Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 336/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 336
Ședința publică de la 08 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Oana Ghiță
JUDECĂTOR 2: Sorin Drăguț
Grefier: - - -
*****
Pe rol, judecarea apelului declarat de intervenienta în nume propriu cu domiciliul în C,. Roșie, -. 1,. 2, județul D împotriva sentinței civile nr. 174 de la 11 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanții moștenitori, ambii cu domiciliul în Băilești,- ( fost 41 ), județul D, cu pârâții PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B, PRIMARUL MUNICIPIULUI B, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în B,-, sector 5, având ca obiect legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanta intervenientă în interes propriu personal și asistată de avocat, intimatul reclamant moștenitor personal și asistat de avocat, același avocat reprezentând intimata reclamantă moștenitoare, lipsind intimații pârâți PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B, PRIMARUL MUNICIPIULUI B, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Nemaifiind excepții de invocat, probe de administrat, alte cereri de formulat, curtea, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra apelului.
Avocat reprezentând apelanta intervenientă în interes propriu a susținut că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică, în condițiile în care nu s-a ținut seama de faptul că prin propria sa notificare Gas pecificat textual că formulează notificarea în numele său și al autorului -. În speță, s-a făcut dovada că soția lui -. era sora lui G, a cărui fiică este intervenienta, recunoscută de instanțe ca moștenitoare a lui. O atare situație, din punctul său de vedere, se situează în sfera mandatului tacit dat reclamantului d către intervenientă pentru introducerea notificării, mandat care nu a fost revocat de vreuna dintre părți, șia cărui acceptare se desprinde din faptul executării prin introducerea notificării. De altfel, potrivit art. 1533 Cod civil, mandatul tacit poate rezulta chiar din faptul executării lui de către mandatar, concluzie rezultată și din teoria juridică.
Cu privire la întâmpinarea depusă la dosarul cauzei de intimații reclamanți moștenitori, a arătat că susținerile acestora sunt contrazise de starea de fapt și de drept reținută în cauză, respectiv, conform art. 1533 cod civil mandatul poate fi expres sau tacit; mandatul tacit poate rezulta și din executarea lui de către partea mandatarului; practica judiciară reține că cererea de acordare a măsurilor reparatorii formulată de succesorii proprietarului imobilului abuziv preluat reprezintă un act de conservare și nu de dispoziție, act care nu implică forma autentică a împuternicirii și care se justifică prin principiul conform căruia coindivizarii de reprezintă unii pe ceilalți în privința actelor de conservare; în nici un moment al procesului până în stadiul actual în instanța de apel, moștenitorii nu au avut o altă poziție juridică.
A depus concluzii scrise și a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată.
Avocat pentru intimații reclamanți moștenitori și a depus concluzii scrise solicitând respingerea apelului, menținerea ca legală și temeinică sentinței pronunțată de instanța de fond potrivit și motivelor invocate în întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, susținând că se impunea un mandat expres în depunerea notificării, iar obiectul prezentului dosar îl constituie contestația împotriva dispoziției emisă de Primăria Băilești în baza Legii 10/2001, iar obiectul cererii de intervenție este acțiune în constatarea calității de moștenitor și a unui drept propriu.
A solicitat acordarea cheltuielilor de judecată.
CURTEA:
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Dolj la nr. 2597/24.06.2004, reclamantul Gac hemat în judecată Primăria Municipiului Băilești și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligați pârâții la plata sumei de 752.500.000 lei cu titlu de despăgubiri bănești, reprezentând evaluarea fostei proprietăți a unchiului său -., al cărui singur moștenitor este.
În fapt, reclamantul a motivat că unchiul său, numitul -. a avut în proprietate prin moștenire, în Mun. Băilești,-, un imobil casă de locuit cu 3 camere și două săli și o suprafață de teren de 413 mp.
Imobilul a fost preluat de stat în baza Decretului nr.331/11.09.1979, iar prin procesul verbal nr.127/N/2001, s-a emis proces verbal de negociere nr.10655/21.05.2004, în care se menționează că potrivit evaluării comisiei interne, s-a făcut oferta de despăgubiri de 13.667.651 lei în titluri de valoare nominală.
La data de 25.05.2005, numita a formulat cerere de intervenție solicitând să se constate dreptul său propriu cu privire la despăgubiri.
Prin sentința civilă nr. 2504 din 26 octombrie 2005, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr.2597/2004, s-a respins acțiunea precizată, formulată de reclamantul G, ca prematur introdusă.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că este prematur introdusă acțiunea formulată de reclamant în baza Lg.10/2001, întrucât acesta nu a respectat procedura prevăzută de dispoz.art.16 și 19 din Legea nr.247/2005, procedură potrivit căreia deciziile adoptate de către Comisia centrală pot fi atacate cu contestație în condițiile Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, în contradictoriu cu Statul, reprezentat prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Împotriva hotărârii respective, la data de 18 ianuarie 2006, declarat apel reclamantul G, criticând-o ca fiind nelegală, solicitând casarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare, susținându-se că în mod greșit cauza a fost soluționată pe excepție.
