Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 317/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,

PENTRU MINORI ȘI FAMILIE

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR. 317/A/2009

Ședința publică din 2 decembrie 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Tania Antoaneta Nistor

--- -

JUDECĂTOR 2: Traian Dârjan

- -

GREFIER:

- -

S-au luat în examinare apelurile declarat de pârâții STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și, respectiv de AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR împotriva sentinței civile nr. 79 din 10 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe reclamanții și, având ca obiectplângere în baza Legii nr. 10/2001.

La apelul nominal se prezintă reclamantul-intimat, asistat de avocat -, în substituirea d-nei avocat -, care o reprezintă și pe reclamanta-intimată, lipsă fiind restul părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Apelul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 27 noiembrie 2009, pârâta-apelantă Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a depus la dosar, prin registratura instanței, concluzii scrise.

Reprezentanta reclamanților-initmați depune la dosar delegația de substituire și concluzii scrise.

Nefiind alte cereri în probațiune de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra apelurilor.

Reprezentanta reclamanților-intimați și susține concluziile scrise depuse la dosar, arată că acceptă valoarea stabilită de expert prin răspunsul la obiecțiuni, respectiv 168.260 euro, astfel că sunt de acord cu apelul declarat de pârâta Autoritatea Naționlă pentru Stabilirea Despăgubirilor doar sub acest aspect, și solicită respingerea tuturor apelurilor declarate în cauză, sub celelalte aspecte. Solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a Statului Român întrucât calitatea statului de a fi obligat la despăgubiri rezidă și în împrejurarea că acesta a edictat legi de reparare și proceduri care nu funcționează. Solicită de asemenea respingerea excepției necompetenței materiale a Tribunalului Cluj cu privire la cererea introductivă de instanță, formulată prin memoriul de apel d e către pârâta Autoritatea Națională pentru Stabilirea Despăgubirilor, întrucât instanța de fond în mod corect a tranșat această chestiune. Nu solicită cheltuieli de judecată.

CURTEA

Prin sentința civilă nr. 79 din 10 februarie 2009 Tribunalului Cluj au fost respinse excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul Român prin Ministreul Finanțelor Publice, a lipsei de competență materială a tribunalului, a inadmisibilității atragerii în proces a pârâtei Autoritatea națională pentru Restituirea Proprietăților și a inadmisibilității acțiunii invocate de către pârâte. A fost admisă acțiunea formulată de către reclamanții și, împotriva pârâților Statul Român prin ministerul finanțelor bucurești și Autoritatea Națională Pentru Restituirea Proprietăților B și,în consecință, a stabilit valoarea despăgubirilor pentru imobilul menționat în Dispoziția nr.219/2008 emisă de către Primarul Municipiului C-N,teren în suprafață de 328 mp. situat în C-N--38,C la suma de 637 220 lei. Au fost obligați pârâții în solidar la plata în favoarea reclamanților a sumei de 637 220 lei cu titlul de despăgubiri acordate pentru imobilul teren menționat anterior,în temeiul Legii 10/2001 2001 plus dobânda legală de la data rămânerii definitive și irevocabile a sentinței și până la plata efectivă. Au fost obligați pârâții în solidar la plata în favoarea reclamanților a cheltuielilor de judecată,1000 lei.

Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut ca Statul Român prin Ministerul Finanțelor are calitate procesuala pasiva, deoarece are atribuții directe in procedura de restituire si asigurarea fondurilor necesare pentru listarea la Bursa a Fondului Proprietatea,iar titlurile de despăgubire sunt emise pe seama statului.

A fost respinsă și excepția necompetentei materiale a tribunalului, deoarece 10/2001atribuie plenitudine de competență acestei instanțe, cu excepția atacării deciziilor emise de Comisia Centrală de Stabilirea Despăgubirilor. A fost respinsă excepția inadmisibilității introducerii in cauză a Autorității Naționale Pentru Restituirea Proprietarilor, deoarece aceasta pârâtă a fost introdusă in condițiile art. 132 Cod Civil.

