Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 303/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
- Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie -
DOSAR NR-
DECIZIA Nr. 303
Ședința publică din data de 14 martie 2008
PREȘEDINTE: Gherghina Niculae
JUDECĂTORI: Gherghina Niculae, Constanța Ștefan Ana Roxana C -
- ---
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamantele, domiciliată în B,-, -.67,.14, sector 2, domiciliată în B,-, sector 1, domiciliată în B,str.-, nr.20, sector 5, -, domiciliată în P,- C, jud.P, toți prin prin procurator G, domiciliat în B,-,.2,.5, sector 1, împotriva sentinței civile nr.1130 pronunțată la data de 12 decembrie 2007 de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimații-pârâți Municipiul B - prin primar, cu sediul în B, județul B, Spitalul de Psihiatrie, jud.B, SC SRL, cu sediul în-, jud.B, SC, cu sediul în-, jud.B, cu sediul în--11și Ministerul Sănătății, cu sediul în B, str.-.-, nr.1-3, sector1.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții-reclamanți - asistată, - prin procurator G reprezentați de avocat - din Baroul București, intimații-pârâți Spitalul de Psihiatrie prin avocat din Baroul Buzău și SC SRL B, prin avocat din Baroul Buzău, lipsind intimații-pârâți Municipiul B-prin primar, SC B, B și Ministerul Sănătății
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care apărătorii părților având pe rând cuvântul, arată că nu mai au alte cereri de formulat iar curtea ia act de aceste declarații, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat - având cuvântul pentru recurenții-reclamanți solicită admiterea recursului potrivit motivelor depuse în scris la dosar.
Consideră hotărârea nr.1130/2007 netemeinică și nelegală.
Un prim motiv de recurs se referă la împrejurarea că instanța a constatat necompetența teritorială a Tribunalului Buzău, întemeiată pe dispozițiile art.26 alin.3 din Legea 10/2001 cu modificările și completările ulterioare. Or, în cauza de față aceste dispoziții nu-și găsesc aplicarea.
.//.
-2-
S-a considerat că Tribunalul București este competent deoarece pârâtul Ministerul Sănătății, care este administrator al unei porțiuni din terenul Spitalului, are sediul în Dar instanța nu a ținut cont că în cauză sunt mai mulți pârâți, nu doar Ministerul Sănătății, printre pârâți fiind și Primăria Mun.B care este încă posesoare a terenului pe care se află imobilele-clădiri al căror administrator este Ministerul Sănătății.
Aplicabile sunt dispozițiile art.13 alin.2 cod pr.civilă - potrivit cărora când imobilul este situat în circumscripțiile mai multor instanțe, cererea se va face la instanța domiciliului sau reședinței pârâtului, dacă acesta se află în vreuna din aceste circumscripții cărora se află imobilul. Totodată, arată că prin admiterea excepției necompetenței teritoriale s-au încălcat și dispozițiile art.6 din CEDO.
În ceea ce privește a doua excepție admisă de instanță, cea a lipsei calității procesuale pasive a Municipiului B-prin primar, arată că este netemeinică și nelegală admiterea acestei excepții.
Tribunalul Buzăua dispus repunerea pe rol a cauzei pentru a se pronunța asupra excepției necompetenței teritoriale a instanței; reclamantele nu au pus în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei Or, excepția de necompetență teritorială fiind una absolută, orice alt act făcut după admiterea acesteia este lovit de nulitate. Excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei B fiind unită cu fondul cauzei, instanța nu se mai putea pronunța asupra ei.
Cu precizarea că cererea a fost inițial formulată în anul 2004 și că se mai judecă într-un dosar aflat pe rolul Curții de APEL PLOIEȘTI și care în prezent este suspendat urmare apariției Legii 10/2001, solicită admiterea recursului și trimiterea dosarului la ribunalul Buzău spre competentă soluționare.
Avocat pentru intimatul-pârât Spitalul de Psihiatrie, solicită admiterea recursului dar având în vedere alte considerente decât cele expuse de recurenți.
Consideră că sunt aplicabile dispozițiile art.26 alin.3 din Legea 10/2001 referitoare la competența teritorială și ale art.9 cod pr.civilă.
Astfel, atâta timp cât sediul unității deținătoare se află în B, Tribunalul Buzău este instanța competentă să soluționeze cauza.
Avocat având cuvântul pentru intimatul-pârât SC SRL B, consideră că soluția Tribunalului Buzău este temeinică și legală.
