Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 338/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 338/A/2008 | |
Ședința publică 10 decembrie 2008 | |
Instanța constituită din: | |
PREȘEDINTE: Traian Dârjan | - - |
JUDECĂTOR 2: Tania Antoaneta Nistor | - - - |
GREFIER: | - - |
S-a luat în examinare apelul declarat de pârâtul Primarul Municipiului C-, împotrivasentinței civile nr. 421 din 3 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj îndosarul nr-, privind și pe reclamanții și, având ca obiect plângele la Legea nr. 10/2001.
La apelul nominal, la prima și la a doua strigare a cauzei se prezintă reprezentantul reclamanților intimați și, avocat G, lipsă fiind reprezentantul pârâtului apelant Primarul Municipiului C-
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul a fost declarat în termenul legal, și este scutit de la plata taxelor judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 3 decembre 2008, s-a depus la dosar de către reclamanții intimați și întâmpinare, prin care solicită respingerea apelului, la care a fost anexată delegația de reprezentare. Se constată de asemenea că la data de 8 decembrie 2008, pârâtul apelant a depus la dosar, prin serviciul de registratură al instanței actele existente aferente încheierii de intabulare în CF 1690/1966: încheierea de intabulare nr.1690/1966, avizul de dezmembrare al imobilului, schița de dezmembrare imobilului cu nr.top 19134, procesul verbal din 23.04.1962 prin care se constată că doctor a predat suprafața de 1,64 ha teren și cererea proprietarului tabular de dezmembrarea imobilului înscris în CF 1818 C, precum și autorizația de împărțire terenului nr.83510 din 21.09.1966, din care un exemplar se comunică reprezentantului reclamanților intimați.
Reprezentantul reclamanților intimați învederează instanței că în speță nu poate fi vorba despre un contract de schimb, întrucât la momentul preluării imobilului nu s-a dat nimic în schimbul acestuia, nu există aprobările prealabile schimbului și nici nu a fost dovedit.
Curtea constată că prin memoriul cuprinzând motivele de apel, pârâta apelantă a solicitat judecarea cauzei în lipsă (fila 9).
Nefiind alte cereri în probațiune de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra apelului.
Reprezentantul reclamanților intimați susține întâmpinarea așa cum a fost formulată în scris, pune concluzii în sensul respingerii apelului ca nefondat, cu consecința menținerii ca temeince și legale a sentinței apelate. Apreciază că intimații sunt îndreptățiți la despăgubiri întrucât schimbul nu a fost dovedit; arată că la momentul preluării imobilului, terenul se afla extravilan (pomet în-), însă în momentul de față terenul este situat în intravilan. Nu solicită cheltuieli de judecată întrucât a predat chitanța privind plata onorariului avocațial clienților, astfel că nu poate depune la dosar dovada în acest sens.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 421 din 3 septembrie 2008 Tribunalului Cluj, a fost respinsă excepția lipsei capacității de folosință a numitei. A fost admisă plângerea formulată de petiționarii și împotriva pârâtului Primarul municipiului C- A fost anulată Dispoziția nr. 1586/03.03.2008 emisă de intimatul Primarul municipiului C- A fost obligat intimatul Primarul municipiului C-N să emită o nouă dispoziție prin care să propună notificatorilor și acordarea despăgubirilor în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv- Titlul VII din Legea 247/2005 pentru imobilele prev. cu nr. top. 19834/2 in suprafață de 588 stj.p. înscris in CF 1818 C-N, transcris apoi in Cf 12658 C-N și nr. top. 19834/3 teren in suprafață de 24 stj.p., înscris in Cf 1473 C-
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a apreciat că, imobilul prevăzut cu nr. top. 19834 la în suprafață de 1029 stj.p., înscris in Cf 1818 C-N a fost proprietatea tabulară a lui Dr., dreptul de proprietate al acestuia fiind înscris sub B1.
Prin încheierea CF 1690 din 16 noiembrie 1966, în baza planului și a autorizației de împărțire nr. 83510 din 1 septembrie 1966, întemeiate pe dispozițiile Decretului 151/1950, imobilul a fost împărțit în 3 parcele noi și s-a transcris în CF 12658 în favoarea Statului Român în administrarea Gospodărei Agricole de Stat și parcela cu nr. top. 19834/3 teren pentru prelungirea străzii în suprafață de 24 stj.p., transcrisă în CF 1473 C-N în proprietatea Statului Român.