In ceea ce privește fondul cauzei, tribunalul a reținut că prin dispoziția primarului nr. 2190/2008 s-a stabilit în favoarea reclamanților, dreptul la despăgubiri pentru imobilul, teren situat in C N,--38. Această dispoziție nu a parvenit pârâtei Autoritatea Națională Pentru Restituirea Proprietăților, deși a trecut mai mult de un an de la data emiterii dispoziției. Obținerea titlului de despăgubiri nu ar garanta reclamanților faptul că vor intra in posesia unei sume de bani, sau acțiuni la Fondul Proprietatea. Din raportul de expertiză a rezultat că valoarea imobilului este mai mare de 500.000 lei, cat se poate plăti efectiv in baza unui titlu de plată și in consecință a admis acțiunea stabilind despăgubiri bănești pentru imobil. Instanța de fond a avut in vedere practica Curții Europene, respectiv Cauza Radu împotriva României din 20 iulie 2006. În această cauză, Curtea a constatat ca Fondul Proprietatea nu funcționează intr-o manieră susceptibilă de a conduce la acordarea unei indemnizații, deși trebuia să funcționeze din 2006. Apoi procedura internă, art.3 lit. h din Titlul VII din 247/2005 prevede că titlurile de plată, care încorporează titlurile de valoare, se plătesc in două tranșe, pe parcursul a 2 ani, la concurența sumei de 500.000 lei, deși valoarea titlurilor depășește aceasta suma.

Tribunalul a conchis că legislația internă încalcă drepturile reclamanților și în temeiul art.1 Protocolul 1 CEDO a obligat pârâții în solidar la plata sumei de 637.220 lei cu titlu de despăgubiri acordate reclamanților, plus dobânda legală, de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii.

Împotriva acestei decizii au formulat apel pârâții Autoritatea Națională Pentru Restituirea Proprietăților și Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor.

Autoritatea Națională Pentru Restituirea Proprietăților a solicitat anularea sentinței civile deoarece a fost pronunțată cu încălcarea competentei altei instanțe, competent aparținând Curții de Apel in prima instanța, in ipoteza in care se va trece peste aceasta excepție s-a solicitat respingerea acțiunii fata de apelanta ca inadmisibila, sau in subsidiar ca nefondata.

In motivarea apelului s-a arătat ca tribunalul nu era competent sa soluționeze un litigiu care are ca obiect o obligație de a face respective obligarea apelantei de a face o plata in temeiul OUG 81/2007. Efectuarea unei plăti implica existent unui titlu de plata care trebuia emis de Autoritatea Naționala Pentru Restituirea Proprietarilor, in numele si pe seama statului Procedura prevăzuta de OUG/81/2007 fiind ulterioara finalizării procedurii administrative reglementate prin 10/2001, care stabilește că tribunal este instanță competenta sa se pronunțe asupra tuturor pretențiilor de restituire decurgând din acest act normativ. Ulterior finalizării procedurii prevăzute de 10/2001 se declanșează procedura administrativa prevăzuta de 247/2005 care stabilește cuantumul final al despăgubirilor cuvenite pentru imobilele preluate in mod abuziv. In opinia apelantei procedura se finalizează cu emiterea de către Comisia Centrala a titlului de despăgubire care se valorifica in condițiile OUG 81/2007. Au fost invocate dispozițiile art. 3 Cod Procedura civila si art. 1 al. 1 din HG 361/2005 completata prin HG 1068/2007 din care rezulta ca Autoritatea Naționala Pentru Restituirea Proprietarilor este organ de specialitate al administrației publice central si atunci competenta ar reveni in prima instanță curții de apel.