Prin decizia civilă nr.557/27.06.2006 a Curții de APEL CRAIOVA, a fost admis apelul declarat de reclamantul G - decedat și continuată de moștenitorii, împotriva sentinței civile nr. 1504 din 26 octombrie 2005, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. 2597/2004, în contradictoriu cu intimata intervenientă și intimații pârâți PRIMĂRIA B și STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE B, s-a desființat sentința menționată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Dolj, în vederea soluționării pe fond.
S-a reținut în considerentele deciziei de casare că în cauză se aplică dispozițiile Legii nr.10/2001 în varianta inițială, și nu Legea nr.247/2005, în privința acordării despăgubirilor, aplicabilitate ce reiese și din faptul că reclamantul Gaf ormulat contestație în baza legii speciale cu caracter reparatoriu pe data de 24 iunie 2004, anterior intrării în vigoare a Lg.247/2005, astfel încât vechea procedură prevăzută de lege își urmează cursul.
După casare, dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Dolj sub nr- și conform îndrumărilor deciziei de casare s-a dispus introducerea în cauză și citarea în calitate de intimat a Primarului Municipiului Băilești.
La dosar a depus întâmpinare D pentru Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de reprezentant al pârâtului Statul Român, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia, cu motivarea că deși notificarea a fost soluționată înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.247/2005, în cauză sunt aplicabile prevederile acestei legi, calitate procesuală pasivă având Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Pe fond, pârâtul a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată, arătând că în mod corect au fost acordate prin dispoziția contestată despăgubiri numai pentru teren, a cărui evaluare s-a făcut în conformitate cu prevederile art.10.8 din normele de aplicare a Legii nr.10/2001, avându-se în vedere faptul că pentru imobilul construcție au fost plătite reclamanților despăgubiri în cuantum de 25.989,72 ROL la nivelul anului 1980.
Prin încheierea de ședință din 18.06.2007, instanța a dispus suspendarea judecății în temeiul art.244 pct.1 pr.civ. până la soluționarea dosarului înregistrat pe rolul Judecătoriei Craiova sub nr- având ca obiect declararea morții prezumate a numitului G, iar prin încheierea de ședință din 11.02.2008 s-a dispus suspendarea judecății pe același temei până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii de partaj succesoral de pe urma defunctei, ce a format obiectul dosarului nr- al Tribunalului Dolj.
Cauza a fost repusă pe rol prin încheierea de ședință din 23.02.2009, ca urmare a cererii formulate de intervenienta, la care a fost atașată nr.27.10.2008 a Judecătoriei Băilești, pronunțată în acțiunea de partaj succesoral, având mențiunea rămânerii definitive și irevocabile.
În ședința publică de la termenul din 04.05.2009, instanța a invocat din oficiu excepția lipsei de interes a intervenientei în nume propriu, având în vedere că aceasta nu a urmat procedura Legii nr.10/2001, neformulând notificare.
Prin sentința civilă nr.174 din 11 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a admis contestația astfel cum a fost precizată, formulată de către reclamantul G - decedat, și continuată de reclamanții moștenitorii și, în contradictoriu cu pârâții Primăria Municipiului Băilești, și Primarul Municipiului Băilești.
S-a anulat dispoziția nr.5740/08.11.2004 emisă de Primarul Municipiului Băilești.
S-a stabilit dreptul reclamanților la măsuri reparatorii în echivalent pentru imobilul din Băilești,-, județul D, la valoarea de 22.116,4 lei pentru construcție, și de 72.214 lei pentru teren.
S-a respins contestația față de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice.
S-a respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, întrucât intervenienta nu a formulat notificare în condițiile art. 22 din Legea 10/2001, personal sau prin reprezentant împuternicit special în acest sens, nu poate beneficia de măsurile reparatorii prevăzute de legea specială, astfel că nu justifică interesul de a interveni în prezenta contestație.
Statul prin Ministerul Finanțelor, are calitate procesuală pasivă în litigiile grefate pe dispozițiile Legii 10/2001 doar în ipoteza reglementată de art. 28 alin.3 din lege, ipoteză care nu se regăsește în speță, unitatea deținătoare fiind identificată, aceasta emițând și dispoziția de soluționare a notificării. Împrejurarea că prin această dispoziție se stabilesc măsuri reparatorii sub forma despăgubirilor bănești, în cuantum determinat nu atrage calitatea procesuală pasivă a Statului Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, întrucât statul realizează plata despăgubirilor după o procedură specială ce se derulează la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, inclusiv în cazul dispozițiilor emise anterior intrării în vigoare a legii 247/2005, în care s-au consemnat sumele ce urmează a se acorda ca despăgubire, astfel cum rezultă din art. 16 alin.1 din acest act normativ.