Proprietarul tabular a decedat la data de 27.07.1969, lăsând ca moștenitoare pe cele două fiice și, după cum rezultă din certificatul de calitate de moștenitor nr. 73/1998 emis de, care au formulat notificare în baza Legii nr.10/2001, solicitând măsuri reparatorii pentru terenul preluat de la antecesorul lor.
a decedat la data de 01.06.2005, după cum rezultă din copia certificatului de deces depusă la fila 42 dosar, singurul moștenitor al acesteia fiind petiționarul, fiul defunctei, calitatea acestuia de moștenitor fiind stabilită prin Certificatul de moștenitor nr. 95/2005.
Tribunalul a apreciat că în mod greșit a fost respinsă notificarea antecesoarei reclamantului și, deoarece preluarea de către stat a unui imobil în temeiul dispozițiilor Decretului 151/1950 nu poate fi socotită o convenție de schimb în temeiul dispozițiilor art. 1305 Cod civil.
S-a reținut că nu au fost respectate dispozițiile legale în materia schimbului, art.5 din decretul nr.151/1950 viza obligativitatea schimbului, ceea ce excludea consimțământul la schimb și intimatul nu a depus contractul tip prevăzut de actul normativ invocat.
Intimatul nu a dovedit și nici nu a pretins că fostul proprietar ar fi primit alte terenuri in locul celor comasate.
In aceste condiții, tribunalul a concluzionat că preluarea celor două terenuri s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor Decretului nr. 151/1950, astfel încât potrivit dispozițiilor art. 2 al. (1) lit. i) din Legea 10/2001 republicată, cele două terenuri au fost preluate abuziv de la fostul proprietar Dr..
Fiind dovedită preluarea abuzivă și calitatea notificatorilor de persoane îndreptățite la restituire în sensul art. 4 al. (2) din Legea 10/2001, solicitarea de acordare a măsurilor reparatorii în temeiul dispozițiilor Legii 10/2001 era întemeiată, și în consecință, fost admisă plângerea petiționarilor potrivit disp.art.26 alin.3 raportat la art.1,2 lit.i și art.4 alin.2 din Legea nr.10/2001. A fost obligat pârâtul să emită o nouă dispoziție prin care să propună acordarea despăgubirilor potrivit dispozițiilor Titlului VII din Legea nr. 247/2005 pentru imobilul în litigiu.
Cât privește excepția lipsei capacității de folosință a numitei invocată de intimatul Primarul municipiului C-N, a fost apreciată de tribunal ca neavenită, întrucât sus numita nu a fost indicată ca petiționară, plângerea fiind formulată de moștenitorul acesteia.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel intimatul Primarul mun. C-N, solicitând modificarea sentinței, în sensul respingerii acțiunii pentru următoarele considerente:
Apelantul a apreciat că preluarea imobilului nu a fost abuzivă, deoarece a avut loc un schimb imobiliar, care poate fi verificat cercetând cartea funciară 12658 C-N, în care este înscris dreptul de proprietate al Statului Român în administrarea Gospodăriei Agricole de Stat C-N în baza actului de schimb. De asemenea, potrivit încheierii nr.1690/9.01.1967, s- dispus ca imobilul înscris în Cf 1818 C să se dezlipească și să se împartă în 3 parcele, din care 2 au fost transcrise în favoarea Statului Român, iar una în favoarea proprietarului tabular dr.
În al doilea rând, apelantul a arătat că existența și validitatea contractului de schimb se prezumă raportat la disp.art.17 din Decretul-Lege nr. 115/1938, care consacra principiul publicității absolute, potrivit căruia drepturile reale imobiliare nu se puteau strămuta decât dacă s-a efectuat intabularea, care avea efect constitutiv de drepturi reale.
În consecință, s-a apreciat că dispoziția 1586/03.03.2008 fost emisă de apelant cu respectarea disp. art.2 și 21 alin.4 din Legea nr.10/2001, solicitându-se în acest sens menținerea dispoziției contestate.
Prin întâmpinare, petiționarii intimați au solicitat respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată, considerând că în mod greșit se prezumă schimbul și că antecesorul petiționarilor ar fi fost îndestulat, primind un echivalent pentru terenul comasat.
Decretul nr.151/1950 fost abrogat, și datorită dispozițiilor sale, considerat abuziv, transferul dreptului de proprietate din patrimoniul antecesorului intimaților a operat fără ca acesta să dobândească în schimb vreun alt bun.
