul bunului revendicat, la data preluării de către stat.

Astfel, deși se invocă ca și temei juridic al dovezii dreptului de proprietate actul autentic nr.266/7 aprilie 1951, din analiza acestui act rezultă că acesta nu reprezintă o convenție de vânzare - cumpărare validă, care să transfere dreptul de proprietate asupra bunului care a făcut obiectul convenției, ci doar o promisiune de vânzare - cumpărare, iar în cauză nu s-a făcut dovada că această promisiune de vânzare - cumpărare s-a finalizat prin încheierea actului de vânzare - cumpărare, astfel că nu a operat transferul dreptului de proprietate către autorul reclamantei, astfel că aceasta nu are calitatea de persoană îndreptățită, în sensul legii.

În raport de acest considerent, celelalte aspecte invocate de către apelantă privind identificarea suprafeței de teren și caracterul preluării, nu mai au relevanță juridică.

Având în vedere aceste considerente, urmează ca în baza art.296 Cod pr. civilă, a se respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de petenta cu domiciliul în comuna Ocol, județul M împotriva sentinței civile nr. 173 de la 16 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți - Secția Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata PRIMĂRIA MUNICIPIULUI DR.TR.

Cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 10 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red.Judec.-

Tehn./4 ex.

30.11.2009

Jud.fond

Președinte:Oana Ghiță
Judecători:Oana Ghiță, Sorin Drăguț

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 296/2009. Curtea de Apel Craiova