In al doilea rând s-a invocat ca introducerea in cauza a paratei s-a făcut fără respectarea dispozițiilor legale in materie si aceasta nu are atribuții in aceasta faza administrativa. Apelanta arătat ca putea fi introdusa in cauza numai ca urmare a formulării unei cereri de chemare in garanție sau potrivit art. 64 Cod Procedura Civila, printr-o cerere de arătare a titularului dreptului cu respectarea termenelor de depunere unor astfel de cereri. Cererea de extindere formulate de reclamanți nu îmbracă o astfel de forma, fiind inadmisibila cererea de extindere de acțiune formulate de reclamanți.

In al treilea rând a fost criticat cuantumul despăgubirilor, deoarece s-au formulat obiecțiuni la raportul de expertiza depus,care nu au fost analizate, raportul de expertiza nu a respectat standardele Internaționale de Evaluare.

In al patrulea rând s-a arătat ca soluția tribunalului nu este in concordant cu practica CEDO, suma consemnata neputând fi considerate justa, atâta timp cat nu au fost respectate internaționale de Evaluare. Apoi a fost criticat faptul ca instant a obligat parata apelanta sa plătească aceasta suma, dispoziție, care a contravenit OUG 81/2007.

Apelanta a considerat ca aprecierile instanței privind modalitatea de acordarea despăgubirilor in numerar contravin principiului separației puterilor in stat, tribunalul neputând invalida un act normative emis de Guvern. A fost invocate in acest sens cauza Broniowschi contra Poloniei.

Apelanta a apreciat ca in mod greșit a fost obligate la plata dobânzii legale, deoarece Titlul VII din 247/2005, nu prevede aceasta posibilitate.

In ceea ce privesc cheltuielile de judecata s-a menționat ca acestea sunt nejustificat de mari fata de obiectul pricinii si munca îndeplinita de avocat, solicitându-se micșorarea acestora.

Paratul Statul R prin Ministerul Finanțelor Publice a solicitat admiterea apelului si respingerea acțiunii reclamanților in contradictoriu cu acesta.

In motivarea apelului s-a arătat ca apelantul nu are calitate procesuala pasiva. Potrivit art. 25 din Decretul 31/1954 statul este persoana juridica si este reprezentat de Ministerul Economiei si Finanțelor, in afara de cazurile in care legea stabilește alte organe in acest scop. Prin 247/2005, Titlul VII s-au stabilit organele abilitate sa analizeze și să acorde despăgubiri potrivit acestei legi. Așadar Comisia Centrala pentru Stabilirea Despăgubirilor si Autoritatea Naționala pentru Restituirea Proprietarilor, care coordonează procesul de acordarea despăgubirilor: emiterea titlurilor de plata, titlurilor de conversie realizarea conversiei in acțiuni si achitarea despăgubirilor in numerar.

Apelantul a arătat ca prin /2007 s-a recunoscut posibilitatea titularului unui titlu de despăgubire emis pentru o suma de maxim 500.00 lei de a solicita despăgubiri in numerar fie conversia acestora in actiuni emise de Fondul Proprietatea. S-a mai arătat că decizia Comisiei Centrale poate fi atacata cu contestație in condițiile legii contenciosului administrative in contradictoriu cu statul. Deoarece exista o procedura de stabilirea despăgubirilor obligarea apelantului la despăgubiri este considerata ca fiind nelegala.

Apelantul a arătat ca solidaritatea pasiva nu se prezuma, izvoarele acesteia fiind voința parților sau legea, insa in aceasta cauza nu poate fi vorba de nici una din ele, nu poate fi obligat Statul prin Ministerul Finanțelor in solidar cu Autoritatea Naționala Pentru Restituirea Proprietarilor.

Apelantul a arătat că J din acțiunile Fondului Proprietatea sunt listate la Bursa de Valori din 2007 si ca acțiunile vor putea fi tranzacționate in mod liber pe piețele reglementate. S-a arătat că încă în noiembrie 2007 3.000 de persoane au primit titluri de proprietate ceea ce atesta faptul ca Fondul funcționează.