Analizând sentința pronunțată prin prisma motivelor de apel invocate, curtea constată că apelul este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Terenul înscris în CF 1818 C fost preluat de la antecesorul petiționarilor în baza Decretului nr.151/1950, pentru comasarea și circulația bunurilor.
În art.5 al acestui act normativ se prevedea că schimburile de terenuri se vor face la suprafețe egale, urmărindu-se ca țărănimea să primească pe cât posibil terenuri de calitate și în poziții cât mai avantajoase, însă în alin.2 se prevedea că aceste schimburi sunt obligatorii pentru toți proprietarii ale căror terenuri sunt supuse comasării. Același act normativ prevedea în art.7 că actele de schimb vor fi formulate potrivit contractelor tip alcătuite de Ministerul Agriculturii iar în alin.2 se menționa că, schimbul este obligatoriu pentru părțile interesate, chiar și în ipoteza în care va fi semnat contractul numai de către una dintre părțile contractante.
Din dispozițiile acestui act normativ rezultă că statul putea să schimbe cu proprietarii tabulari terenuri pentru a asigura condiții prielnice constituirii gospodăriilor agricole colective, însă deși aparent prin acest act normativ este consacrat schimbul de terenuri, din chiar dispozițiile actului normativ rezultă faptul că, copermutanții nu se situează pe poziție de egalitate, întrucât schimburile sunt obligatorii și mi mult, chiar în lipsa semnării contractului de schimb de către unul de copermutanți (de regulă proprietarul tabular), schimbul este obligatoriu. Aceste dispoziții legale denotă o poziție de forță din partea statului, care prelua terenul, indiferent de existența consimțământului la schimb, a persoanei cărui teren urmează să fie schimbat. Prin urmare schimbul efectuat în asemenea condiții era abuziv.
Mai mult, în cazul de față, nu s- făcut dovada existenței contractului de schimb, contract care potrivit art.1305 civil, trebuia să prevadă acordul de voință între copermutanți, precum și terenurile pe care fiecare copermutant trebuia să primească în schimbul terenului cedat.
Din toate actele depuse în probațiune rezultă că terenul proprietarului tabular Dr. a fost dezmembrat în 3 parcele, din care parcela cu nr. top 19834/1 în suprafață de 417 stjp fost intabulat în favoarea proprietarului tabular, iar parcela cu nr.top 19834/2 și 19834/3 în suprafață de 588 stjp. și 24 stjp. au trecut în proprietatea Statului Român prin schimb, însă apelantul nu a făcut dovada că antecesorul petiționarilor a primit vreun teren la schimb.
Nu poate fi primită critica apelantului potrivit căreia, instanța de fond a prezumat preluarea abuzivă, întrucât în considerentele sentinței apelate, în mod corect s-a analizat de către instanța de fond dacă preluarea imobilului a fost legală sau a fost vorba de o preluare abuzivă. După cum s-a arătat în considerentele sentinței apelate, precum și pentru considerentele menționate în prezenta decizie, preluarea terenului în baza Decretului nr.151/1950 fost abuzivă, deoarece proprietarii erau obligați să schimbe terenul, ceea ce excludea consimțământul acestora la schimb și lipsește contractul de schimb.
Chiar dacă am accepta ipoteza schimbului obligatoriu, preluarea rămâne abuzivă, deoarece copermutantul nu a primit nici un teren în locul terenului în suprafață de 612 stjp, dat în schimb Statului Român.
Faptul că Statul Român și- înscris dreptul de proprietate în cartea funciară nu înseamnă că titlul statului a fost asanat și că preluarea imobilului fost făcută cu titlu valabil.
Prin urmare, în mod corect instanța de fond constatat incidența disp. art.2 lit. i din Legea nr.10/2001 și a admis plângerea, potrivit disp.art.26 alin.3 din Legea nr.10/2001, întrucât intimații sunt îndreptățiți la măsuri reparatorii prevăzute de aceasta lege, ca urmare preluării abuzive imobilului în litigiu de la antecesorii acestora.
Prin urmare, în temeiul art.296 Cod proc.civ. curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtul Primarul mun. C-
Deși s-au solicitat cheltuieli de judecată de către intimați, aceștia nu au depus chitanța justificativă, astfel încât în temeiul art.1169 civil, cererea de acordare a cheltuielilor de judecată va fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtul Primarul Municipiului C-N împotriva sentinței civile nr. 421 din 03.09.2008 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 10 decembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - -
Red. dact. GC
5 ex/16.12.2008
Jud.primă instanță:
Președinte:Traian DârjanJudecători:Traian Dârjan, Tania Antoaneta Nistor