Cadrul procesual a fost ales de către reclamanți, care au chemat în judecată (printre alți pârâți) Ministerul Sănătății și AVAS Este adevărat că Ministerul Sănătății deține marea majoritate a terenului și clădirile iar de la AVAS, SC SRL a preluat bunurile, AVAS-ul garantând dreptul de proprietate al acestei pârâte.
Urmează a se avea în vedere și decizia nr.3130/07.04.2004 aflată la fila 5 dosar.
Solicită respingerea recursului, Tribunalul București este competent în soluționarea cauzei.
Cu cheltuieli de judecată.
.//.
-3-
Curtea:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la ribunalul Buzău sub nr.2/03.01.2006, reclamanții, - și - au chemat în judecată pe pârâta Primăria Mun.B prin primar, solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța să constate că cererea formulată în baza Legii 10/2001 modificată prin Legea 247/2005, a fost formulată în termenul prevăzut de această lege și obligarea pârâtei la soluționarea cererii formulate de reclamanți în baza Legii 247/2005.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că la data de 10.08.2005 au formulat cerere de retrocedare a suprafețelor de teren și imobilelor clădiri confiscate de stat de la părinții lor, că aceiași cerere au formulat-o și în baza Legii 10/2001 dar nici până în momentul introducerii acțiunii pârâta nu a răspuns, ci a trimis cererile către alte organisme, fiind astfel nevoiți să promoveze o nouă cerere la care li s-a răspuns că este tardivă, ultimul termen de depunere a cererilor fiind 14.02.2002.
Pârâta a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivat de faptul că imobilul nu se află în posesia sau proprietatea sa, pentru acesta fiind deja emisă decizie de către Spitalul de.
Reclamantele au precizat că înțeleg să solicite instanței ca prin sentința ce va pronunța să fie obligată pârâta să le recunoască dreptul asupra terenului în suprafață de 768 mp. ce a fost cedat SC "" SA de către Alimentara, care la rândul său o primise de la Consiliul Local B și suprafața de 855,27 mp. domeniul public.
Au solicitat introducerea în cauză a SC ""SA B, care să fie obligată să le recunoască dreptul lor asupra terenului în suprafață de 768 mp. situat în B,- și să le restituie în natură această suprafață sau să le remită contravaloarea acesteia în sumă de 65.271 USD plus dobânda la data plății.
Prin încheierea din 29.03.2006, instanța a dispus introducerea în cauză a SC SA B iar prin încheierea din 10.05.2006 s-a dispus introducerea în cauză a AVAS
Pârâta SC SA B a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive și pe cale de consecință scoaterea acesteia din cauză, întrucât bunul nu se află în proprietatea sa, fiind înstrăinat iar privatizarea a fost realizată de către fostul FPS, actualmente AVAS B, astfel încât în mod corect primăria a trimis actele - notificarea și actele doveditoare, acestei instituții în vederea soluționării.
De asemenea, pârâta AVAS B, prin întâmpinare, a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, cu motivația că notificarea depusă de reclamanți le-a fost comunicată de Primăria B cu adresa nr.14344/2004 iar termenul limită de depunere era 14.02.2002, și pentru faptul că nu este deținătorul imobilului pentru a putea să-l restituite în natură, nefiind incidente prevederile art.21 din Legea 10/2001.
Prin cererea înregistrată la aceeași instanță sub nr.941/18.04.2006, reclamantele prin procurator au chemat în judecată pe pârâtul Spitalul de și pentru Măsuri de Siguranță, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dipună obligarea pârâtului să le restituie în natură imobilul-teren în
-4-
suprafață de 4984,32 mp. și clădirile situate pe acest teren compuse din 5 locuințe, imobile situate în B,- și stabilirea ca termen a menținerii afectațiunii imobilului, durata de un an de la momentul când pârâtul era obligat să soluționeze cererea de restituire conform Legii 247/2005, respectiv 8 octombrie 2005.
La cererea părților, prin încheierea din 05.07.2006 Tribunalul Buzăua dispus conexarea dosarului nr.941/2006 la dosarul nr.2/2006, conform art.164 cod pr.civilă.
La termenul din 20.09.2006, la cererea reclamanților, instanța a dispus introducerea în cauză în calitate de pârâte a SC SRL B și SC B pentru că o parte din terenul notificat se află în proprietatea acestora, astfel că hotărârea trebuie să le fie opozabilă.