In opinia apelantului legea interna este aplicabila deoarece instituțiile abilitate exista si funcționează, realizându-se mari progrese in domeniul restituirii proprietarii si in consecința nu este aplicabila practica Curții Europene si din aceasta perspective premature a fost stabilit cuantumul despăgubirilor.

Prin întâmpinare reclamanții si au solicitat respingerea recursurilor ca nefondate, cu obligarea apelanților la plata cheltuielilor de judecata.

Analizând sentința apelata raportat la motivele de apel invocate, curtea retine următoarele:

Prin Dispoziția nr. 2190/26.03.2008 emisa de Primarul Municipiului CNs -a propus acordarea de despăgubiri in condițiile legii speciale, respective din 247/2005 pentru terenul in suprafața de 328 mp. situat in C N,--38. Aceasta dispoziție a fost contestata de către reclamanți.

Potrivit art. 26 din 10/2001 împotriva dispoziției se poate formula plângere, care este soluționata de către tribunal in prima instanța. Având in vedere ca parata Autoritatea Naționala Pentru Restituirea Proprietarilor este organ de specialitate al administrației publice central a invocate necompetenta tribunalului dea soluționa cauza, apreciind ca acest litigiu ar trebui soluționat de către Curtea de apel Cluj in prima instant, potrivit art. 3 pct. 1 Cod Procedura Civila. Înainte de a verifica propria competenta instanța trebuie sa verifice daca părțile litigante au sau nu calitate procesuala. Este invocate de către apelanta Autoritatea Naționala Pentru Restituirea Proprietarilor ca acțiunea formulată împotriva acesteia este inadmisibila, deoarece aceasta nu are atribuții potrivit 10/2001, ci atribuții de a emite titlurile de plata in numele si pe seama statului

Prin HG.361/2005 s-a înființat Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, denumită în continuare Autoritatea, organ de specialitate al administrației publice centrale,fără personalitate juridică, în subordinea Cancelariei primului-ministru, prin reorganizarea Autorității pentru urmărirea aplicării unitare aLegii nr. 10/2001.

Curtea constata ca neavând personalitate juridica parata apelanta nu poate avea calitate procesuala pasiva si de asemenea nu poate fi obligate in solidar cu Statul R la plata despăgubirilor bănești. Atribuțiile Autoritarii sunt de a acorda sprijin și îndrumare metodologica autoritarilor administrației publice locale și centrale, precum și celorlalte persoane juridice deținătoare de imobile care fac obiectul restituirii potrivitLegii nr. 10/2001, de a monitoriz procesul de aplicare aLegii nr. 10/2001, republicată; de a întocmi și ține la zi situații referitoare la imobilele restituite în natură și imobilele restituite în echivalent, etc. Apoi, prin OUG. 81/2007 s-au stabilit următoarele atribuții pentru Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților: coordonarea procesul de acordare a despăgubirilor realizând activitățile prevăzute în acte normative speciale, activități necesare implementării prezentei legi, incluzând emiterea titlurilor de plată, titlurilor de conversie, realizarea conversiei în acțiuni și achitarea despăgubirilor în numerar." Or, curtea constata ca deși parata apelanta are numeroase atribuții, neavând personalitate juridica nu are calitate de a sta in proces si nu are nici capacitate de folosința.

Pentru aceste considerente se va admite apelul paratei Autoritatea Naționala Pentru Restituirea Proprietarilor ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive.

Deoarece s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive curtea apreciază ca nu mai are suport critica privind competenta materiala a instanței de fond care ar fi influențata de calitatea de autoritate centrala.

Instanța de fond a dispus efectuarea unui raport de expertiza tehnica pentru a stabili valoarea imobilul care nu se poate restitui in natura. Valoarea terenului stabilita de domnul expert Gaf ost de 649.345 lei, echivalentul a 183.976 euro. Domnul expert ing. G este evaluator, fapt atestat de acesta in raportul de expertiza, așa incit curtea nu va primi critica apelantei Autoritatea Naționala Pentru Restituirea Proprietarilor, potrivit căreia expertiza nu a fost efectuata de o persoana abilitata.