Cu privire la fondul cauzei, Tribunalul a reținut că unitatea deținătoare a omis să se pronunțe asupra măsurilor reparatorii cuvenite reclamantului pentru imobilul construcții, solicitat prin notificarea nr. 127/N/2001, astfel că, față de concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză și necontestat de părți, a stabilit îndreptățirea reclamanților la măsuri reparatorii în cuantumul determinat de experți.
Împotriva acestei sentințe civile, în termen legal, a declarat apel intervenienta, criticând-o pentru nelegalitate.
A susținut că în mod eronat prima instanță a apreciat că nu ar fi formulat notificare în temeiul Legii 10/2001, pentru imobilul în litigiu. În realitate, reclamantul a fost mandatat tacit de către intervenientă pentru demararea demersului judiciar să ducă la acordarea de măsuri reparatorii pentru ambii moștenitori ai autorului G, în temeiul legii 10/2001.
Notificarea nr.127/N/2001 a fost formulată de reclamant atât în nume propriu, cât și în calitate de mandatar al intervenientei.
Acceptarea mandatului tacit de către reclamant nu mai trebuie dovedită, întrucât, potrivit art. 1533 Cod civil, rezultă din executarea acestuia, prin introducerea notificării în numele ambelor părți.
A solicitat admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței civile, în sensul admiterii cererii de intervenție în interes propriu.
În drept, s-au invocat dispozițiile art.282 și urm.Cod civil.
La data de 31.08.2009, intimata DGFP D, pentru Statul Român prin Ministerul Finanțelor a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului, iar la data de 8.12.2009, intimații moștenitori reclamanți au depus întâmpinare, solicitând respingerea apelului și menținerea hotărârii primei instanțe ca fiind legală și temeinică.
Apelul este nefondat.
Intervenienta nu a formulat notificare în termenul prevăzut de Legea 10/2001 pentru a beneficia de măsurile reparatorii prevăzute de acest act normativ, pentru imobilul din Băilești,-, jud.
S-a invocat faptul că notificarea nr. 127/N/2001, prin care unitatea deținătoare a fost sesizată, a fost formulată de reclamantul G, atât în nume propriu, cât și în calitate de mandatar al intervenientei.
Această susținere nu a fost însă dovedită. Intervenienta a susținut că mandatul acordat reclamantului a fost unul tacit, potrivit art. 1533 Cod civil, și că acceptarea ofertei de mandat ar rezulta din executarea lui din partea mandatarului.
În cauză, nu se poate aprecia că pretinsul mandatul a fost executat, o atare împrejurare fiind incidentă doar în ipoteza în care notificarea ar fi fost formulată de reclamant și în numele intervenientei. Or, notificarea a fost introdusă doar de reclamant, în calitate de moștenitor al autorului., iar contestația formulată împotriva dispoziției nr.5740/8.11.2004 a Primăriei Caf ost promovată doar de către acesta, în nume propriu, cu precizarea calității de unic moștenitor, evidențiată prin certificatul de calitate nr. 329/17.09.2003 întocmit de BNP.
Prin urmare, nu s-a făcut dovada contractului de mandat, nici în mod expres, prin prezentarea unei procuri speciale, nici tacit, prin executarea sa de către mandatar, astfel că nu se poate reține că interveneinta a formulat notificare potrivit legii 10/2001.
Potrivit art. 22 alin.5 din Legea 10/2001 republicată, nerespectarea termenului de 6 luni prevăzut pentru trimiterea notificării atrage pierderea dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent.
Intervenienta nu are calitatea de persoană îndreptățită, în sensul Legii 10/2001, și în consecință nici calitate procesuală activăși interes pentru a formula contestație împotriva dispoziției emisă de Primar în soluționarea notificării formulate de o altă persoană.
Criticile formulate de apelanta interveneintă sunt neîntemeiate, astfel că apelul declarat se va respinge ca nefondat, potrivit art. 296 Cod pr.civ.
Se va face aplicare dispozițiilor art. 274 Cod pr. civ. și va fi obligată apelanta interveneintă la 800 lei cheltuieli de judecată către intimații reclamanți moștenitori, reprezentând onorariu de avocat în această fază procesuală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de intervenienta în nume propriu cu domiciliul în C,. Roșie, -. 1,. 2, județul D împotriva sentinței civile nr. 174 de la 11 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanții moștenitori, ambii cu domiciliul în Băilești,- ( fost 41 ), județul D, cu pârâții PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B, PRIMARUL MUNICIPIULUI B, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în B,-, sector 5.
Obligă apelanta intervenientă la plata sumei de 800 lei cheltuieli de judecată către intimații reclamanții moștenitori,.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 08 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. și tehnored.jud.-/8 ex./ 11.12.2009
Președinte:Oana GhițăJudecători:Oana Ghiță, Sorin Drăguț