Prin aceeași încheiere instanța a admis cererea privind efectuarea unor expertize tehnice specialitatea topografie și construcții, pentru identificarea imobilelor și stabilirea situației juridice a acestora.
După efectuarea expertizelor, reclamantele și-au modificat acțiunea în sensul că au solicitat restituirea în natură a următoarelor suprafețe de teren: 5173,50 mp. teren folosit de Sapitalul de, 606 mp. teren deținut de SC, 123 mp. teren deținut de SRL B, 30 mp. teren deținut de SC SA B și 666,09 mp. teren deținut de Primăria B și Consiliul Local al Mun.
În ședința publică din 12.12.2007 instanța a pus în dicuția părților excepția invocată din oficiu la data de 14.11.2007 privind necompetența teritorială iar prin sentința civilă nr.1130/12.12.2007 s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Mun.B prin primar, s-a admis excepția de necompetență teritorială a Tribunalului Buzău invocată din oficiu de instanță și în baza disp. art.158 cod pr.civilă s-a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Tribunalului București - Secția civilă, competent să soluționeze cauza conform art.26 alin.3 din Legea 10/2001.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prevederile art.26 alin.3 din Legea 10/2001 stabilesc o competență teritorială exclusivă care are un caracter derogativ de la dreptul comun, competența revenind secției civile a tribunalului în a cărei circumscripție teritorială se află sediul unității deținătoare.
În speță, unitatea deținătoare, în sensul dispozițiilor Legii 10/2001 este, conform rapoartelor de expertiză întocmite de experții și, Ministerul Sănătății și Familiei, cealaltă parte a terenului aflându-se în posesia celor două societăți - SC SRL și SC prin cumpărare de la SC SA, societate privatizată anterior intrării în vigoare a Legii 10/2001 de fostul FPS, actualmente AVAS
De altfel, la fila 51 dosar există Decizia nr.3830/07.09.2004 privind oferta de acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent emisă de Ministerul Sănătății - Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță, decizie dată conform Legii 10/2001 în forma inițială.
În aceste condiții, față de modificările aduse Legii 10/2001 prin Legea 247/2005, imobilul din litigiu face parte din categoria celor prevăzute în anexa 2 la Legea 10/2001, situație în care reclamantele sunt îndreptățite să solicite restituirea lor în natură, astfel că singurul care poate dispune acest lucru este Ministerul Sănătății și
-5-
Familiei conform Hotărârii nr.1106/10.10.2002, ce are sediul în B, astfel că în cauză competența aparține Tribunalului București - Secția civilă.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamantele, susținând că în mod greșit s-a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu de instanță, întrucât competența în soluționarea prezentei cauze aparține Tribunalului Buzău, în circumscripția căruia se află imobilul, fiind vorba de o competență teritorială absolută și exclusivă, reglementată de art.13 cod pr.civilă.
Recurentele reclamante au mai arătat că nelegală este și măsura admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, întrucât repunerea pe rol a cauzei s-a dispus doar pentru discutarea excepției necompetenței teritoriale, nu s-a pus în discuția părților excepția lipsei calității procesuale pasive, încălcându-se astfel principiul oralității și contradictorialității și, mai mult, necompetența teritorială odată constatată, face ca instanța să nu se mai pronunțe pe fondul cauzei.
Or, excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei B, fiind unită cu fondul cauzei, instanța nu se mai putea pronunța asupra acesteia.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, sentința pronunțată, constată că este afectată legalitatea acesteia, recursul fiind fondat și urmează a fi admis deoarece:
Potrivit art.21(1) din Legea 10/2001 republicată, "imobilele - terenuri și construcții - preluate în mod abuziv, indiferent de destinație, care sunt deținute la data intrării în vigoare a prezentei legi de o regie autonomă, o societate sau o companie națională, o societate comercială la care statul sau o autoritate a administrației publice centrale sau locale este acționar ori asociat majoritar, de o organizație cooperatistă sau de orice altă persoană juridică de drept public, vor fi restituite persoanei îndreptățite, în natură, prin decizie sau, după caz, prin dispoziție motivată a organelor de conducere ale unității deținătoare."
Rezultă deci că restituirea în natură se va face direct de către unitatea care deține imobilul solicitat.
Prin unitate deținătoare se înțelege orice persoană juridică de drept public sau de drept privat creată de stat sau, după caz, de autoritățile administrației publice centrale ori locale, precum și organizațiile cooperatiste care dețin cu orice titlu imobilele preluate în mod abuziv în condițiile prevăzute de art.2 din Legea 10/2001.