Prin concluziile scrise, înregistrate la 20.01.2009 la instanța de fond, parata Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a formulat si obiecțiuni la raportul de expertiza care nu au fost puse in discuție in ședința publica din 27.01.2009, deși au fost formulate cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 212 al 2 Cod Procedura Civila. Având in vedere criticile invocate in motivele de apel aceste obiecțiuni au fost comunicate expertului. In răspunsul la obiecțiuni s-au refăcut calculele si s-a concluzionat, reevaluând imobilul, că valoarea de piața a imobilului in litigiu este de 594.000 lei( 47).

Motivele de apel ale paratului Statul R prin Ministerul Finanțelor sunt fondate numai din perspective valorii imobilului in litigiu nu si sub aspectul calității procesuale pasive a acestuia.

Art. 25 din Decretul 31/1954 stabilește ca Statul este persoana juridica in raporturile in care participa nemijlocit, in nume propriu, ca subiect de drepturi si obligații. In aceasta cauza instanța de fond a constatat ca legislația interna prin care se stabilesc drepturile persoanelor cărora nu li se pot restitui in natura imobilele preluate vin în contradicție cu dispozițiile art. 1 Protocolul 1 din CEDO. Corect a fost invocata de către instanța de fond, cauza Radu contra României, 2006 în care Curtea Europeana a constata ca Fondul Proprietatea nu funcționează intr-o maniera susceptibila de a conduce la acordarea efectiva a unei indemnizații. S-a reținut ca nu este contestat dreptul fiecărui stat de a reglementa modalitatea de despăgubirea foștilor proprietari ai imobilelor, după cum dorește, insa despăgubirea trebuie sa fie efectiva si nu iluzorie. Prin 247/2005, persoanele care au vocație de a fi despăgubite vor primi titluri de valoare care se pot transforma in acțiuni numai in momentul in care Fondul Proprietatea va fi cotat la bursa. Nu poate fi reținuta alegația apelantului Statul R prin Ministerul finanțelor, potrivit căreia cauza invocata este din 2006 si in prezent Fondul Proprietatea ar fi listat la bursa. Din adresa Fondului Proprietatea (41) din 10.09.2009, rezulta ca nici in prezent nu s-au finalizat formalitățile premergătoare listării la bursă. Mai mult, România a fost în continuare sancționată de instanța de la Strasbourg, în cauza Katz contra României pronunțată în 20.01.2009 Curtea Europeană a statuat după soluționarea a numeroase cauze repetitive că:"Statul trebuie să adopte o procedură prin lege, care să transforme sistemul de compensare într-unul care să acorde o compensație echivalentă, accesibilă și previzibilă în timp. Sistemul reînnoit va trebui să permită persoanelor afectate să primească compensații sau acțiuni la Fondul Proprietatea, după opțiunea lor și într-un timp rezonabil. Dat fiind faptul că precedentul judiciar cu privire la această stare de fapt și anume hotărârea Străin a fost pronunțată de C la data de 21 iulie 2005, iar în decurs de 3 ani, în pofida repetatelor modificări legislative, Curtea consideră că Guvernul va trebui să prezinte o îmbunătățire vizibilă a sistemului, cât mai curând posibil". Apoi în cauza Faimblat contra României, pronunțată în 13 ianuarie 2009, Curtea europeană a reținut că "indiferent de procedura urmată (administrativă sau judiciară), oricum, în final executarea deciziei administrative sau a hotărârii judecătorești, se face, în toate cazurile, prin procedura prevăzută de Legea nr. 247/2005 și deci prin intermediul Fondului Proprietatea, în privința căruia,Curtea a constatat deja în numeroase alte cazuri, că nu funcționează în prezent de o manieră susceptibilă să conducă la o despăgubire efectivă. Curtea a mai reținut că deși Legea nr. 10/2001 deschide reclamanților accesul la o procedură administrativă urmată, dacă este cazul și de una contencioasă, acest acces rămâne teoretic și iluzoriu, nefiind în prezent în măsură să asigure, într-un termen rezonabil, plata unei indemnizații în favoarea persoanelor pentru care nu este posibilă restituirea în natură".

Se constată că Fondul Proprietatea nu este listat la bursă și în consecință nu funcționează într-o manieră susceptibilă să indemnizeze persoanele cărora nu li s-a putut restitui imobilul în natură. Prin urmare nu poate fi primită critica apelantului potrivit căreia în prezent există o altă situație de fapt și Fondul Proprietatea funcționează.

În ipoteza în care legislația internă vine în contradicție cu tratatele și convențiile la care România este parte au prioritate convențiile internaționale, potrivit art. 20 Constituție. Deoarece 247/2005 încalcă art. 1 Protocolul 1, în mod corect instanța de fond a aplicat dispozițiile Convenției.

Întrucât legislația internă este înlăturată prin aplicarea Convenției pentru apărarea Drepturilor Omului și Libertăților fundamentale, curtea constată că are calitate procesuală pasivă în această cauză Statul Român reprezentat, potrivit art. 25 31/1954, de Ministerul Finanțelor.

Având în vedere răspunsul la obiecțiuni, pârâtul apelant Statul Român va fi obligat la plata despăgubirilor în cuantum de 549.00 lei în loc de 637.220 lei pentru imobilul situat în C N,--38, în temeiul art.1 Protocolul 1 al Convenției pentru apărarea Drepturilor Omului și Libertăților fundamentale

Pentru considerentele mai sus reținute în temeiul art. 296.Pr.Civ. vor fi admise apelurile declarate de pârâții și în consecință va fi schimbată sentința civilă în sensul că se va respinge acțiunea intentată de reclamanții și împotriva pârâtei Autoritatea Națională Pentru Restituirea Proprietăților pentru lipsa calității procesuale pasive. Se va stabili valoarea despăgubirilor pentru imobilul menționat în dispoziția nr. 219/2008 a Primarului mun. C- teren în suprafață de 328 mp, situat în C-N,--38, la suma de 594.000 lei, în loc de 637.220 lei. Va fi obligat pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor la plata în favoarea reclamanților, a sumei de 594.000 lei, cu titlu de despăgubiri acordate pentru imobilul menționat anterior, în temeiul legii nr. 10/2001, plus dobânda legală de la data rămânerii definitive și irevocabile a sentinței și până la plata efectivă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

ADMITE apelul declarat de AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR B împotriva sentinței civile nr. 79 din 20 februarie 2009 Tribunalului CLuj, pronunțată în dosar nr- pe care schimbă în sensul că respinge acțiunea intentată de reclamanții și împotriva pârâtei AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR pentru lipsa calității procesuale pasive.

ADMITE apelul declarat de pârâtul prin MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR împotriva sentinței civile nr. 79 din 10 februarie 2009 Tribunalului Cluj, pe care o schimbă în sensul că stabilește valoarea despăgubirilor pentru imobilul menționat în dispoziția nr. 219/2008 a Primarului mun. C- teren în suprafață de 328 mp, situat în C-N,--38, la suma de 594.000 lei, în loc de 637.220 lei.

OBLIGĂ pe pârâtul STATUL ROMÂN prin MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR la plata în favoarea reclamanților, a sumei de 594.000 lei, cu titlu de despăgubiri acordate pentru imobilul menționat anterior, în temeiul legii nr. 10/2001, plus dobânda legală de la data rămânerii definitive și irevocabile a sentinței și până la plata efectivă.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Dată și pronunțată în ședința publică din 2 decembrie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER

- - - - - -

Red. dact. GC.7 ex

Jud.primă instanță:

Președinte:Tania Antoaneta Nistor
Judecători:Tania Antoaneta Nistor, Traian Dârjan

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 317/2009. Curtea de Apel Cluj