În speță, după conexarea dosarului nr.941/2006 la dosarul nr.2/2006 aflate pe rolul Tribunalului Buzău - fila 159 vol.1, și efectuarea rapoartelor de expertiză topo și constructor, reclamantele și-au precizat acțiunea solicitând restituirea în natură a suprafeței de teren de 5173,50 mp. deținută de Spitalul de din anul 1977, 606 mp. teren deținut de SC B, 123 mp. teren deținut de SC SRL B, 39 mp. teren deținut de SC SA B, 606, 09 mp. teren deținut de Primăria B și a clădirilor deținute de Spitalul.
Prin raportul de expertiză topo întocmit de expert s-a identificat terenul din litigiu în suprafață totală de 5902,50 mp. deținătorii actuali ai terenului fiind: Spitalul de - pe 5173, 50 mp.; SC B pe 606 mp. și SC SRL B pe 39 mp. - filele 231 - 233 vol 1.
-6-
De asemenea, prin raportul de expertiză constructor întocmit de expert, s-au identificat construcțiile situate pe acest teren și deținătorii actuali ca fiind Spitalul de - B, SC SRL B și SC B, din care reclamantele au solicitat restituirea în natură a construcțiilor deținute de Spitalul notate cu 2,3, 5, 6, 7, 8, 9 pe schița de plan-anexă la raportul de expertiză.
Rezultă așadar că deținătoarele imobilului teren și construcții în sensul Legii 10/2001 își au sediul în județul B iar competența materială în soluționarea cererii reclamantelor întemeiată pe Legea 10/2001 aparține Tribunalului Buzău, în conformitate cu prevederile art.26 alin.(3) din Legea 10/2001 republicată.
Tribunalul Buzău are și o competență teritorială exclusivă întrucât imobilul este situat în circumscripția sa teritorială, competență reglementată de art.13 (1) cod pr.civilă în sensul că "cererile privitoare la bunuri imobile se fac numai la instanța în circumscripția căreia se află imobilele".
De altfel, cererea reclamantelor cu privire la imobilul din litigiu întemeiată pe Legea 10/2001 a mai făcut obiectul unui litigiu soluționat de Tribunalul Buzău prin sentința civilă nr.488/18.05.2005, apelul declarat de reclamante aflându-se pe rolul Curții de APEL PLOIEȘTI în dosar nr.8086/2005, în care s-a dispus suspendarea soluționării apelului în baza disp. art.46 (1) din Legea 10/2001 modificată prin Legea 247/2005 - fila 56 vol. 1, litigiu declanșat de reclamante ca urmare a emiterii de către Spitalul de - jud.B a deciziei nr.3830/07.09.2004 și nu se către Ministerul Sănătății și Familiei, așa cum greșit a reținut Tribunalul Buzău - filele 51 și 59 vol. 1.
De aceea, urmează ca în baza disp. art.312 alin.1 și 5 cod pr.civilă, să fie admis recursul, casată sentința cu trimitere la ribunalul Buzău pentru soluționarea pe fond a cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantele, domiciliată în B,-, -.67,.14, sector 2, domiciliată în B,-, sector 1, domiciliată în B,str.-, nr.20, sector 5, -, domiciliată în P,- C, jud.P, toți prin prin procurator G, domiciliat în B,-,.2,.5, sector 1, împotriva sentinței civile nr.1130 pronunțată la data de 12 decembrie 2007 de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimații-pârâți Municipiul B - prin primar, cu sediul în B, județul B, Spitalul de Psihiatrie, jud.B, SC SRL, cu sediul în-, jud.B, SC, cu sediul în-, jud.B, cu sediul în--11și Ministerul Sănătății, cu sediul în B, str.-.-, nr.1-3, sector 1 și în consecință:
.//.
-7-
Casează sus-menționata sentință cu trimitere la ribunalul Buzău pentru soluționarea pe fond a cauzei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 14 martie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Gherghina Niculae, Constanța Ștefan Ana Roxana
- - C - ---
Grefier,
Operator de date cu caracter
personal Nr.notificare 3120
red. NG/tehnored.VM
3 ex./26.03.2008
f- Tribunalul Buzău
Președinte:Gherghina NiculaeJudecători:Gherghina Niculae, Constanța Ștefan Ana Roxana
